​​INTERVIU Managerul spitalului COVID din Timișoara: Pandemia poate dura 5-6 ani, nu putem să ne închidem în casă. Trebuie să învățăm să trăim cu acest virus, să fim responsabili și să nu ne batem joc unul de munca celuilalt

​Să fim responsabili și solidari și „să nu ne batem joc unul de munca celuilalt”. Sunt singurele soluții în fața pandemiei de coronavirus, care ar putea dura 5-6 ani până trece definitiv, așa că „nu putem să ne închidem 5-6 ani în casă”, afirmă, într-un interviu acordat HotNews.ro, Cristian Oancea, medic pneumolog și managerul Spitalului de Boli Infecțioase Victor Babeș din Timișoara, unul dintre cele mai importante spitale COVID din țară. „Trebuie să învățăm să trăim cu acest virus”, este îndemnul medicului Cristian Oancea, care mai spune că, de o lună de zile, dă exemplul județului Argeș, unde autoritățile locale au intervenit cu amenzi coercitive: „Din primele județe la nivel național, Argeș a căzut pe ultimele 2-3 locuri ca incidență de transmitere a virusului. Este nevoie și de implicarea autorităților locale pentru ca oamenii să respecte măsurile.”

„Acum pot să am 5-6 locuri libere în spital, iar în jumătate de oră să fie totul plin”

Care este situația la Timișoara, într-o perioadă în care numărul infectărilor este în creștere în toată țara, iar bilanțul bate în fiecare zi un nou record?

„Mai avem doar câteva locuri, dar situația este foarte dinamică – acum pot să am 5-6 locuri libere, dar în jumătate de oră poate să fie totul plin. Noi, la Spitalul de Boli Infecțioase ‘Victor Babeș’ din Timișoara, preluăm cazuri moderate și severe, iar Spitalul CFR, Spitalul Municipal, Spitalul din Lugoj și Spitalul Militar preiau cazurile ușoare spre moderate. Spitalul Militar a început să facă un sistem de spital modular, din containere, pentru că până acum era sistem de corturi, dar vine iarna. Spitalul Județean, pe lângă că ne-a ajutat, ca unitate de suport, cu o unitate mobilă de Terapie Intensivă, ne va ajuta din 16 oct și cu faptul că secția Ortopedie se transformă în zonă roșie, de COVID-19, și ne vor pune la dispoziție 70 de locuri”, declară managerul Spitalului „Victor Babeș” din Timișoara.

Medicul Cristian Oancea mai spune că Spitalul „Victor Babeș” este în curs de a prelua, ca secție exterioară, și Clinica de recuperare cardio-vasculară, ce ține de Institutul de Boli Cardio-vasculare din Timișoara, unde mai sunt încă 40 de locuri pentru pacienți.

În acest fel, Cristian Oancea speră ca Timișoara să depășească cu bine această iarnă.

Măștile și distanțarea, singura armă: „Tot ce încercăm acum sunt tratamente care au efect la unii pacienți, la alții nu”

Managerul Spitalului „Victor Babeș” din Timișoara spune că intră în fiecare zi, ca medic, în clinica de Boli interne și în zona de Terapie Intensivă, în zona roșie, unde vede pacienți de diferite tipuri.

Cristian Oancea face apel la români să respecte distanțarea și să aibă protecție, să poarte masca. De asemenea, el roagă oamenii să își ia informațiile medicale din surse autorizate, „nu din orice surse de social media, care unele dintre ele sunt bune, dar altele promovează știri false și niște curente ireale.”

„Chiar dacă pot părea măsuri banale, dar până nu vine vaccinul, ca să avem un alt instrument împotriva acestui virus, tot ce încercăm acum sunt tratamente care au efect la unii pacienți, la alții nu. Până nu avem un vaccin nu putem să spunem că avem o armă fiabilă de luptă împotriva acestui virus”, avertizează managerul spitalului COVID din Timișoara.

El speră, de asemenea, în perioada următoare, și la „o politică de cadre medicale mai coerentă și să ținem medicii și asistenții lângă noi. Ce am putut noi să facem – am angajat tot ce se putea angaja, în special în zona de Terapie Intensivă”.

Rețeaua de Terapie Intensivă din România este foarte deficitară, admite medicul timișorean, care se așteaptă la o consolidare a acesteia, pe viitor.

Un avantaj îl reprezintă, în schimb, spitale sunt în sistem pavilionar: „Acest lucru este bun pentru că putem să izolăm pacienții mai bine. Dar, pe de altă parte, rețeaua de Terapie Intensivă este foarte deficitară și ne așteptăm la o consolidare a acestei rețele pe viitor.”

