Ministerul Culturii vrea să mai elimine un filtru din circuitul de avizare a proiectelor imobiliare din zonele protejate / Expert: Se dorește ca anumite proiecte să fie avizate favorabil cu orice preț

Ministerul Culturii vrea să scoată Comisiile Zonale și Naționale pentru Monumentele Istorice din circuitul de avizare a proiectelor imobiliare din zonele protejate, dacă proiectul imobiliar este semnat de un expert atestat de instituție, potrivit unui proiect de act normativ aflat în dezbatere publică. În prezent, dacă o persoană vrea să construiască un bloc într-o zonă protejată, cu monumente istorice, proiectul este discutat în Comisia Zonală a Monumentelor Istorice, unde se află mai mulți specialiști și există mai multă transparență și de cele mai multe ori este ajustat până ajunge cât mai aproape de specificul zonei. La fel și în cazul demolărilor clădirilor vechi, care de multe ori au fost respinse de comisie.

După dezbaterea în Comisie, chiar dacă aceasta este consulttivă, Direcția de Cultură emite avizul în baza caruia se dă autorizația de construire/demolare sau planul urbanistic zonal.

Experții consultați de HotNews.ro critică măsura, în condițiile în care, cel puțin la București, Direcția de Cultură nu are niciun specialist pe monumente. Aceștia spun că prin înlăturarea Comisiilor se dorește probabil avizarea unor proiecte cu orice preț, iar faptul că acestea sunt elaborate de specialiști atestați nu este o garanție a calității.

Modificările propuse

Principalele prevederi în proiectul de Ordonanță pentru modificarea și completarea Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, aflat în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Culturii, până în 30 august, sunt:

• Art. 34: Membrii comisiilor zonale, exceptând arhitecții șefi și supleanții lor, fac parte din categoria personalului de specialitate atestat, potrivit legii în domeniul protejării patrimoniului cultural imobil.
• Art. 34 cu 2: Serviciile publice deconcentrate ale Ministerul Culturii pot emite avize privind intervențiile asupra imobilelor din zonele lor de protecție sau din zonele protejate fără consultarea Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice, respectiv a comisiilor zonale ale monumentelor istorice, în afara cazurilor prevăzute la art. 26 alin. (5), dacă documentația supusă avizării este elaborată de un arhitect atestat de Ministerul Culturii în domeniul protejării patrimoniului cultural imobil și respectă procedura privind avizarea intervențiilor în zonele de protecție a monumentelor istorice și zonele protejate aprobată prin ordin al ministrului culturii.
• Poate fi avizată și autorizată, conform legii, desființarea parțială a monumentelor istorice, în baza unui studiu istorico-științific de fundamentare privind evaluarea culturală a imobilului asupra căruia a fost instituit regimul juridic de monument istoric și a relației acestuia cu contextul lui, conținând restricții și permisivități de intervenție și realizat de personal de specialitate atestat ca parte a unei documentații avizate conform propunerilor comisiilor de specialitate.
• Printre intervențiile asupra monumentelor, actul normativ prevede: lucrări de conservare, construire, extindere, consolidare, desființare parțială, restructurare, amenajări peisagistice și de punere în valoare, care modifică substanța sau aspectul monumentelor istorice.

”Probabil că ceea ce se dorește este ca anumite proiecte să fie avizate favorabil cu orice preț”

Experții în protecția patrimoniului construit consultați de HotNews.ro spun că aceste modificări sunt nocive și nu au nicio justificare, rolul lor fiind să șubrezească și mai tare Legea monumentelor.

Dan Marin, arhitect, afirmă că elaborarea proiectelor imobiliare de către arhitecți atestați nu este o garanție a calității.

• ”Tratamentul preferenţial introdus prin art. 342, care prevede posibila avizare a unor proiecte elaborate de arhitecți atestati de Ministerul Culturii fără discutarea lor în cadrul CNMI / CZMI, nu are nici o justificare. Atestarea nu este o garanție a calității, iar experiența multor ani a dovedit din plin acest lucru; atestarea este o condiție necesară dar nu și suficientă, valabilă numai dacă este dublată de onestitate, echidistanță și transparență, iar ceea ce se propune acum urmează o logică contrarie.
• De ce trebuie ocolite CNMI / CZMI și transferată în mod selectiv decizia de la nivelul profesional al unor comisii de specialiști la nivelul administrativ al unor funcționari din serviciile deconcentrate, în esență controlate politic?”, a arătat arhitectul.

