Amenzile din starea de urgență, neconstituționale – „OUG nu este suficient de previzibilă, iar cuantumul amenzilor se stabileste subiectiv” / Weber: Instanțele s-ar putea trezi cu zeci de mii de procese

Curtea Constituțională a admis parțial miercuri contestația făcută de Avocatul Poporului fată de OUG 36/2020 care stabilește amenzi pentru nerespectarea restrictiilor, iar amenzile date ca urmare a nerespectării stării de urgență au fost declarate neconstituționale de către CCR. Legea nu este suficient de previzibilă si nu există criterii clare stabilite de lege care să impună cuantumul amenzilor, ci acestea se stabilesc arbitrar de către forțele de ordine, potrivit judecătorilor CCR. Totuși, amenzile vor fi anulate doar după contestarea în instanță. ”Instanțele noastre, care și asa sunt foarte aglomerate, s-ar putea trezi cu zeci de mii de procese”, a declarat Renate Weber.

• Comunicatul CCR

Totuși, amenzile vor fi anulate doar după contestarea în instanță.

Tot miercuri, CCR a decis că OUG nr. 34/2020 pentru modificarea şi completarea OUG nr.1/1999 privind regimul stării de asediu şi regimul stării de urgenţă este neconstituţională, în ansamblul său.

Din analiza cadrului normativ constituțional și legal, Curtea a constatat că, în domeniul instituirii stării de urgență, autoritățile statului exercită competențe partajate: Parlamentul are competența de legiferare, prin lege organică, a regimului stării de urgență, în vreme ce Președintele are atribuția constituțională de a institui starea de urgență și de a pune în executare dispozițiile legale ale regimului stării de urgență, astfel cum acestea au fost stabilite de legiuitor.

„Cu alte cuvinte, raţiunea legii este tocmai aceea de a constitui temeiul legal al restrângerii exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale, în acord cu imperativul constituţional stabilit în art.53 alin.(1), precum şi temeiul legal al măsurilor excepţionale care pot viza inclusiv atribuţii ale instituţiilor fundamentale ale statului. Reţinând că actul normativ care restrânge/afectează drepturi şi libertăţi fundamentale ale cetăţenilor sau instituţii fundamentale ale statului cade în sfera interdicţiei prevăzute de art.115 alin.(6) din Constituţie, Curtea a constatat că, în actualul cadru constituţional, un atare act nu poate fi decât o lege, ca act formal al Parlamentului, adoptată cu respectarea dispoziţiilor art.73 alin.(3) lit.g) din Constituţie, în regim de lege organică”, arată CCR.

Pe 19 martie, Parlamentul a aprobat decretul preşedinteluiKlaus Iohannis care prelungea starea de urgenţă pe teritoriul României, pentru alte 30 de zile. PNL a solicitat în debutul ședinței eliminarea din proiectul de aprobare a decretului articolele care condiționeză Guvernul însă propunerea a fost respinsă la vot. Astfel, Guvernul va fi nevoit să prezinte Parlamentului un raport săptămânal cu activităţile luate pentru combaterea pandemiei de coronavirus. De asemenea, după 60 de zile de la încetarea stării de urgenţă Curtea de Conturi va verifica modul în care au fost făcute achiziţiile publice.

Procurorul general Gabriela Scutea a declarat miercuri că sistemul judiciar se va confrunta, după încetarea stării de urgenţă, cu un val „enorm” de plângeri depuse în instanţe de oamenii care au fost amendaţi pentru încălcarea ordonanţelor militare.

„Sancţiunile penale sunt separate de sancţiunile contravenţionale. Practic, din anul 2002, amenda contravenţională nu mai poate fi transformată în închisoare, nici măcar contravenţională. Sunt convinsă că primul aspect cu care sistemul judiciar se va confrunta, după încetarea stării de urgenţă şi reluarea activităţii de judecată, va fi acest val, pe care îl consider enorm în evaluarea mea, de plângeri contra proceselor verbale de sancţionare contravenţională”, a declarat Gabriel Scutea pentru Europa FM, potrivit Agerpres.

Întrebată dacă se aşteaptă ca oamenii să conteste masiv aceste amenzi, Gabriela Scutea spus: „Probabil, cetăţenii vor contesta sancţiunile pentru că ele sunt într-un cuantum mai ridicat decât alte amenzi şi vă daţi seama că pentru fiecare om o sumă de 2.000 de lei înseamnă o lovitură destul de importantă.

Renate Weber a declarat la Digi 24, că dacă așa va arăta decizia, nu este ceea ce aștepta fiindcă Instanțele vor fi foarte aglomerate și cere guvernului Orban să dea OUG pentru anularea lor. ”Instanțele noastre, care și asa sunt foarte aglomerate, s-ar putea trezi cu zeci de mii de procese”, a declarat Renate Weber la Mediafax.

