De ce au cerut cetățenii din Floreasca asociației Salvați Bucureștiul să atace în instanță proiectul imobiliar de la Hala Ford, litigiu care a dus la sentința de dizolvare a ONG-ului

Mai mulți cetățeni din Floreasca au cerut asociațiilor Salvați Bucureștiul, Miliția Spirituală și SOS Orașul să atace în instanță proiectul imobiliar de la Hala Ford, care prevedea construirea a 4 turnuri lângă monumentul istoric, deoarece grupul civic nu avea personalitate juridică, a declarat pentru HotNews.ro Cristina Vanea, membră a grupului de inițiativă Floreasca Civică.

• „Din februarie 2016 am început să facem eforturi pentru a bloca proiectul Hala Ford. La acel moment, Hala Ford era în proprietatea Primăverii Gardens. Am cerut informații de la Agenția de Mediu și am cerut tuturor consilierilor generali să nu voteze prelungirea PUZ-ului Hala Ford (n.r. cu blocuri de până la 25 etaje), votat inițial în 2011.
• Deși am avut nenumărate întâlniri cu funcționarii publici, ni s-au dat foarte puține informații. În aprilie 2016, la ședința de CGMB, am avut o surpriză: comsilierii PNL din comisia de urbanism au lipsit, asigurându se că nu va fi cvorum și deci nu s-a putut da aviz pentru acest proiect. În consecință, proiectul a fost scos de pe ordinea de zi, dar proiectul imobiliar a mers mai departe căci în februarie patronii au avut grijă să ceară și să obțină certificat de urbanism.
• În 2017 am aflat că ONE a cumpărat proiectul și că dorește să construiască. Ei au cerut de la Agenția de Mediu acordul de mediu. La dezbaterea publică și-au exprimat nemulțumirea față de proiect foarte mulți cetățeni din cartier. Am participat la dezbaterea publică pentru acordul de mediu, am pus întrebări, iar răspunsurile au fost nemulțumitoare, mai ales că studiile prezentate aveau de multe ori fraze copiate pe care le am găsit in alte studii făcute de aceiași autori”, a explicat Cristina Vanea.

Aceasta spune că Floreasca Civica este un grup informal, nu are personalitate juridică si nu putea demara un proces. În procesele de anulare a PUZ-ului și autorizațiilor de construire au fost la început și două Asociații de proprietari din zonă, care însă s-au retras, oamenii fiind speriați de amenințările dezvoltatorului imobiliar.

• „Atunci am cerut ajutorul ONG-urilor. Cei care s-au oferit să ne ajute au fost Asociația Aviației și Miliția spirituală. De asemenea, două asociații de proprietari, considerând că aceste construcții vor avea efcte negative aspura locuirii. Inițial procesul a început cu doi avocați tineri, care ne-au asigurat că avem șanse să câștigăm.
• Cu câteva zile înainte de începerea procesului, în LUJU ( o publicație online ) a apărut un articol în care erau amenințări destul de puțin voalate referitoare la faptul că membrii asociațiilor de proprietari își vor pierde casele dacă se va pierde procesul. În acel moment, proprietarii s-au speriat și au preferat să renunțe la litigiu.
• Tot atunci a renunțat și Asociația Aviației. În acel moment am apelat la Nicușor Dan și Salvați BUcureștiul. Acesta a venit, a vorbit cu cetățenii și în urma studierii documentelor și a rugăminții cetățenilor, a hotărât să se implice în procesul care cerea suspendarea și anularea acordului de mediu”, a explicat Cristina Vanea.

La sfârșitul lui 2017 a început procesul de suspendare și anulare a acordului de mediu. Cristina Vanea spune că acțiunile cetățenilor au fost mai degrabă îndreptate împotriva instituțiilor statului care atunci când au aprobat proiectul imobiliar nu s-au gândit și la drepturile locuitorilor din Floreasca ci doar la cele ale dezvoltatorului imobiliar.

„Am continuat procesele cu alți avocați. De asemenea, am mai cerut părerea unor avocați de la altă casă de avocatură și toți ne-au spus că avem șanse să câștigăm. Deci acuzația că am fost de rea credință nu se justifică. Procesele nu au fost împotriva dezvolatatorilor care sunt niște privați mânați de dorința de câștig. Noi am dat în judecată Agenția de Mediu și Primăria Capitalei, adică acele autorități ai căror angajați sunt plătiți din bani publici pentru a apăra drepturile și interesele cetățenilor. Și din păcate nu fac asta de multe ori”, a explicat Cristina Vanea.

