De ce avem atât de mulți copii care nu sunt vaccinați? Medic: „La unele imunizări, avem 50-60% copii nevaccinați”. Ce imunizări se fac gratuit și la ce vârste
Pandemia de COVID-19 a afectat într-o măsură importantă accesul la vaccinare al copiilor. Mulți copii au rămas neimunizați prin vaccin sau cu schema incompletă, iar situația a favorizat reapariția epidemiilor de rujeolă. Unde se situează România și care sunt vârstele la care părinții trebuie să își ducă copiii la medic pentru vaccinare explicăm mai jos.
Peste 20 de milioane de copii, la nivel mondial, au ratat unul sau mai multe vaccinuri din cauza pandemiei de COVID-19, în 2022. Chiar dacă cifra este în scădere comparativ cu 2021 (24,4 milioane), este mai mare decât în 2019 (18,4 milioane), anul dinaintea pandemiei cu noul coronavirus, arată un raport al Organizației Mondiale a Sănătății.
Unul dintre vaccinurile ratate este cel împotriva difteriei, tetanosului și pertussis – DTP. Potrivit sursei mai sus citate, din cei 20,4 milioane de copii care au ratat imunizarea cu acest ser în 2022, 14,3 milioane nu au primit nici măcar o doză, fiind așa-numiții copii cu doză zero.
Care este situația în Europa
Țările din Europa se confruntă cu o creștere alarmantă a cazurilor de rujeolă. 41 dintre cele 53 de state membre ale Regiunii OMS Europa au raportat mai mult de 58.000 de cazuri de rujeolă, înregistrate doar anul trecut, comparativ cu 941 de cazuri raportate în 2022.
Aceasta înseamnă o creștere mai mare de 60 de ori, subliniază o analiză de situație privind vaccinarea 2024 a Institutului Național de Sănătate Publică.
Este de așteptat ca tendința de creștere a numărului de cazuri să se mențină și în perioada următoare, potrivit aceleiași surse. Conform Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile al INSP, numărul total al cazurilor confirmate de rujeolă în România, la data de 19 mai 2024, este de 15.763, dintre care 16 decese. Autoritățile din România au declarat epidemie de rujeolă la data de 5 decembrie 2023, pentru a face posibilă vaccinarea copiilor de 9 și 11 luni, precum și recuperarea celor nevaccinați sau cu schemă incompletă.
„În Regiunea Europeană a OMS, în perioada 2020-2022, peste 1,8 milioane sugari nu au fost vaccinați împotriva rujeolei. Reluarea călătoriilor interne și internaționale și eliminarea măsurilor sociale și de sănătate publică legate de pandemia de COVID-19 au crescut riscul transmiterii și răspândirii transfrontaliere a bolilor în cadrul comunităților, în special în comunitățile nevaccinate sau insuficient vaccinate”, se arată în analiza mai sus citată.
Vaccinarea este singura modalitate de a proteja copiii de această boală infecțioasă severă. Pentru ca epidemiile de rujeolă să nu mai apară este necesară o acoperire vaccinală de 95%.
România, locul 5 în top 10 rujeolă
România se află pe locul al cincilea în top 10 țări cu cele mai multe cazuri de rujeolă. Înaintea noastră se află Azerbaijan, Kârgâzstan, Kazakhstan și Armenia. Țările europene care au declarat epidemie de rujeolă, în 2023, sunt Austria, Franța și România.
La noi, recuperarea schemei de vaccinare se face cu dificultate. La unele vaccinuri, acoperirea este de 50% sau chiar mai puțin. „Părinții vin să-și vaccineze copiii, dar există acest zgomot de fond care perturbă procesul, mai ales în cazul copiilor mai mari și adulților”, explică Gindrovel Dumitra, medic de familie, coordonatorul Grupului de Vaccinologie al Societății Naționale de Medicina Familiei.
„Dacă la sugari lucrurile stau bine – avem 80% acoperire vaccinală – cu cât crește vârsta, cu atât vaccinul ROR – doza a doua, este ocolit. La acest vaccin, avem 50% acoperire vaccinală”, afirmă dr. Gindrovel Dumitra.
