State ostile au încercat să cumpere societăți românești listate pe bursă. Ministerul Energiei spune că are un plan, dar că e secret
În ultima perioadă au existat tentative de preluare a unor companii energetice românești listate pe bursă, fiind folosite mai multe metode, după cum relevă un răspuns al Ministerului Energiei transmis la solicitarea HotNews.
- Companiile vizate sunt vulnerabile, pentru că sunt sub risc de „decapitalizare accentuată”, o cauză fiind distribuirea sub forma de dividende a celei mai mari părți din profit, recunoaște Ministerul Energiei.
La sfârșitul lui 2024, Guvernul a aprobat un proiect de Ordonanță de Urgență care prevede că statul român poate achiziționa în mod direct acțiuni emise de companii. Prin acest act normativ „blocăm preluarea ostilă a oricărei companii din România de către firme străine”, a anunțat, în decembrie, premierul Marcel Ciolacu.
Proiectul de act normativ a fost aprobat la câteva zile după ce compania ungară MVM a anunțat preluarea furnizării de gaze și electricitate de la E.ON România, însă aceasta nu e listată pe bursă. În prezent, tranzacția este analizată de Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD) din cauza legăturilor MVM cu Rusia.
HotNews a solicitat Ministerului Energiei, inițiatorul actului normativ, mai multe detalii legate de motivele pentru care a fost necesară această ordonanță de urgență.
Intrarea în insolvență – O metodă pentru preluarea controlului de către state ostile
Prin ce metode s-au produs aceste tentative de preluare? – a întrebat HotNews.
„În principal, este vorba despre încercarea de cumpărare a unor companii românești de către terți aflați sub controlul unor state ostile României și Uniunii Europene”, a răspuns Ministerul Energiei.
„Apoi, vorbim despre acțiuni speculative pe bursă și în spațiul public care influențează cotația pe bursă”, se mai arată în răspunsul Ministerului.
„Nu în ultimul rând, vorbim despre crearea unor situații care pot genera intrarea în insolvență și cumpărarea pe bucăți a activelor companiilor românești. Evident, detaliile concrete și actorii implicați fac obiectul secretului de stat și a secretului comercial, divulgarea lor nominală, în prezent, putând periclita politicile în curs ale Guvernului României”, a precizat Ministerul.
„Există un plan bine pus la punct”
Ministerul Energiei susține că Guvernul a răspuns. Cum? Există o strategie de achiziționare de către Ministerul Energiei a unor acțiuni suplimentare pentru consolidarea capitalurilor proprii.
„Există un plan bine pus la punct, pe care-l actualizăm pe măsura datelor și informațiilor culese din piață, dar pe care nu-l putem anunța public, deoarece ar putea conduce la creșterea artificială a cotației pe bursă a respectivelor companii sau a valorii acțiunilor respectivelor companii”, a răspuns Ministerul Energiei la solicitarea HotNews.
Riscuri pentru securitatea economică națională
Ministerul Energiei nu a dorit să facă publice numele companiilor asupra cărora s-a observat o creștere a tentativelor de preluare ostilă, motivând că sunt societăți listate la bursă.
Companiile energetice de stat listate pe bursă sunt: Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica, Transgaz, Transelectrica, Conpet, Oil Terminal. La Electrica, statul nu este acționar majoritar, însă deține cea mai mare participație (49,7%). De asemenea, deține pachete minoritare la Rompetrol Rafinare (44,6%) și OMV Petrom (20,6%).
În nota de fundamentare a actului normativ se precizează că „în ultimul semestru, s-a observat o creștere cu aproximativ 10% a tentativelor de preluare ostilă a societăților de interes strategic ale căror acțiuni sunt admise la tranzacționare pe burse reglementate”.
„Această situație prezintă riscuri semnificative pentru securitatea economică națională, în condițiile unui risc de decapitalizare accentuată a capitalurilor proprii ale principalelor companii de stat în ultimul an, în urma fluctuațiilor negative ale pieței de capital, conform rapoartelor de audit financiar ale acestora”.
Potrivit Ministerului Energiei, „vulnerabilitatea crescută a acestor entități strategice la preluări ostile sau la decapitalizare amenință direct controlul statului asupra sectoarelor vitale și ar putea duce la o pierdere ireversibilă a influenței naționale în domenii cheie pentru securitatea și bunăstarea generală a societății”.
„Achiziționarea de acțiuni suplimentare de către ministerele cu rol de autorități tutelare constituie o măsură preventivă esențială pentru consolidarea capitalurilor proprii ale companiilor strategice și pentru contracararea oricăror tentative de preluare ostilă, sporind astfel reziliența economică și independența energetică a țării”.
