Statul român, condamnat la plată, pentru un dosar uitat vreme de șapte ani într-un sertar. Cum a ajuns un norvegian să câștige despăgubiri din partea României în urma unei erori judiciare

Tribunalul București a obligat statul român să plătească 15.000 de euro daune morale unui cetățean norvegian care reclama autorităților române că a fost înșelat de o româncă cu 30.000 de euro, arată datele dintr-un dosar consultat de HotNews. Instanța a stabilit că bărbatul a fost victima unei erori judiciare a autorităților române. Ministerul Finanțelor s-a opus cererii pe motiv că doar persoanele puse sub acuzare și ulterior achitate pot cere despăgubiri pentru erori judiciare, nu și victimele. Din acest punct de vedere, soluția Tribunalului București, favorabilă unei persoane vătămate, poate reprezenta un precedent juridic.

• Anual în România zeci de mii de dosare sunt soluționate după împlinirea termenului de prescripție. 
• Datele oficiale ale Ministerului Public arată că în 2024 procurorii din România au soluționat 541.671 dosare din totalul de 1.788.805. Mai puțin de 10% dintre cauzele soluționate, mai exact 51.111,  au fost trimise în judecată.
• Ultima raportare a Parchetului General arată că, în 2024, ponderea dosarelor soluționate după împlinirea termenului de prescripție a ajuns la 17,1%  din total (92.657 dosare), iar în 2023 de 19,5% din totalul cauzelor penale soluționate. 

Din 2016, un cetățean norvegian cere autorităților române să-i facă dreptate după ce a fost înșelat de o româncă cu o sumă mare de bani. Dosarul în care are calitate de persoană vătămată a fost închis însă pentru că faptele s-au prescris, după ce „a fost ținut în nelucrare în mod nejustificat” timp de mai bine de 7 ani, arată datele dintr-un dosar soluționat de Tribunalul București, consultat de HotNews.

În ultimii ani, cetățeanul norvegian a inițiat multiple acțiuni, atât pe cale penală, cât și civilă, pentru a-și recupera paguba de la româncă și familia acesteia, însă fără succes. Prejudiciul total indicat de norvegian ar fi de aproape 200.000 de euro, însă documente justificative a avut doar pentru suma de 30.000 de euro.

Până în prezent, bărbatul a obținut o singură victorie. S-a întâmplat pe 10 iunie, anul curent, la Tribunalul București, unde un judecător a stabilit că cetățeanul din Norvegia a fost victima unei erori judiciare a polițiștilor și procurorilor români.

Tribunalul a obligat Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, să îi plătească 15.000 de euro daune morale. Decizia nu este definitivă și a fost deja contestată de statul român.

Pe 11 august, dosarul a fost înregistrat la Curtea de Apel București, unde se va judeca apelul. 

Cum a pornit totul

În vara anului 2016, un bărbat din Norvegia a înaintat două plângeri penale la Secția 19 Poliție București și la Biroul Relații Internaționale din cadrul Poliției Capitalei, în care reclama cum a fost înșelat de o româncă. 

Bărbatul sesiza că în perioada noiembrie 2015 – august 2016 a transferat, prin intermediul „WorldRemit” şi „Speed Transfer”, suma de 30.000 euro către o româncă, „în scopul căsătoriei cu aceasta şi mutarea împreună cu familiei acesteia în Norvegia”, potrivit datelor din dosarul soluționat de Tribunalul București. 

Plângerile cetățeanului norvegian au stat într-un sertar al Secției 19 Poliție București timp ce șase ani, fără a fi efectuat niciun act de procedură, dosarul penal, cu număr unic, fiind înregistrat abia pe 23 mai 2022. Nemulțumit de tergiversarea cercetărilor, bărbatul a formulat o contestație la Judecătoria Sectorului 5, solicitând urgentarea anchetei. 