El spune că prin această prevedere se dorește avizarea unor proiecte cu orice preț, iar articolul ridică probleme în condițiile în care avizele vor fi date direct de Direcțiile de Cultură, cum este cea de la București, în cadrul căreia nu există niciun specialist atestat.

• ”Probabil că ceea ce se dorește este ca anumite proiecte să fie avizate favorabil cu orice preț, evitând restricțiile pe care le poate impune o comisie. Dovada indirectă a acestui fapt este chiar contradicția logică a art. 342 cu alin (4) al art. 34, care prevede că membrii CZMI vor fi, cu excepția arhitecților șefi, numai persoane atestate pentru că, așa cum se afirmă în nota de fundamentare, ”este necesar ca proiectele realizate de persoane atestate să fie judecate de persoane atestate”.
• Dar dacă s-a decis ca CZMI să fie compusă numai din specialiști atestați – având deci o deplină calificare pentru aprecierea corectă a proiectelor –, de ce unele dintre ele pot fi totuși exceptate de la avizarea în comisie?
• Pe baza căror criterii vor hotărî funcționarii unui serviciu deconcentrat ce proiecte intră sau nu în comisie? S-ar putea crede că acești funcționari fac parte din categoria specialiștilor, dar nu este deloc adevărat. Cazul Bucureștiului este cel mai relevant: niciunul din directorii din ultimii 20 de ani ai Direcției pentru Cultură a Municipiului București, aflată în subordinea Ministerului Culturii, nu a avut vreo legătură cu domeniul protecției patrimoniului, după cum, în acest moment, în cadrul direcției nu există nici un specialist atestat”, a explicat Dan Marin.

”Nu este justificată urgența”

Și Raluca Munteanu, arhitect și coordonator de proiecte al fundatiei Pro Patrimonio, este de părere că aceste modificări slăbesc și mai mult sistemul și încurajează deprofesionalizarea.

• ”Nu este justificată urgența. Disfuncționalitatea sistemului de protecție a patrimoniului este mare și cronică.
• De ani buni de zile legea este mutilată și cârpită, iar practica reală e plină de derogări, ilegalități și interpretări abuzive. Modificările propuse nu au nici un caracter urgent și nici un aduc o îmbunătățire reală protecției patrimoniului, dimpotrivă, slăbesc și mai mult sistemul și încurajează deprofesionalizarea.
• Credibilitatea și profesionalismul Comisiilor Națională și Zonale este redus foarte mult prin faptul că se permite Direcțiilor de cultură să emită avize și acorduri fără consultarea acestora, precum și prin instituirea unei Comisii de Contestații care să reanalizeze deciziile Comisiilor. Argumentul invocat, și anume că „se are în vedere eliminarea incompatibilităţilor intre membrii CNMI şi CZMI care nu pot soluţiona contestaţiile la propriile lor propuneri”, este ridicol, deoarece contestațiile apar în cazul avizării nefavorabile a proiectelor. Deci această măsura de a institui o nouă comisie are de fapt ca scop acela de a aviza cu orice preț orice proiect, care poate nu trece de primul filtru profesionist”, a declarat Raluca Munteanu pentru HotNews.ro.

Ea spune că din cauza numărului mic de specialiști atestați, aceste prevederi vor genera și mai multe incompatibilități.

• ”Nu în ultimul rând, se accentuează și mai tare monopolul „atestaților”: din comisii pot face parte doar persoane „categoria personalului de specialitate atestat”, care sunt din ce în ce mai puține, dat fiind dificultatea mare de a întruni condițiile de atestare. În acest fel, cazurile de incompatibilitate în care speciaștii atestați sunt atît întocmitori de proiecte cît și avizatori vor crește. Practica curentă din ultimii cel puțin 10 ani arată că sistemul de atestare a specialiștilor nu garantează de fapt calitate, iar restrîngerea accesului la domeniu încurajează monopolul și reduce nivelul de profesionalism în mod dramatic.
• În acest sens, modificarea art. 34, care propune eliberarea avizelor fără consultarea comisiilor, dacă proiectele sunt întocmite de arhitecți atestați, este aberantă deoarece nivelul de competențe a arhitecților atestați nu este echilibrat și adesea la nivelul de calitate necesar (a se vedea multe din cazurile eșec de restaurare din ultimii ani), iar această lege prevede ca toate proiectele de intervenții pe patrimoniu să fie realizate de arhitecți atestați”, a explicat arhitectul Raluca Munteanu.