Cristian Oancea crede și că pandemia pe care o traversăm acum nu va fi singura: „am trecut și prin gripă, și prin rujeolă. Aceste epidemii și pandemii tot revin ciclic, odată la 7-8 ani o să tot apară câte o epidemie sau pandemie. Tocmai de aceea, trebuie să avem infrastructura umană și sperăm în continuare la investiții, pentru că noi nu ne putem compara încă nici pe departe cu sistemul medical vestic. Spitalele pe care le avem trebuie să le dotăm corespunzător și să avem spitale care să facă față următoarelor provocări.”

„Pot să vă dau exemplul nostru, din Timișoara. Noi, în Timișoara, ne întâlnim constant, managerii de spitale și comunicăm între noi și cu autoritățile, pentru că – acesta este crezul meu – un spital trebuie să se muleze pe nevoile comunității. Acum, în această perioadă, avem nevoie să apărăm comunitatea de acest virus. Dacă peste cîțiva ani va fi o altă problemă, vom merge în acea direcție. Cred că structura sistemului sanitar trebuie să fie o structură flexibilă, care să definească cel mai bine nevoile acelei comunități”, adaugă medicul Cristian Oancea.

El crede că „dacă și în alte zone, managerii își vor lăsa la o parte orgoliile sau interesele – de diferite forme, politice, materiale, etc. – și se comunică, cred că se vor găsi soluții să apărăm cât mai bine comunitățile noastre”.

„Am dat mesaje disperate, am atras atenția că nu se mai poate să continuăm în felul acesta”

Deciziile în timpul pandemiei trebuie luate de un comitet de specialiști, „care și-au asumat această politică sanitară, ca să depășim pandemia. Haideți să fim lângă ei, iar la sfârșit să îi judecăm, dacă măsurile au fost bune sau nu au fost bune. Dacă observați, cel puțin în prima jumătate a anului, aceste măsuri au fost foarte bune pentru că am fost sub media europeană. Acum, încet-încet, din nefericire, într-un fel am fost decredibilizați, și acest lucru nu este unul pozitiv. Eu cred că atunci când politicul intervine în actul medical, ne decredibilizăm, și atunci nu este în regulă. De exemplu, au fost anumiți oameni politici – nu am să le dau numele, pentru că îi știți care sunt – care au spus că masca e o prostie, care au spus că ce să respectăm? Pe de altă parte, faptul că anumite instituții nu au fost riguroase în raportări, iarăși a decredibilizat”, spune Cristian Oancea.

„Eu, ca medic, ca manager de spital, nu am nicio vină că ei se încurcă în cifre. Sau nu am nicio vină că un om politic spune să nu purtăm mască. Pe de altă parte, au ajuns să își dea cu părerea la noi în țară toate modistele, inclusiv cei din piață își dau cu părerea dacă să purtăm sau nu mască sau să respectăm alte măsuri”, subliniază Cristian Oancea.

Managerul spitalului COVID din Timișoara se simte obosit de „toate aceste discuții – există/nu există virusul, dominația mondială, toți suntem plătiți de Soros… Chiar am spus o dată că dacă Soros își permite să angajeze 30.000 de cadre medicale din România ca să spună că există virusul, chiar e valoros omul acesta.”

În toată această perioadă, din ultimele luni, mesajele medicilor au fluctuat de la „mesaje în care am făcut apel, uman, la oameni, până la mesaje disperate, inclusiv ale mele, în care am atras atenția că nu se mai poate să continuăm în felul acesta. Au fost și mesaje de predicție, în care am spus că toamna aceasta va fi una grea și va veni un tsunami.”

„Este nevoie și de implicarea autorităților locale pentru ca oamenii să respecte măsurile”

Medicul Cristian Oancea spune că, de o lună de zile, dă exemplul județului Argeș, unde autoritățile locale au intervenit cu amenzi coercitive. „Județul Argeș, din primele 3 sau 5 la nivel național, ca incidență de transmitere a virusului, a căzut pe ultimele 2-3 locuri.”

„Asta arată că, dacă se vrea, se poate. Dacă există o coeziune a forțelor din administrația publică locală, împreună cu sistemul medical, fără orgolii și fără alte interese, eu zic că se poate. Și mai trebuie să luăm în calcul un aspect în aceste momente: trebuie să conteze sănătatea populațională și nu interesele politice. Am zis-o și o repet: e nevoie de măsuri luate pentru oameni, nu pentru un anumit grup”, spune Cristian Oancea.

Este nevoie și de implicarea autorităților locale pentru ca oamenii să respecte măsurile, este concluzia la care a ajuns managerul spitalului COVID din Timișoara.