Pe 10 iunie 2022, instanța a admis contestația și a stabilit drept termen pentru finalizarea cercetărilor 1 septembrie 2022. Acest lucru nu s-a întâmplat. Cetățeanul norvegian s-a adresat din nou instanței. Pe 19 iulie 2023, Judecătoria Sectorului 5 a stabilit din nou că a fost depășită durata rezonabilă a activității de urmărire penală și a stabilit un nou termen de patru luni în care procurorul să rezolve cauza.

La fix patru luni distanță, procurorul de caz a dispus clasarea cauzei, pe motiv că a intervenit prescripția. În ordonanță, procurorul de caz arăta că termenul de prescripție era împlinit încă din data de 26 aprilie 2022. Adică înainte ca polițiștii să înregistreze dosarul penal cu număr unic.

Ordonanța de clasare a fost menținută și de prim procurorul parchetului și de judecătorul de cameră preliminară a Judecătoriei Sectorului 5, contestațiile cetățeanului norvegian fiind respinse.

Eroarea judiciară, constestată de tribunal 

Norvegianul a continuat demersurile și a deschis un proces împotriva statului Român la Tribunalul București. În acțiunea înregistrată pe 19 august 2024 a chemat în judecată Ministerul Public, Palatul Parlamentului și Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice. 

Bărbatul a cerut tribunalului să oblige autoritățile române să-i plătească 45.000 de euro daune materiale și 20.000 de euro daune morale.

Analizând datele din dosar, Tribunalul a constatat că bărbatul din Norvegia a fost victima unei erori judiciare, deși a depus toate diligențele pe lângă autoritățile române pentru a fi trași la răspundere cei care l-au escrocat. 

„Deşi reclamantul a formulat, încă din data de 21.07.2016, o plângere penală împotriva suspecţilor indicaţi de către acesta şi care a fost înregistrată la Secţia nr. 19 de Poliţie Bucureşti şi, cu toate că judecătorul penal a constat, în două ocazii separate, încălcarea dreptului reclamantului la soluţionare a cauzei sale penale într-un termen rezonabil, totuşi organele de cercetare şi de urmărire au tergiversat în mod nejustificat rezolvarea acestui dosar penal, lăsând cauza în nelucrare cel puţin din perioada anului 2016, când a fost formulată prima plângere penală, şi până la data de 19.07.2023, când s-a pronunţat ultima încheiere de constatare a depăşirii duratei rezonabile a activităţii de urmărire penală”, scrie în hotărârea Tribunalului București.

Ce au făcut autoritățile în cei șapte ani

În motivarea hotărârii, prin care s-a dat câștig de cauză bărbatului, tribunalul arată că în cei șapte ani cât a stat dosarul la sertar singurul act procedural întocmit a fost acela al luării unei declaraţii de la persoana vătămată, fără însă să fie audiaţi şi suspecţii.

„Acest interval mare de timp în care cauza a rămas în nelucrare este imputabilă exclusiv organului de urmărire penală, iar nu activităţii procedurale disproporţionate sau eventual şicanatorii a reclamantului, acesta din urmă depunând eforturi rezonabile pentru a convinge procurorul să ia măsurile legale pentru soluţionarea cauzei sale. De asemenea, nu poate trece neobservată nici atitudinea incoerentă a organului de urmărire penală, care timp de 6 ani (din 21.07.2016, data primei plângeri penale prealabile, şi până în 23.05.2022, când a fost înregistrat dosarul penal pentru prima dată la Secţia 19 Poliţie Bucureşti) a lăsat practic în nelucrare cauza penală, iar, imediat după ce a înregistrat dosarul pe rolul parchetului, a constatat în mod automat că termenul de prescripţie a urmăririi penale s-a împlinit în speţă, ceea ce a atras soluţia clasării cauzei penale, soluţie rămasă definitivă prin respingere tuturor plângerilor aflate la dispoziţia reclamantului”, a mai reținut judecătorul Tribunalului București. 