Și la rapelul pentru vaccinul DTP, care trebuie făcut la 14 ani, ajung din ce în ce mai puțini copii.
Asta pentru că, mai spune Gindrovel Dumitra, intervine automulțumirea: „Adică, am acele vaccinuri din copilărie, deci nu este nevoie de mai mult.”
Pe lângă acțiunea grupurilor antivacciniste care au erodat încrederea oamenilor în vaccinuri, discuțiile din spațiul public privitoare la implicarea unor miniștri la acea vreme în achiziția vaccinului anti-COVID dă o nouă lovitură. În acest fel, se creează senzația că populația a fost manipulată, mai spune medicul de familie: „Ceea ce nu este deloc adevărat. Dacă au existat probleme în ceea ce privește respectarea unor legi, este una, însă oportunitatea pentru achiziția vaccinului respectiv a fost cât se poate de evidentă și decizia a fost una corectă.”
Crește vârsta, scade vaccinarea
Acum, a devenit și mai dificil să-i faci pe oameni să înțeleagă că nu e vorba de achiziții care au la bază vreo teorie a conspirației. Sau, eventual, interesele big farma. „Ci, pur și simplu a fost vorba despre un context epidemiologic special în care ne-am aflat și în care a trebuit să luăm anumite măsuri speciale. Faptul că ele au fost duse la îndeplinire cu sau fără respectarea regulilor, acesta este un element care ține de știință și mai puțin de aspecte administrative. Însă, aceste elemente care țin de aspecte administrative amprentează tocmai elementele care țin de știință. Și creează senzația că, de fapt, e o manipulare. Manipularea este, de fapt, inversă”, subliniază dr. Gindrovel Dumitra.
Cu alte cuvinte, discuțiile despre neregulile la achiziția vaccinurilor anti-COVID nu au nicio legătură cu eficacitatea vaccinului. Care e reală.
„Lovitura este destul de importantă și va trebui amortizată în anii care vin. Rău este că totul se decontează în viața copiilor rămași nevaccinați”, atrage atenția specialistul.
În România, după încheierea schemei de vaccinare la vârsta de un an – pentru vaccinările din primul an de viață – urmează o pauză în administrare, până la vârsta de 5 ani – când urmează al doilea ROR și la vârsta de 6 ani vaccinul tetravalent – pentru difterie, tetanos, polimielită și tuse convulsivă. După aceea, la 11 ani, opțional, se face vaccinul HPV și apoi, la 14 ani – vaccinul DTP.
Ceea ce se observă este că, pe măsură ce copiii cresc, nu mai ajung la vaccin. „Numărul copiilor care rămân nevaccinați crește. Și crește până la valori de 40-50% acoperire vaccinală. Asta înseamnă 60-50% copii nevaccinați. Lucru care este destul de dramatic din punctul meu de vedere. Pentru că vorbim de boli severe. Am putea spune că e vorba de o oboseală la complianță. Este automulțumirea”, conchide dr. Dumitra.
„Medicul de familie trebuie să profite de orice ocazie”
Dr. Cosmina Berbecel, medic primar în medicina de familie, este unul dintre ei care, chiar și în anii pandemici, a reușit să vaccineze toți copiii din lista de pacienți. Cu respectarea măsurilor de rigoare, afirmă medicul.
Lipsa de informare a părinților este primul motiv pentru care, la noi, au tot scăzut ratele de vaccinare, spune dr. Cosmina Berbecel: „Și e vorba de o lipsă de informare a unora dintre membrii personalului medical. Pentru că vaccinurile, ca orice domeniu din medicină, evoluează și nu toți specialiștii din domeniul medical sunt dispuși să-și mai actualizeze cunoștințele. Și, cumva, lucrul acesta se vede și în relația cu pacienții. Iar pe părinți ar trebui să-i informeze, în primul rând, medicii.”
