Stați pe`aici că se clonează!

Pe la finalul anilor `70, un tânăr absolvent al secției de geofizică de la Universitatea din Vladivostok, Sergei Zimov pe numele lui, impresiona autoritățile sovietice și primea fonduri îndestulătoare ca să fondeze o stație de cercetare undeva prin Extremul Orient, mai precis în Iacuția.

Sergei nu s-a dus degeaba acolo. Prin anii `80 devenea primul cercetător din lumea asta care scria un studiu de specialitate prin care atrăgea atenția comunității științifice cu privire la pericolul eliberării metanului din permafrostul siberian. Dar cine să îl audă atunci?

Pleistocen, megafaună, stepă

Nici de încălzirea globală nu se vorbea cine știe ce, darămite de dezghețul din Siberia. Ei bine, tot prin perioada aia, Zimov a venit cu o idee revoluționară… Parcul Pleistocen.

Foarte pe scurt, că noi acum scriem cu bătaie lungă, Sergei ăsta spunea că dispariția faunei și megafaunei din pleistocen reprezintă unul dintre factorii accelerării încălzirii globale.

Cum ar veni, mediul ancestral al animalelor din trecut era stepa. Pe măsură ce animalele ar fi fost vânate până aproape de dispariție, sau până la extincție, locul stepei a început să fie luat de păduri. Nemaiavând cine să calce lăstarii, să distrugă copacii, stepa veche de milioane de ani s-a transformat într-o tundră semi împădurită. Iar asta a accelerat procesul de încălzire a solului.

Dacă animalele din trecut ar reveni, zice Zimov, pădurile ar dispărea, stepa ar reveni, iar solul ar îngheța mult mai puternic, fără a se mai dezgheța sezonier. Implicit, metanul ar rămâne acolo unde este.

Doar că, a căzut blocul comunist, fondurile s-au cam dus pe apa sâmbetei, toți colegii lui au plecat, iar Sergei a rămas de unul singur acolo, ca să se ocupe de proiectul ăsta. Mă rog, între timp a mai apărut și fiul lui, Nikita, care va prelua frâiele institutului de cercetare.

Cercetători ruși, coreeni și japonezi își dăduseră mâna acum vreo 5-6 ani ca să cloneze mamuții

Doar ei doi, tată și fiu, Zimovii au reușit să aducă în Parcul Pleistocen animale pe care Iacuția nu le-a mai văzut de peste 30.000 de ani: boi moscați, cămile, zimbri, oi, vite calmuce etc. Visul cel mare al bătrânului Zimov, înainte de a-și da ultima suflare, este să vadă mamuți umblând pe acolo.

Buun! Ideea asta a lui Zimov a prins și la alții. Cercetători ruși, coreeni și japonezi își dăduseră mâna acum vreo 5-6 ani ca să cloneze mamuții. Țarul Putin le oferise chiar vreo 5 milioane de dolari ca să demareze treaba. După cum se vede în prezent, n-au făcut nicio sfârâială. Între timp, s-au băgat alții pe fir. Iar noi despre ăștia vrem să vorbim.

Compania Colossal Biosciences, cu sediul în Dallas, a fost înființată anul trecut, la inițiativa unui genetician de la Harvard, George Church, și a unui om de afaceri, Ben Lamm. Scopul lor? Să cloneze mamuții. Pentru asta au atras fonduri de vreo 60 de milioane de dolari. Cei mai mulți din surse private.

Nu a trecut niciun an, că băieții ăia doi au anunțat că se mai apucă de o treabă, respectiv clonarea tigrului tasmanian, o altă specie dispărută, dar ceva mai recent. Pentru asta au mai tras 65 de milioane de dolari de pe piață. Și au și explicat cum vor face clonările. Să începem cu mamuții.

Primo, vor prelua informație genetică de la mamuți, căci genomul ăstora a fost deja descifrat. Apoi, fie vor insemina o femelă de elefant asiatic cu materialul ăsta, fie vor folosi un uter artificial pe care urmează să îl creeze tot ei.

O poveste cusută rău cu ață albă

Primul mamut ar trebui să fie gata undeva după anul 2027, zic Church și Lamm. Pe urmă, că doar cu un mamut nu se face primăvară, vor face și alții, îi vor împerechea și vor ajunge la turme care să populeze Siberia și Alaska. V-ați prins deja, oamenii au preluat ideea lui Zimov și au și anunțat că o să-i trimită câteva bucăți, să fie și să nu trebuiască.