Judecătorul Tribunalului București a criticat și atitudinea procurorului de caz, care, inclusiv după ce s-au pronunţat două hotărâri judecătoreşti privind constatarea încălcării termenului rezonabil de finalizare a anchetei, „nu a întreprins măsurile legale care se cuveneau pentru a da o soluţie argumentată şi fundamentată pe fondul dosarului de urmărire penală, ceea ce a condus practic la nesocotirea nejustificată a celor două hotărâri judecătoreşti”.

Toate aceste elemente, subliniază tribunalul, conduc la concluzia fără echivoc că în acest caz „s-a comis o evidentă eroare judiciară, soldată cu pierderea şansei, serioase şi rezonabile, pentru victimă”.

Statul român, pus să plătească pentru eroarea judiciară

Tribunalul a scos din cauză Ministerul Public și Palatul Parlamentului, răspunzător pentru eroarea judiciară și bun de plată fiind doar Statul Român, prin Ministerul Finanțelor. Instituția a fost obligată să plătească 15.000 de euro daune morale cetățeanului norvegian. 

În instanță, juriștii Ministerului Finanțelor s-au opus cererii, motivând că legislația românească permite constatarea erorilor judiciare numai în cazul persoanelor puse sub acuzare sau asupra cărora s-au dispus măsuri preventive, iar la finalul procesului sunt achitate. Invocând că reparațiile unor erori judiciare nu vizează și persoanele vătămate, reprezentanții Ministerului Finanțe au cerut tribunalului respingerea cererii cetățeanului norvegian ca fiind inadmisibilă.

Tribunalul București nu și-a însușit apărarea Ministerului Finanțelor, arătând că „ rol de garant al echităţii procesului penal român revine exclusiv statului”, iar în cazul de față organele penale ale statului român „nu au depus diligențe efective, rezonabile şi suficiente de relevante, de natură să conducă la tragerea la răspundere penală a celor vinovaţi”.

Ministerul Finanțelor a contestat decizia Tribunalului București. Pe 11 august, dosarul a fost înregistrat la Curtea de Apel pentru judecarea căii de atac.

Anual, zeci de mii de dosare sunt soluționate după ce s-a împlinit termenul de prescriere

Cazul cetățeanului norvegian a cărui plângere a fost soluționată, prin clasare, după ce fapta s-a prescris nu este unul rar. Datele Parchetului General arată că anual zeci de mii de dosare sunt soluționate după ce faptele sunt deja prescrise.

Ultimul raport al Ministerului Public arată că în anul 2024, din totalul dosarelor aflate în lucru – 1.788.805 – au fost soluţionate 541.671 dosare. 

Dintre acestea, 51.111 prin rechizitorii și acorduri de recunoaștere a vinovăției, dispunându-se trimiterea în judecată a 63.438 inculpaţi persoane fizice şi 282 inculpaţi persoane juridice.

Numărul dosarelor soluționate fără ca nimeni să nu mai poată fi tras la răspundere, pentru că a intervenit prescripția, este aproape dublu.

În 2024, 92.657 (17,1%) din dosarele procurorilor din România au fost soluționate după ce a intervenit termenul de prescripție. Cu un an mai devreme, în 2023, numărul a fost și mai mare: 106.535, adică 19,5% din total.

Creșterea stocului de dosare, care duce, iminent, și la tergiversarea soluționării acestora a fost analizată de procurorul general al României, Alex Florența, în ultimul raport, aferent activității din anul trecut. Printre cauzele indicate de acesta sunt:

• gradul redus de ocupare a posturilor de procuror, cu consecința unor sincope în efectuarea cu ritmicitate a cercetărilor
• numărul ridicat de dosare de soluționat, cu diferențe semnificative între unitățile de parchet
• au fost indicate și cauze subiective, ce țin în special de managementul defectuos al dosarelor aflate în lucru, precum prioritizarea necorespunzătoare și alocarea inadecvată a resurselor în cauzele de anchetă proprie, ineficiența activității de supraveghere a cercetărilor penale în cauzele instrumentate de organele de cercetare penală