​​FOTOGALERIE Cum arată Pasajul Ciurel pentru care Primăria Capitalei a plătit 240 milioane lei – imagini din dronă

Primăria Capitalei a finalizat lucrările la Pasajul Ciurel, iar circulația pe pod va fi deschisă sâmbătă, a anunțat joi, primarul Capitalei, Gabriela Firea. Lucrările la pasaj au început în 2010 și aveau termen de finalizare în decembrie 2014, iar pentru uriașa lucrare de infrastructură municipalitatea a plătit 240 milioane lei. Primăria Capitalei a transmis o serie de imagini din dronă cum arată podul hobanat. Și Asociația Metrou Ușor a postat pe pagina de Facebook un video cu pasajul filmat din dronă.

Pasajul face parte din străpungerea spre Autostrada A1, o alternativă la bd. Iuliu Maniu, dar restul proiectului nu a fost construit, astfel că, deși a costat 240 milioane lei, în faza actuală este practic doar un viraj la stânga și rezolvă doar problema celor care vin de pe Șoseaua Virtuții și intră pe Splaiul Independenței sau invers. Nu se poate merge înainte, pasajul oprindu-se în strada Amilcar Săndulescu care nu duce nicăieri, după cum se vede în fotografii.

Filmare din dronă postată de Asociația Metrou Ușor

Pentru a fluidiza circulația pe Șoseaua Virtuții trebuie construită și bucata de drum între pod și Șoseaua de Centură. Proiectul a fost aprobat în Consiliul General, la fel și culoarul de exproprieri, dar exproprierile nu au fost făcute din lipsă de bani, fiind nevoie de 50 milioane lei.

„Pentru continuarea lucrărilor, avem deja semnat contractul de proiectare și execuție. Am încheiat prima etapă – acest pod hobanat peste Dâmbovița de la Ciurel-Nod Virtuții – urmează alte două care fac legătura de la Nod Virtuții până la Centura Capitalei și apoi de la Centura Capitalei până la Autostrada A1. Noul coridor de expropriere este stabilit, a fost votat în Consiliul General, avem avizul OCPI și proiectul tehnic. Coridorul de expropriere este modificat față de cel inițial, care prevedea demolarea foarte multor clădiri din zonă și restrângerea activității multor societăți din zonă: am venit cu un coridor de expropriere minim invaziv, consemnăm banii necesari și mergem mai departe.”, a declarat Marius Coaje, consilierul primarului Gabriela Firea, la inaugurarea pe Facebook a pasajului.

În ceea ce privește cea de-a doua etapă, Nod Virtuții – Bd. Uverturii, se lucrează deja la proiectul tehnic, documentația fiind aproape de final, a anunțat Gabriela Firea.

Reamintim că pentru această etapă, în mandatul Gabrielei Firea a fost redefinit coridorul de expropriere. ”În proiectul initial, erau afectate 200 de clădiri, iar noul proiect prevede aproximativ 20 de imobile ce urmează a fi expropriate. Astfel, ne ușurăm munca și realizăm economii importante de timp și resurse financiare. Constructorul se află deja în șantier și se așteaptă doar ordinul de începere al lucrărilor. Drumul până la Bd. Uverturii va avea aproximativ 3 kilometri”, a mai spus primarul.

Sursa foto: Primăria Capitalei

Date tehnice Pasajul Ciurel:

• Lungime totală – aproximativ 1 kilometru
• Lungime pod hobanat – circa 235 de metri
• Înălțime pilon central – 68,2 metri
• Număr de structuri – 12 pasaje rutiere și un pod hobanat
• Număr de hobane – 24 perechi de hobane

Pentru realizarea proiectului au fost folosite:

• 66.000 metri cubi de pământ pentru terasamente
• 20.000 metri cubi de balast stabilizat
• 11.000 tone de asfalt
• 40.000 metri cubi de beton
• 5.150 tone tablier și armătură metalică
• 310 tone oțel pentru hobane
• 13 kilometri de bordură
• 7.5 kilometri de parapete

Pasajul Ciurel face parte din Străpungerea Ciurel – Nod Rutier Virtuții. Valoarea totală a proiectului este de 128 milioane euro.

Primăria Capitalei a demarat lucrările la drumul expres spre Autostrada București-Pitești în 2010, iar potrivit documentelor prezentate la vremea respectivă, artera, de 8,3 km, ar fi urmat să facă legătură între Splaiul Independenței și autostrada A1. Licitația pentru executarea lucrării a fost câștigată de către consorțiul JV Bogl – Astaldi – Euroconstruct -Tehnologica și Proiect București, termenul estimat pentru finalizare fiind de 35 luni, de la începerea lucrării, respectiv anul 2014.

Lucrările au fost oprite la câteva luni după ce au început atât din cauza litigiilor cât și din motive financiare. În 2014 au fost reluate, însă s-a lucrat cu viteza melcului. Primarul Gabriela Firea spune că atunci când a preluat lucrarea, aceasta era la 13%. Potrivit primarului Gabriela Firea, motivele blocajului au fost următoarele: nu s-au făcut plăți către constructor, nu au fost mutate rețelele edilitare iar descărcarea arheologică a durat foarte mult.