Problema este că povestea celor doi e cusută rău cu ață albă, iar oamenii au cam tăcut atunci când au fost întrebați cum vor face ei să treacă peste niște obstacole în care s-au împotmolit și alții. Ca să fim franci, vă vom spune din start că mamuții nu mai ai cum să îi readuci la viață. Adios muchachos!

Sunt morți și îngropați în permafrost, sunt oale și ulcele, și-au trăit traiul, și-au mâncat mălaiul. La fel și cu alte specii dispărute. De ce nu mai pot fi readuși la viață? Pentru simplul fapt că nu mai există doi părinți viabili. Așa funcționează mamiferele.

Genomul ăla descifrat nu e chiar complet. Șansele ca din materialul genetic folosit pentru clonare să lipsească anumite secvențe cheie sunt uriașe. De celule sexuale nu ai cum să mai faci rost. Spermatozoizii nu rezistă foarte mult timp congelați. Darămite 30-40.000 de ani.

Apoi, mama surogat face parte dintr-o altă specie. Chiar și uterul artificial tot cu celule stem de la o femelă de elefant asiatic trebuie făcut. Iar asta o spun și cei de la Colossal Biosciences. Adică, și dacă vor reuși ce nu a reușit nimeni până acum, tot nu vor avea un mamut veritabil acolo. În realitate, va fi un hibrid, cu 1% gene de mamut, iar restul de elefant. Cum ar veni, un elefant ceva mai păros.

Dar ce te faci că elefanții asiatici numai în Siberia nu sunt adaptați să trăiască? Ăia au niște urechi uriașe, ca un exemplu. Mamuții le aveau mici. Că dacă îi duceai așa clăpăugi pe gerul lui Marcoci, le degerau urechile la prima pală de crivăț.

Ce să faci cu elefantul tău păros? Să îl duci la minus 40 de grade de să i se scofâlcească trompa de frig?

Ei, uite că nenea Church și cu nenea Lamm spun că vor rezolva neajunsurile astea prin inginerie genetică (naiba știe cum), încă de când fătul este în primele săptămâni de gestație. Da, să îi vedem noi cum reduc ei urechile unui făt! Apoi, când puiul e gata, vor face și alții și îi vor împerechea până când vor fi selectate genele alea de mamut.

În câteva generații, țineți-vă bine de scaune, vom avea niște mamuți cât mai aproape de modelul original.

Cam așa stă treaba și cu tigrul tasmanian. Adică au găsit ei cea mai apropiată rudă în viață a carnivorului ăsta australian, care rudă e un pârlit de pârș marsupial de doar câțiva centimetri.

Aceiași pași ca și la mamuți vor să îi urmeze, inseminând pârșul cu un animal care era de câteva sute de ori mai mare. Sau, vor folosi un uter artificial, cu celule stem de la pârș, și vor obține un hibrid. Apoi alții, îi vor împerechea și… Ta daaa! Să te ții aglomerație de mamuți și de tigri tasmanieni, mai ceva ca la metrou la Unirii la oră de vârf.

Trecem peste toate neajunsurile evidente ale unor astfel de demersuri.

Anume că nu există un genom complet la niciuna dintre speciile amintite, că există părți lipsă în secvențele pe care vor ei să le selecteze, că nu ai nicio garanție că păgubești fătul de gene esențiale șamd. Se pare însă că nenea Church a uitat un element crucial în toată ecuația asta. Anume, hibrizii sunt incapabili să procreeze.

Fie că sunt catâri, fie că sunt alte încrucișări între două specii diferite, niciunul din animalele astea nu poate produce celule sexuale. Asta e natura, nu te pui cu ea. Cum ar crede ei că vor obține un hibrid mamut-elefant sau tigru-pârș, care să scoată pui pe bandă rulantă? Să i-o spună lui mutu`!

De fapt, de compania asta o să mai auziți o perioadă. Ei spun că, în viitor, vor să readucă la viață Omul de Neanderthal. Iar pentru asta vor mai trage câteva zeci sau sute de milioane de dolari din donații sau altfel de fonduri. Apoi, au mai scăpat ceva cu cercetări genetice pe oameni. Dar nu au dat foarte multe detalii. Cum s-ar spune, colosal! Colossal Biosciences! Sau și mai bine, o țeapă colosală de luat banii credulilor. Nu că ar fi primii.