„Ar fi înţelept din partea Guvernului, în funcţie de hotărârea CCR, să vină cu o OUG prin care să anuleze aceste amenzi, că îi spune amnistie sau altfel, în aşa fel încât să se aplice tuturor. Vorbim de lume necăjită care dintr-odată s-a trezit cu amenzi uriaşe”, a spus Renate Weber. Ea a precizat că amenzile primite nu sunt anulate prin decizia Curţii Constituţionale, iar o eventuală ordonanţă de urgenţă trebuie dată pentru evitarea supraîncărcării instanţelor de judecată.

Și Augustin Zegrean, fostul președinte al CCR, a declarat la Digi 24, că se aștepta la această decizie deoarece prevederile pentru modul in care se dau amenzile, in special cuantumul acestora, erau neclare.

Zegrean spune că poliția poate da amenzi în continuare pe baza OUG 1, dar cuantumul va fi de 100-5000 maxim.

Adrian Toni Neacşu, fost judecător CSM, în prezent avocat, spune că nu decizia CCR de miercuri nu anulează automat amenzile date în starea de urgenţă. „Nu urmează un val de plângeri în instanţă, nu se anulează amenzile”, spune fostul judecător.

„Sigur că fiecare va putea să se adreseze instanţei, dar nu în sensul că se anulează. (… ) S-a luat doar în discuţie ca fiind neconstituţională majorarea cuantumului amenzii, nu că este neconstituţional să dai amenzi în starea de urgenţă. Nu asta prevede ordonanţa de astăzi, care a fost declarată neconstituţională”, a spus Adrian Toni Neacşu, pentru Mediafax.

Potrivit avocatului, judecătorii CCR au avut în vedere doar ordonanţa 34/2020 care prevedea majorarea amenzilor date în starea de urgenţă. Miercuri, ordonanţa a fost declarată neconstituţională.

De la începutul stării de urgenţă, în România au fost aplicate peste 300.000 de sancţiuni contravenţionale în valoare totală de peste 600 milioane lei (120 milioane euro) pentru nerespectarea restricţiilor instituite prin ordonanţele militare, în perioada stării de urgenţă.

Amenzile pentru persoanele fizice care nu respectă ordonanţele militare au crescut de pe 3 aprilie, acestea fiind cuprinse între 2.000 de lei şi 20.000 de lei, faţă de valorile iniţiale, cuprinse între 100 şi 5.000 de lei. În acelaşi timp, amenda minimă pentru persoanele juridice care nu respectă ordonanţele militare a crescut de la 1.000 de lei, cât era până la 3 aprilie, la 10.000 de lei, iar maximul amenzii pentru persoane juridice rămâne stabilit la 70.000 de lei.

Actul normativ permit contravenientului să achite, în termen de cel mult 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal, o jumătate din cuantumul amenzii aplicate de agentul constatator.

Ministrul de interne Marcel Vela a declarat sâmbătă seară, la Digi24, că și după data de 15 mai vor fi date amenzi pentru nerespectarea restricțiilor care vor mai rămâne în vigoare, el menționând totodată că valoarea totală a contravențiilor aplicate până acum de la începutul epidemiei se ridică la aproximativ 600 de milioane de lei, adică peste 120 de milioane de euro. Potrivit lui Vela, banii vor merge către sistemul medical.

Weber: Ce trebuie să știe cei care vor să invoce neconstituţionalitatea actului normativ

Avocatul Poporului atragea atenţia acum câteva zile persoanelor care au fost amendate şi care doresc să invoce neconstituţionalitatea actului normativ că, pentru a produce efecte juridice în fiecare caz individual, este necesar ca excepţia de neconstituţionalitate privind actul normativ de incriminare să fie ridicată în faţa instanţei, în cadrul procesului având ca obiect contestarea procesului-verbal de contravenţie.

• „Numai în această situaţie, o eventuală decizie de admitere a excepţiei de neconstituţionalitate a actului normativ profită contravenientului persoană fizică sau juridică, în sensul de a beneficia ulterior de calea de atac a revizuirii, în ipoteza finalizării soluţionării dosarului în fond şi în căile de atac ordinare.
• Decizia de constatare a neconstituţionalităţii reprezintă temei al revizuirii pentru partea care a invocat-o şi doar în cauza în care a fost invocată respectiva excepţie de neconstituţionalitate”, adăugă Avocatul Poporului.

„În viitoarele ordonanţe militare să se utilizeze formulări exacte privind conţinutul constitutiv şi juridic al contravenţiilor”

Instituția cere ministrului Afacerilor Interne, Marcel Vela, ca în viitoarele ordonanţe militare să fie utilizate formulări exacte privind conţinutul constitutiv şi juridic al faptelor care constituie contravenţii, „în contextul nemulţumirilor apărute în mass-media, pe paginile de socializare, precum şi în rândul petenţilor faţă de prevederile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.

34/2020, prin care au fost amenzile şi au fost stabilite sancţiuni contravenţionale complementare cu consecinţe grave pentru patrimoniul persoanelor care nu respectă interdicţiile legale decurgând din instituirea stării de urgenţă”.