O femeie bătrână, și evident foarte amărâtă, a venit să doneze 7 lei în hârtii de câte 1 leu pentru cauza noastră

Aceasta spune că Grupul Floreasca Civică a primit peste 1.000 de cereri de abonare când a izbucnit scandalul, semn că subiectul era de mare interes, iar oamenii din cartier au donat pentru plata avocaților.

„În ceea ce privește sumele cu care am susținut procesele, acestea au fost din donații făcute transparent pe o platformă -sprijină.ro – dar și donații fizice. Ne-a impresionat foarte tare când o femeie bătrână și evident foarte amărâtă, a venit cu 7 lei în hârtii de câte 1 leu, să doneze pentru această cauză. A spus că vrea să facă ceva, atâta cât poate, ca să ne sprijine. Avem liste cu cei care au făcut donații în afara platformei și oricine a dorit a putut vedea chitanțele cu care am plătit. În plus, noi, grupul civic, am contribuit considerabil la cheltuielile legate de proces”, a povestit Cristina Vanea pentru HotNews.ro.

De ce au atacat cetățenii proiectul imobiliar de la Hala Ford

Principala problemă a fost traficul în plus adus de cele 4 turnuri într-o zonă și așa foarte aglomerată.

• „În primul rând, pe noi ne-au îngrijorat aspectele privind protecția mediului, mai exact cum ne vor fi afectate viețile, și mai ales sănătatea, de acest proiect imobiliar care nu încalcă doar regimul de înălțime al zonei, ci aduce odată cu cele câteva sute de apartamente și de birouri și 2200 de mașini zilnic, după cum declară dezvoltatorul imobiliar, acestea adăugate la traficul deja supraaglomerat de pe Calea Floreasca.
• Cum traficul rutier reprezintă principala sursă de poluare a aerului cu consecințe grave asupra sănătății, am vrut să știm care este calitatea aerului în zona Floreasca, drept urmare am solicitat aceste informații de la Agenția pentru Protecția Mediului București.
• Pentru că nu am primit informațiile solicitate, am urmărit întreaga procedură de emitere a acordului de mediu, am participat în calitate de cetățeni interesați de acest proiect imobiliar la dezbaterea publică organizată la APM București și un număr de 39 de cetățeni au formulat în scris obiecțiuni la proiectul imobiliar aflat în dezbatere”, se arată în răspunsul transmis de reprezentanții Grupului Civic la solicitarea HotNews.ro.

Aceștia spun că după părerea lor Agenția pentru Protecția Mediului București a emis acordul de mediu cu încălcarea legii, mai exact cu nerespectarea tuturor etapelor procedurale și eliminând publicul interesat dintr-o procedură obligatorie, prevăzută de lege, astfel că au hotărât să se adreseze instanței.

