Orasul Timisoara a fost desemnat Capitala Europeana a Culturii 2021

Orasul Timisoara a fost desemnat Capitala Europeana a Culturii (CEaC) 2021, a anuntat un juriu international delegat al UE, vineri, intr-o conferinta de presa organizata la Bucuresti, la sediul Bibliotecii Nationale a Romaniei.

In cursa s-au mai aflat orasele Bucuresti, Cluj-Napoca si Baia Mare.

La prezidiu s-au aflat Steve Green – presedintele juriului European Capital of Culture (ECoC), Karel Bartak – seful departamentului de Cultura din cadrul Comisiei Europene si Corina Suteu – Ministrul Culturii din Romania, precizeaza News.ro.

Ministrul Culturii Corina Suteu a vorbit in deschiderea conferintei de presa. „Cultura este cea care genereaza un sens al apartenentei Romaniei la Europa, iar diversitatea culturala este cea care ne tine impreuna”, a spus Corina Suteu.

„Programele celor patru orase candidate la titlul de Capitala Europeana a Culturii 2021 au fost inovative, competitia fiind una tensionata”, a declarat Karel Bartak. „Acest concurs se bazeaza pe dialogul intercultural, pe deschiderea oraselor europene catre lume, iar sectoarele culturale si creative au reusit sa reziste in aceste vremuri tulburi pe care le traverseaza Europa in fata altor ramuri economice”, a adaugat el.

„Este un titlu care ramane pe viata, nu doar pentru un an”, a declarat Steve Green, inainte de a anunta numele orasului castigator.

Oficialii europeni au felicitat toate cele patru orase candidate, conceptul comun al dosarelor fiind dorinta de a crea o punte intre culturile europene.

Orasul desemnat castigator, Timisoara, va primi din partea UE si un premiu de 1,5 milioane de euro.

Candidatura orasului Timisoara a utilizat sloganul „Lumineaza orasul prin tine!”.

Vezi dosarul de candidatura al orasului Timisoara la titlul de Capitala Europeana a Culturii 2021

Orasul gazduieste anual intre 3.500 si 4.000 de evenimente culturale, iar 85-88% din bugetul cultural local este investit in sustinerea institutiilor publice, doar 12-15% fiind rezervat sectorului independent si ONG-urilor.

Timisoara si-a structurat programul cultural sub forma unei calatorii, cu „statii- program/proiect” si trasee pe si de-a lungul canalului Bega, care conecteaza idei, oameni, locuri.

Orasul de pe Bega dispune de 24 de biblioteci, 19 cinematografe, 11 sali de conferinta, 14 galerii de arta contemporana, sase teatre, patru muzee, o Filarmonica si o Opera, patru spatii culturale, 47 de situri de patrimoniu, 24 de scoli, opt centre ale industriei culturale si creative, 340 de piete si curti interioare, 18 cladiri publice si comerciale si doua centre de tranzit pentru refugiati.

Timisoara, capitala Banatului istoric, are o populatie de circa 320.000 de locuitori.

Timisoara colaboreaza frecvent cu orasele infratite Belgrad, Szeged, Novi Sad, Budapesta, Graz, Karlsruhe, Cernauti si Mulhouse. „TM2921 ne-a oferit sansa de a privi aceste relatii cu un ochi critic, de a alege parteneriatele culturale care au dat roade si de a dezvolta aria de aplicabilitate a proiectului la nivel paneuropean. Datorita pozitiei sale geografice si istoriei sale, Timisoara indeplineste toate conditiile necesare pentru a atinge acest obiectiv”, se afirma in dosarul de candidatura al acestui oras.

Vezi aici Strategia Culturala a Municipiului Timisoara

Ministerul Culturii a lansat, in decembrie 2014, un apel oraselor din Romania care vor sa candideze la titlul de Capitala Europeana a Culturii (CEaC) pentru anul 2021.

Un juriu de experti a evaluat 14 candidaturi, iar orasele ramase in competitie au fost anuntate in decembrie 2015 – Bucuresti, Timisoara, Cluj-Napoca si Baia Mare.

Programul a fost initiat de Consiliul de Ministri ai Culturii din Uniunea Europeana, in 1985.

Anul acesta, localitatile San Sebastian (Spania) si Wroclaw (Polonia) sunt detinatoarele titlului.

Sibiu a fost Capitala Europeana a Culturii in 2007.

In 2021, vor fi trei Capitale Europene ale Culturii: una din tarile candidate la UE (Serbia si Muntenegru), una din Grecia si una din Romania.

Despre actiunea privind Capitalele europene ale culturii:

Numarul oraselor care au detinut titlul de Capitala europeana a culturii va ajunge la 60 in 2019. (Pana in 2001, titlul era Orasul european al culturii). Actiunea este deseori considerata initiativa emblematica culturala a Uniunii Europene.

Actiunea CEAC a evoluat semnificativ in raport cu perioada de inceput cand reprezenta in primul rand o celebrare a artelor dintr-un oras. Din 1980 s-a constientizat din ce in ce mai mult rolul culturii in viata oraselor, si anume de a contribui la bunastarea cetatenilor si la prosperitatea unui oras. Numeroase orase care au detinut titlul au beneficiat nu doar de un an de succes, ci si de o mostenire de durata.

Fiecare oras care intentioneaza sa-si depuna candidatura sau care este in curs de pregatire a candidaturii are propriile obiective locale care corespund circumstantelor si prioritatilor sale. Cu toate acestea, acesta este un premiu european cu criterii si obiective standard stabilite la nivelul UE. Orasele care reusesc sa obtina titlul combina obiectivele locale cu acest aspect european (si deseori international).

Printre consecintele raportate de orasele care au detinut anterior titlul se afla urmatoarele:

Titlul de Capitala europeana a culturii a actionat ca un catalizator pentru o schimbare majora a orasului sau a unei zone a orasului.
O crestere semnificativa a respectului de sine si a mandriei fata de oras in randul cetatenilor.
O implicare mai mare in raport cu oferta culturala a orasului, in special a unor categorii de public a caror participare e mai putin probabila.
Dezvoltarea unor noi oferte culturale, a unor noi competente si a unor noi oportunitati pentru artisti si pentru organizatiile culturale.
O mai buna intelegere si un profil mai bine definit la nivel international, care se traduc adesea prin dezvoltarea turismului si o reputatie mai buna.

Ce a insemnat pentru Sibiu titlul de capitala culturala europeana in 2007 evaluat in bani pentru proiecte, turism si avantaje politice

Orasul Timisoara a fost desemnat Capitala Europeana a Culturii 2021

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”