Armata de oameni din spatele cifrelor pandemiei

Medicul timișorean mai spune și că românii nu sunt diferiți, ca nivel de aderență, nici de populația caucaziană, nici de cea vestică: „La fel de non-aderenți sunt și cei din Spania, din Franța sau din Germania.”

Ce uită însă românii este că alte țări au sisteme de sănătate mult mai solide, avertizează Cristian Oancea: „Ceilalți au sisteme de sănătate publică solide. La noi, sistemul sanitar este fragil. Resursa umană este foarte limitată.”

„Am mai spus acest lucru: noi, personalul din spital, suntem același număr de oameni când aveam 300 de pacienți și când avem 3.000 de pacienți. Iar oamenii trebuie să conștientizeze că atunci când un om vine la spital cu o formă moderată sau ușoară, în spatele lui sunt așa: cel puțin unul sau doi ambulanțieri și un asistent de ambulanță, cel puțin un medic care îl vede în triaj – medic specialist sau rezident, cel puțin unul-doi biologi sau medici de laborator care fac analizele, cel puțin unul sau doi medici, sau un medic și un asistent care fac imagistica medicală, cel puțin un medic care îl evaluează după aceea, există farmaciști care îi dau medicamentele, personal auxiliar și cei din personalul R.U.N.O.S. (Serviciul resurse umane, normare, organizare, salarizare) și TESA (personalul tehnic-economic și administrativ), care îi asigură acelui pacient hrana și medicația de care are nevoie.”

Practic, în spatele cifrelor pandemiei, pe care le vedem zilnic, se află o armată de oameni, explică managerul spitalului COVID din Timișoara.

„În plus, mulți pacienți care vin la spital cred că vin în regim de fast medicine. În jumătate de oră, toți au pretenții. Dar drepturile vin la pachet cu niște obligații. În primul rând, să ne respectăm unii pe alții și să nu hulim personalul medical. Iar oamenii trebuie să înțeleagă că în spatele fiecărui pacient este o armată de personal medical, care sunt sigur că vrea să îl deservească cât mai bine, în măsura posibilităților.”

„Nu suntem roboți, suntem oameni. De 7-8 luni de zile vedem povești dramatice, cu care ne încărcăm”

Managerul spitalului COVID din Timișoara crede că, pentru a trece cu bine peste această iarnă și peste pandemie în general, deciziile ar trebui luate la nivel local, de la județ la județ.

În plus, trebuie să învățăm să trăim cu acest virus, soluția fiind să fim responsabili: „Eu am mai spus-o și au mai spus-o și domnul profesor Rafila, și domnul profesor Cercel: Trebuie să învățăm să trăim cu acest virus. Nu putem să ne închidem în casă 5-6 ani, până trece definitiv, pentru că nu o să treacă. Soluția este să fim responsabili și să fim solidari, adică nu trebuie să ne batem joc unul de munca celuilalt.”

Cristian Oancea mai spune că atât el, cât și colegii lui medici, se încarcă de 7-8 luni de zile cu povești uneori dramatice ale pacienților: „Nu suntem roboți, suntem oameni. Vă dau un exemplu: am avut un caz. Acum câteva zile am avut o pacientă pe care o externam, din Caracal. Noi încercăm să deservim toată zona și am preluat inclusiv cazuri de Terapie Intensivă din București. Iar pacienta mi-a spus: Știți, mama mea și sora mea sunt bolnave în Caracal și aș vrea să le aduc în Timișoara. Am fost nevoit să îi spun că nu pot face acest transfer pentru că nici noi nu mai avem locuri, suntem copleșiți. Iar femeia, plângând, mi-a spus: ‘Domnule doctor, eu plec din spital, eliberez locul, vă rog să îi dați locul meu mamei mele.’ I-am răspuns că nu pot să faca acest lucru, și acolo unde este dânsa este îngrijită corespunzător. A trebuit să îi explic că după plecarea ei, locul ei îl ocupă altcineva într-un minut. Trăim, uman, noi, medicii, toate aceste lucruri. Prin empatie, noi preluăm toate poveștile de viață ale acestor oameni și nu suntem roboți, și noi suntem oameni. De 7-8 luni de zile vedem povești dramatice câteodată, cu care ne încărcăm. Asta este una dintre poveștile care mi-a venit acum în cap pentru că am trăit-o acum câteva zile.”

„Dacă nu ne înțeleg pe noi, medicii, oamenii ar trebui să vorbească cu cei care au trecut prin această boală”, este mesajul lui Cristian Oancea.