“Operatorii economici au devenit dependenți de finanțare externă”
De ce există risc de decapitalizare la aceste companii strategice? Ce provoacă aceste vulnerabilități? – a întrebat HotNews.
Ministerul Energiei a răspuns că decapitalizarea operatorilor economici de interes strategic din domeniul energiei poate avea următoarele cauze:
- Distribuirea sub forma de dividende a celei mai mari părți din profit, ceea ce afectează lichiditatea, scade capacitatea de autofinanțare a companiei, limitează capitalul disponibil pentru finanțarea investițiilor pe termen lung (știut fiind faptul că investițiile în domeniul energetic sunt investiții cu termen lung de realizare). De asemenea, au fost repartizate dividende și din profitul reportat și nedistribuit, ceea ce a condus la situații în care operatorii economici au devenit dependenți de finanțare externă;
- Nivelul ridicat al îndatorării;
- Fluctuația costului de capital; creșteri semnificative de preț, după pandemia COVID -19 pentru tot ceea ce înseamnă echipamente, utilaje, instalații;
- Întârzieri în implementarea unor programe de restructurare și retehnologizare a activelor ce concură la realizarea obiectului principal de activitate și impactul măsurilor fiscal – bugetare;
- Suprareglementarea la nivel european care îngreunează dezvoltarea mijloacelor tehnice fixe, a infrastructurii energetice și, implicit, a productivității companiilor.
Chiar Guvernul a decapitalizat companiile din energie
Ani la rând, începând cu 2017, Guvernul a obligat companiile de stat, prin memorandumuri, să repartizeze către acționari minimum 90% din profiturile pe anii anteriori, în dauna investițiilor. Mai mult, au fost ani în care companiile erau obligate să renunțe inclusiv la rezerve, acestea fiind distribuite sub formă de dividende suplimentare. Statul fiind acționar majoritar, mare parte din aceste sume erau virate la buget.
Una dintre companiile supuse acestor decizii a fost Hidroelectrica. Anul trecut, a fost obligată să distribuie tot profitul, în condițiile în care compania nu reușește să se dezvolte, nivelul investițiilor realizate fiind mult sub cele planificate. Anul trecut, gradul de realizarea a programului de investiții a fost de doar 45%, din care pe partea de dezvoltare doar 30%, potrivit unui document al companiei.
Burduja explică politica de dividende mari
Ministrul energiei Sebastian Burduja, întrebat de HotNews.ro de ce tot profitul companiei, de 6,3 miliarde de lei, se duce la acționari, sub formă de dividende, fără a fi păstrat nimic pentru investiții, a răspuns că Hidroelectrica își va face investițiile, chiar și în condițiile „unui dividend de 100%”. „Eu le-am cerut să-și facă planul de investiții și am primit asigurări că și în condițiile unui dividend de 100% se vor ține de planul de investiții și îi urmăresc săptămânal”, a răspuns Burduja.
Ministrul susținea că „este important să dai și un semnal investitorilor și să plătești aceste dividende”, în contextul în care compania s-a listat, anul trecut, la bursă.
Romgaz a procedat altfel
Există, totuși, și companii de stat care au reușit, anul trecut, să convingă Guvernul să le permită păstrarea unei părți mari din profit, pentru a realiza investițiile în care s-au angajat.
Un exemplu este Romgaz pentru care a fost aprobată distribuirea a 20% sub formă de dividende din profitul de circa 2,5 miliarde de lei obținut în anul anterior, compania fiind angajată în investiții mari, precum proiectul Neptun Deep privind gazelor din Marea Neagră.
O altă companie este Nuclearelectrica, companie implicată în mari investiții precum Retehnologizarea reactorului 1 de la Cernavodă, pentru care a fost acceptată, în 2024, distribuirea a 45% dintr-un profit de 2,4 miliarde de lei.
Companiile de stat au fost obligate, prin memorandumuri ale Guvernului, să repartizeze sub formă de dividende, mare parte din profituri. În 2016, Guvernul Cioloș a hotărât, prin memorandum, ca această cotă minimă să crească la 75%. Următoarele trei guverne (Grindeanu, Tudose și Dăncilă) au ridicat această cotă la 90%. De asemenea, Guvernul Cîțu a decis distribuirea a 90% din profituri. Și Guvernul condus de liberalul Nicolae Ciucă a aprobat un memorandum prin care a cerut ca minim 90% din profituri să fie distribuite sub formă de dividende.
INTERVIURILE HotNews.ro