Medicul de familie trebuie să profite practic de orice ocazie în care are pacientul la cabinet – adică părintele – și să-l informeze despre vârsta la care copilul lui ar trebui să mai facă anumite vaccinuri. Astfel încât să fie avizat că vine vârsta de 5 ani și are două vaccinuri de făcut. Sau, dacă are un adolescent, sunt vaccinul HPV și cel de la 14 ani – DTP. Căci părintele uită. Are senzația că doar în primul an de viață se fac vaccinuri. Și dacă nu este informat, pur și simplu nu vine. Ajunge la cabinet doar când are o problemă cu copilul. Și o problemă înseamnă un episod de boală acută care, în general, nu permite vaccinarea. Dar e bine să profiți și atunci și să-l informezi.
Al doilea motiv este acela că părinții își iau informațiile nu de la medici, ci din social-media sau de la vecini. Iar acestea nu sunt întotdeauna corecte, atrage atenția dr. Berbecel.
Rezultatele foarte bune pe care le are privind vaccinarea îi aparțin nu doar ei, ci întregii echipe pe care și-a format-o, mai spune medicul: „La mine la cabinet este o muncă în echipă. Am mai angajat o colegă și sunt două asistente extrem de bine formate. În al doilea rând, noi chemăm pacienții la cabinet. Pentru vaccinurile care sunt în Programul Național de Vaccinare ambele asistente sunt cu telefonul în mână. Și acolo unde se lovesc de o barieră, cheamă părintele la cabinet pentru a discuta. Ca să vedem exact de ce ezită părintele. Eu am mers de la început pe ideea că nu există niciun părinte rău-voitor. Iar dacă iau o decizie care nu este corectă din punct de vedere medical, o fac pentru că sunt prost informați”, conchide dr. Cosmina Berbecel.
Potrivit unei declarații din aprilie 2024 a ministrului Sănătății, Alexandru Rafila, în România, acoperirea vaccinală a scăzut în ultimii ani la toate tipurile de vaccin. De la 90% până la mai puțin de 80%.
Ce vaccinuri sunt recomandate în Programul Național și se fac gratuit în spital sau la medicul de familie
– Vaccin hepatitic B (Hep B)2 și vaccin de tip Calmette Guerrin (BCG), în primele 24 de ore 2-7 zile de la naștere
– Vaccin diftero-tetano-pertussis acelularpoliomielitic-Haemophilus B-hepatitic B (DTPaVPI-Hib-Hep. B), vaccin pneumococic conjugat, la vârsta de 2 luni, la medicul de familie
– Vaccin diftero-tetano-pertussis acelularpoliomielitic-Haemophilus B-hepatitic B (DTPaVPI-Hib-Hep. B), vaccin pneumococic conjugat, la vârsta de 4 luni, la medicul de familie
– Vaccin diftero-tetano-pertussis acelularpoliomielitic-Haemophilus B-hepatitic B (DTPaVPI-Hib-Hep. B), vaccin pneumococic conjugat, la vârsta de 11 luni, la medicul de familie
– Vaccin rujeolic-rubeolic-oreion (ROR), la vârsta de 12 luni, la medicul de familie
– Vaccin rujeolic-rubeolic-oreion (ROR), la vârsta de 5 ani, la medicul de familie
– Vaccin diftero-tetano-pertussis acelularpoliomielitic (DTPa- VPI), la vârsta de 5-6 ani, la medicul de familie
– Vaccin HPV, între 11 și 19 ani, la medicul de familie
– Vaccin diftero-tetano-pertussis acelular pentru adulți (dTpa), la vârsta de 14 ani, la medicul de familie
În prezent, vaccinările recomandate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în cadrul PEV (Programului Extins de Vaccinare) sunt vaccinarea împotriva tuberculozei, tetanosului, difteriei, tusei convulsive, hepatitei B, infecțiilor cu Haemophilus influenzae tip B, infecțiilor pneumococice invazive, rujeolei și rubeolei, infecțiilor rotavirale, infecțiilor cu HPV.
Sursa foto: Dreamstime.com
INTERVIURILE HotNews.ro