• „În funcție de răspunsurile titularului de proiect la problemele formulate de publicul interesat, autoritatea de mediu stabilește necesitatea modificării Raportului de impact asupra mediului și comunică în scris titularului acest lucru (conform art. 23 alin. (1) pct. d) şi e) din Ordinul 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private). Numai că APM București nu a solicitat titularului să modifice raportul de impact, nu există o comunicare scrisă așa cum prevede legea, ba mai mult, titularul de proiect a modificat Raportul de impact asupra mediului cu de la sine putere, substituindu-se astfel autorității de mediu, care nu a avut nimic de obiectat la acestă încălcare a legii.
• De asemenea, legea prevede că ”în toate situațiile în care observațiile primite din partea publicului interesat justifică aprofundarea evaluării și solicitarea de noi informații autoritatea competentă pentru protecția mediului decide reluarea procedurii de la etapa solicitării acestor informații”….. (art 23. alin 5) din Ordinul 135/ 2010). Mai exact, în situația modificării Raportului de impact asupra mediului procedura trebuia reluată de la etapa organizării dezbaterii publice. APM Bucureşti nu a organizat o nouă dezbatere publică şi nu a decis reluarea procedurii cu acestă etapă, încălcând astfel publicului interesat dreptul de a fi consultat în toate etapele procesului de emitere a actelor de reglementare.
• Mai mult, noi am aflat că Raportul de Impact asupra mediului a fost modificat după ce a fost emis acordul de mediu, Agenția pentru Protecția Mediului București ascunzând în mod voit această informație față de cetățenii interesați. Astfel, prin adresa nr. 22416/21.11.2017, APM București trimite celor 39 de cetățeni care au formulat obiecțiuni la Raportul de impact asupra mediului formularul cu răspunsurile la aceste obiecțiuni. Niciun cuvânt despre Raportul de impact revizuit, care, am aflat ulterior, după emiterea acordului de mediu, a fost înregistrat la APM București sub același număr de înregistrare cu formularul de mai sus, respectiv 22276 din 17.11.2017. Două acte distincte, care conform legii apar în momente diferite în cadrul procedurii de emitere a acordului de mediu, au fost înregistrate sub același nr. de înregistare!
• Nu a fost respectată perioada de 15 zile de publicare pe pagina de internet a APM Bucureşti a Raportului privind Impactul asupra Mediului modificat, prevăzută la art. 24 din Ordinul 135/ 2010. Raportul de impact revizuit a fost depus la APM Bucureşti în data de 17.11.2017 iar decizia de emitere a acordului de mediu a fost luată în data de 23.11.2017, după numai 7 zile de publicare pe pagina de internet și fără ca publicul interesat să fie anunțat de această modificare.
• Toate aceste informații pot fi verificate prin consultarea Raportului de impact asupra mediului și a Acordului de mediu nr. 3/15.12.2017 care se găsesc pe site-ul APM București precum și a Ordinului 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private. Între timp legea a fost schimbată dar acest ordin era valabil la data emiterii actului de reglementare”, se arată în răspuns.

Procesele au fost însă pierdute.

Cristina Vanea cataloghează drept o tentativă de intimidare acțiunile judecătorești de dizolvare a celor 3 ONG-uri.

• „Este o acțiune de intimidare a inițiativelor civice și a oricărui ONG care încearcă să se opună unei dezvoltări imobiliare haotice. De altfel, avocatul lui One ne-a și spus că ar fi vrut să se îndrepte împotriva noastră, dar nu avea ce să facă, maxim să ne desființeze pagina de Facebook.
• Trebuie menționat că o parte din cheltuielile de judecată au fost plătite de noi, cetățenii din Floreasca și de ASB. Pentru asta am primit donații și am contribuit și noi, dar credem că problema lui ONE nu sunt banii. Este doar dorința de a da o “lecție”tuturor celor care îndrăznesc să li se opună”, a concluzionat Cristina Vanea.

Despre dizolvarea Salvați Bucureștiul în instanță

Hotnews.ro a scris joi că dezvoltatorul imobiliar One Mircea Eliade Properties a obținut în instanță dizolvarea Asociației Salvați Bucureștiul. Decizia a fost dată de Judecătoria Sectorului 5, pe 20 decembrie, și nu este definitivă. Salvați Bucureștiul nu este singura asociație pentru care One Mircea Eliade Properties a cerut dizolvarea. Și Asociația Miliția Spirituală, care a cerut în instanță anularea acordului de mediu și autorizației de construire pentru turnurile One de la Hala Ford, din Floreasca, a fost dizolvată anul acesta după ce instanța a decis acest lucru la cererea aceluiași dezvoltator imobiliar – One Mircea Eliade Properties SRL. Motivul: a pierdut procesele intentate dezvoltatorului imobiliar și nu a avut bani să plătească cheltuielile de judecată imputate.

Asociația Salvați Bucureștiul a fost alături de Asociația SOS Orașul și Miliția Spirituală parte în două procese împotriva proiectului imobiliar de la Hala Ford:

• dosarul 25248/3/2018 în care a fost contestat acordul de mediu, inițiat de Asociația Salvați Bucureștiul și de Asociația Miliția Spirituală
• dosarul 4858/3/2019 în care au fost contestate PUZ-ul și autorizația de construire, inițiat de Asociația Salvați Bucureștiul și de Asociația SOS Orașul.

Instanțele au respins acțiunile și au dispus următoarele cheltuieli de judecată:

• 95.000 lei pentru One și 130.000 lei pentru Auchan în dosarul 25248/3/2018
• 50.000 lei pentru One și 25.000 pentru Auchan în dosarul 4858/3/2019.

