Alte peste 120 de școli au intrat în scenariul roșu / Condițiile în care se pot închide școlile și se poate institui carantina zonală

Ministerul Educației a anunțat luni că 517 unităţi de învăţământ din ţară sunt în scenariul roșu – cursuri exclusiv online -, în condițiile în care vineri erau 394. Potrivit unui ordin al miniștrilor Sănătății și Educației, dacă într-o anumită zonă rata de infectare trece de 3 cazuri la mia de locuitori, atunci toate școlile trec în scenariul online. Reamintim că în București rata de infectare a ajuns la 2,66.

Situația școlilor la nivel național

Potrivit Ministerului Educației, în conformitate cu datele transmise de inspectoratele şcolare judeţene şi al municipiului Bucureşti, luni, la ora 12,00, se înregistra următoarea situaţie la nivel național:

• 11.996 de unităţi de învăţământ în Scenariul 1 (S1): participarea zilnică (faţă în faţă) a tuturor preşcolarilor şi elevilor în unităţile de învăţământ, cu respectarea şi aplicarea tuturor normelor de protecţie sanitară;
• 5.143 de unităţi de învăţământ în Scenariul 2 (S2). Acesta presupune participarea zilnică (faţă în faţă) a tuturor preşcolarilor şi elevilor din învăţământul primar, a elevilor din clasele a VIII-a şi a XII-a, cu respectarea şi aplicarea tuturor normelor de protecţie, respectiv revenirea parţială (prin rotaţie de una-două săptămâni) a elevilor din celelalte clase de gimnaziu şi liceu, cu respectarea şi aplicarea tuturor normelor de protecţie;
• 517 unităţi de învăţământ în Scenariul 3 (S3). Acesta implică participarea tuturor preşcolarilor şi elevilor la activităţi/lecţii online. Precizăm că vineri erau 394 de școli în acest scenariu.

Dintre cele 517 unităţi şcolare aflate în această situaţie, 214 figurează în acest scenariu având în vedere cazurile de COVID-19 înregistrate, iar 303, ca urmare a ratei de incidenţă a cazurilor din localitatea în care funcţionează ori a infrastructurii şcolare/şcoli în care se execută diverse lucrări de reabilitare, precizează MEC.

Condițiile în care se decide intrarea școlilor în scenariul exclusiv online

Reamintim că, potrivit ordinului comun al ministrului Educației și al ministrului Sănătății nr. 5.487/1.494/01.09.2020, criteriul epidemiologic în baza căruia unitățile/instituțiile de învățământ stabilesc unul dintre cele trei scenarii de funcționare este rata incidenței cumulate, respectiv numărul total de cazuri noi din ultimele 14 zile raportat la 1.000 de locuitori.

Potrivit ordinului al miniștrilor Sănătății și Educației, dacă într-o anumită zonă rata de infectare trece de 3 cazuri la mia de locuitori, atunci toate școlile vor trece în scenariul online:

• „La o rată a incidenţei cumulate peste limita de alertă de 3/1.000 locuitori, DSP judeţene şi a municipiului Bucureşti va prezenta CJSU/CMBSU o analiză a situaţiei epidemiologice din localitate. În funcţie de existenţa transmiterii comunitare în localitate şi de numărul de focare existente în unităţile de învăţământ din localitate, precum şi alte criterii de risc, CJSU/CMBSU poate decide, prin emiterea unei hotărâri, suspendarea temporară a activităţilor didactice care presupun prezenţa faţă în faţă din unităţile de învăţământ (scenariul 3), cursurile desfăşurându-se online. În absenţa unei astfel de decizii, unităţile de învăţământ din localitatea respectivă vor funcţiona în scenariul 2”.

O astfel de decizie – trecerea școlilor în scenariul online – ar putea fi luată în perioada următoare și pentru Capitală, dacă rata de incidență va depăși 3 cazuri la mia de locuitori. Reamintim că în București rata de infectare a ajuns la 2,66.

• „Dacă e depășită rata de incidență de 3 la mie, cazuri cumulate pe utlimele 14 zile, școlile vor trece în regim online integral. De asemenea, aici trebuie făcută o evaluare foarte serioasă, ştiţi că, de regulă, am zis că scoatem focarele, cazurile care nu reflectă răspândirea în comunitate. Se poate ajunge la carantinarea anumitor zone, sperăm să nu se ajungă aici și am convingerea că oamenii înțeleg situația prin care trecem, că vor avea grijă și se vor păzi de infectare”, spunea premierul Ludovic Orban.

Carantina zonală

Potrivit unui alt ordin al ministrului Sănătății, carantinare zonală se poate realiza în condițiile:

• 1. trend crescător pentru ultimele 14 zile;
• 2. rata de infectare peste nivelul de alertă (3 cazuri/1000 de locuitori);
• 3. ponderea majoritară a cazurilor în cadrul comunității față de focarele înregistrate în comunități închise (centre rezidențiale, unități sanitare);
• 4. ponderea populației în vârstă de 65 de ani și peste, atât în localitate, cât și în zonele rurale ale județului;
• 5. personal insuficient pentru desfășurarea anchetelor epidemiologice în cadrul DSP, în raport cu numărul de cazuri confirmate;
• 6. personal sanitar in/suficient în spitalele care asigură asistența medicală pacienților suspecți/confirmați cu COVID-19 (focare în rândul personalului medico-sanitar), dotare insuficientă cu echipamente personale de protecție;
• 7. gradul de ocupare al paturilor, atât pe secțiile COVID, cât și pe secțiile ATI >90%, cu pacienți din zona respectivă;
• 8. populația din zona afectată nu este compliantă la regimul de izolare la domiciliu pentru 14 zile în urma unui contact apropiat cu un caz confirmat sau cazuri confirmate izolate la domiciliu.

„INSP evaluează analiza de situație locală propusă de către DSP și, în cazul avizării favorabile, o va transmite comitetului județean pentru situații de urgență (CJSU). Carantina zonală se instituie prin ordin al șefului Departamentului pentru Situații de Urgență sau al persoanei desemnate de acesta, în baza hotărârii CJSU. Propunerea de ridicare a măsurii de carantină zonală se va face pe baza analizei situației epidemiologice efectuate de către DSP la 14 zile de la instituirea acesteia. Analiza va fi evaluată de către INSP și în cazul avizării favorabile, va fi transmisă către CJSU”.

Întrebat luni dacă se va ajunge la carantinarea anumitor sectoare ale Capitalei, premierul Orban a răspuns: „Obiectivul nostru este să nu ajungem aici. (…) Aici nu vă ascund faptul că am solicitat totuşi o evaluare mai apropiată de realitate a numărului de oameni care trăiesc în Bucureşti, pentru că numărul de oameni care trăiesc în Bucureşti e mai mare decât datele pe care le avem fie de la INS, fie de la Evidenţa Populaţiei, dar trebuie o bază ştiinţifică solidă pentru a stabili acest număr. Obiectivul nostru este să oprim răspândirea (…) prin toate măsurile care sunt deja prevăzute”.