Cum motivează Ministerul Culturii schimbările

În nota de fundamentare a proiectului de Ordonanță, este explicată necesitatea acestor schimbări.

În ceea ce privește scoaterea Comisiilor din circuitul de avizare în condițiile în care proiectul imobiliar este elaborat de un specialist atestat, în nota de fundamentare se arată că decizia este luată pentru degrevarea activității în comisiile de specialitate.

• ”În vederea clarificării cadrului legal și a degrevării activității în comisiile de specialitate, se introduc trei noi articole, art. 342 art. 343 și art. 344 și se prevede ca, în situația în care nu este necesară analiza documentațiilor în vederea emiterii avizelor, serviciile publice deconcentrate ale Ministerul Culturii pot emite avizele privind intervențiile asupra imobilelor din zonele lor de protecție sau din zonele protejate fără consultarea Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice, respectiv a comisiilor zonale ale monumentelor istorice, dacă documentația supusă avizării este elaborată de un arhitect atestat de Ministerul Culturii în domeniul protejării patrimoniului cultural imobil și respectă procedura privind avizarea intervențiilor în zonele de protecție a monumentelor istorice și zonele protejate aprobată prin ordin al ministrului culturii.
• De asemenea, pentru a evita situațiile în care Comisia Națională a Monumentelor Istorice/comisiile zonale ale monumentelor istorice soluționează contestațiile la deciziile luate fără consultarea acestora, contestațiile la avizele, acordurile, comunicările privind intervenții asupra imobilelor asupra cărora a fost instituit un regim de protecție a patrimoniului cultural, atunci când acestea nu au fost emise cu consultarea prealabilă a Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice sau a comisiilor zonale ale monumentelor istorice se soluționează de Comisia Națională a Monumentelor Istorice, în cazul monumentelor istorice de grupa A și de comisiile zonale ale monumentelor istorice, în celelalte situații.
• Totodată, se are în vedere eliminarea unor potențiale incompatibilități”, se arată în nota de fundamentare.

În ceea ce privește desființarea parțială a clădirilor monument istoric, în nota de fundamentare se arată că uneori este necesară ”pentru sublinierea elementelor valoroase”.

• ”Deseori, în cadrul unui ansamblu sau sit urban pot exista construcții fără valoare culturală sau chiar nocive, iar studiile istorice generare pentru fundamentarea PUG-urilor au identificat numeroase astfel de cazuri.
• De asemenea, în vederea realizării unui proiect de restaurare, pentru sublinierea elementelor valoroase din punct de vedere cultural, se poate avea în vedere o desființarea parțială a elementelor nocive/ de valoare cultural istorică nesemnificativă.
• Prin urmare, modificările propuse pentru modificarea articolului 11 explicitează faptul că desființarea parțială a unui imobil asupra căruia a fost instituit regimul juridic de protecție de monument istoric poate primi aviz, pe baza unui studiu istorico-științific de fundamentare privind evaluarea culturală a monumentului istoric, realizat în anumite condiții care să asigure faptul că desființarea nu se referă la elemente valoroase”.

Reamintim că Bucureștiul este plin de clădiri monument istoric sau protejate din care au rămas doar un perete sau doi din vechea fațadă, iar în interiorul casei vechi s-a construit un bloc. Acțiunea poate fi catalogată oricum, numai protejarea patrimoniului, nu.

Pe lângă prevederile controversate, proiectul de lege cuprinde și câteva lucruri bune cu privire la digitalizare:

• Ședinţele Comisiei Naționale a Monumentelor se vor desfăşura fără participarea fizică a funcţionarilor implicaţi, membrilor comisiilor şi invitaţilor, cu asigurarea dezbaterilor din comisie prin telefon sau videoconferinţă şi comunicarea fişelor de vot completate de membri prin mijloace electronice.
• Avizele și atestatele se pot emite în baza unor documentații depuse exclusiv în mediul digital, în sisteme informatizate, precum și dacă documentațiile prezintă semnătura electronică calificată a elaboratorului/ emitentului, de conformare cu originalul, de către solicitant sau o autoritate publică, sau trimiteri către alte baze de date ale autorităților publice unde pot fi consultate respectivele documente. În acest sens vor fi emise norme ale ministerului Culturii.
• – Comisia Națională a Monumentelor Istorice ajunge de la 21 de membri la 36.