„Întrucât cele trei ONG-uri nu au putut plăti aceste sume, compania One a inițiat acțiuni judecătorești de desființare a acestora. Asociația Miliția Spirituală nu a putut plăti și a fost dizolvată printr-o hotărăre definitivă. Asociația SOS Orașul a strans și a plătit suma de 50.000 lei catre One și a solicitat respingerea acțiunii de dizolvare întrucât One își recuperase banii. Cu bună știință a Auchan, One a cumpărat de la Auchan și creanța de 25.000 lei a Auchan și a solicitat dizolvarea SOS Orașul și pentru aceasta sumă. Asociația SOS Orașul a strâns și a plătit și suma de 25.000 lei. Decizia finală în dosarul de dizolvare a SOS Orașul va fi pronunțată în ianuarie 2024 de Tribunalul Cluj”, se arată într-un comunicat transmis vineri de Salvați Bucureștiul.

Asociația Salvați Bucureștiul a strâns și a plătit suma de 95.000 lei catre One și a solicitat respingerea acțiunii de dizolvare întrucât One își recuperase banii.

„Cu buna știință a Auchan, One a cumpărat de la Auchan și creanța de 130.000 lei a Auchan și a solicitat dizolvarea Asociației Salvați Bucureștiul și pentru această sumă. Asociația Salvați Bucureștiul a reușit să strângă 70.000 lei din suma datorată inițial Auchan și a solicitat amânarea acțiunii de dizolvare până se lămurește dacă trebuie să plătească cheltuielile de judecată integral sau doar jumatate acolo unde a acționat împreună cu Asociația Miliția Spirituală, dizolvată. Judecatoria Sector 5 a respins cererea de amânare și a dispus, în primă instanță, dizolvarea Asociației Salvați Bucureștiul. Apreciem că dacă plătim și restul de 60.000 lei instanța de apel va admite apelul și va menține în ființa Asociația Salvați Bucureștiul”, se mai arată în comunicat.

ONG-urile și persoanele care le controlează trebuie să aibă reprezentarea faptelor și consecințelor faptelor lor, este de părere Andrei Diaconescu, cofondator & co-CEO One United Properties, într-un drept la replică solicitat HotNews.ro. Acesta spune că legea permite acces liber la justiție, le prezumă interesul și le conferă calitatea procesuală activă pentru a ataca proiecte de sute de milioane de euro cu taxe de timbru de numai câteva zeci de lei, însă atunci când demersurile lor litigioase se dovedesc a fi neîntemeiate, acestea trebuie să poată răspunde cel puțin pentru cheltuielile de judecată.

Diaconescu acuză ONG-urile că au încercat să blocheze activitatea șantierului prin mai multe sesizără și au cauzat prejudicii de imagine companiei, iar cheltuielile de judecată dispuse de instanță în sarcina lor sunt infime raportat la prejudicii.

„Persoanele fizice care se ascund în spatele acestor ONG-uri și care le coordonează activitatea au încercat să blocheze activitatea șantierului prin nenumărate sesizări la autoritățile de control, prin manipularea asociațiilor de locatari din jurul proiectului, prin șicanarea și amenințarea muncitorilor de pe șantiere și chiar prin formularea de plângeri penale (și acelea respinse ca neîntemeiate). Aceste cheltuieli de judecată acordate de instanțele judecătorești, infime față de valoarea proiectului, nu acoperă nici 1% din prejudiciul total suportat de companie, concretizat prin îngreunarea vânzărilor, îndepărtarea investitorilor, întârzierea finanțărilor și afectarea imaginii grupului. Toate cele 9 (nouă) litigii au fost soluționate în favoarea One Mircea Eliade Properties, întrucât s-a demonstrat că dezvoltarea One Floreasca City are la bază toate documentațiile și autorizațiile necesare, emise de autoritățile abilitate, respectând întocmai litera legii și procedurile specifice domeniului în care activăm”, susține Andrei Diaconescu.

Citește și:

• Un dezvoltator imobiliar a obținut desființarea Asociației Salvați Bucureștiul în instanță / Decizia nu este definitivă
• Asociația Salvați Bucureștiul nu este singura pentru care un dezvoltator imobiliar a obținut dizolvarea în instanță / O altă asociație, care a cerut anularea autorizației pentru niște turnuri din Floreasca, a pățit la fel