De ce femeile sunt cele care, de regulă, se ridică împotriva abuzurilor și au curaj. De la judecătoarea Raluca Moroșanu la medicul Camelia Roiu
Acum 36 de ani, la Timișoara, românii refuzau să se mai supună ordinului „circulați și eliberați locul”, atunci când s-au aflat în fața unei nedreptăți. Mulțimea s-a adunat în jurul bisericii pastorului Tokes și a refuzat să plece. Mulți dintre sutele de oameni erau femei cu lumânări în mâini.
O femeie vine în fața instanței, într-o zi întunecată de octombrie 2018, și povestește, enervându-se pe măsură ce vorbește: „Să știți că în fața managerului Secureanu, toţi semnau de frică. Inclusiv medicii semnau tot ce li se punea în faţă, tot de frica înjurăturilor. Mi-e şi ruşine să spun cum vorbea cu directoarea medicală. Dacă e, vă scriu pe o foaie, onorată instanță”.
Judecătoarea o roagă să continue. Nu e nevoie să reproducă înjurăturile, faptele contează.
Tonerul se schimba de 20 de ori pe lună
„Murise mama directoarei Carmen Obilişteanu de trei zile şi el o înjura de morţi. Pe mine m-a făcut țigancă pentru că nu am vrut să fac facturi false”, spune martorul.
Ce firmă?
„Exista o firmă, RYS Force, care, zilnic, repara fictiv imprimante şi schimba tonerul. De 20 de ori pe lună!”, continuă femeia.
În sală se râde. Așa se schimbă tonerul când ești manager la spital de stat, de 20 de ori pe lună. Zâmbește și judecătoarea. Martorul se numește Nicoleta Ciobanu și este contabil la Spitalul Malaxa. Undeva în sală așteaptă un alt martor, Laura Nițu.
Gestul unor femei care au fost curajoase tocmai pentru că se temeau
„Malaxa” a fost devalizat vreme de un deceniu și furtul s-a oprit doar când Nicoleta Ciobanu, Laura Nițu și încă două colege s-au decis să ia legătura cu presa. Erau atât de speriate și convinse că nimeni nu-l va urni pe Secureanu încât, cu o zi înaintea publicării investigației, au zis că vor să vină în redacție, alertate că Secureanu s-a lăudat că ne-a cumpărat cu 1 milion de euro.
Și, dacă erau speriate, de ce au avut curajul să spună „Nu”? Probabil din același motiv pentru care s-a ridicat Raluca Moroșanu, după filmul Recorder. Din același motiv pentru care medicul ATI Camelia Roiu, de la Spitalul de Arși, a vorbit după Colectiv. Nu ești curajos când ignori frica, ești curajos când o simți, dar faci ce știi că e corect.
Femeile sunt primele afectate de administrarea defectă a țării
Atât de mulți „avertizori de integritate” din România ultimelor decenii sunt femei și e puțin probabil să fie o coincidență. Ele nu au căutat consacrarea eroismului, așa cum încearcă să sugereze teoriile care, de fiecare dată, au nevoie să le asasineze caracterul, ca să atace cauza.
Nici una dintre aceste femei n-a spus vreodată despre sine că e curajoasă. Și nici că e perfectă. Asta apropo de hotărârea judecătoarei Raluca Moroșanu, care a dat această decizie judecătorească, în cazul Coldea.
Dar de ce o fac? De ce aceste gesturi vin, în primul rând, de la femei?
Una dintre explicațiile pragmatice poate fi aceea că administrația țării afectează administrarea familiei în feluri pe care noi, bărbații, le resimțim mai rar. Trăim într-o societate tradițională în care „treburile casei” cad pe femeie.
Cine se duce cu copiii în spitale? Cine ține actele în ordine? Cine se întâlnește mai des cu injustiția și cu abuzul? Femeile.
E nedrept, e ineficient la nivel social, e defectuos economic, dar așa e de secole în Estul Europei.
Vremea fermității
În general, femeile acceptă cu multă răbdare aceste poveri la intersecția dintre „mica” și „marea” administrație. Le îndeplinesc pas cu pas. Pentru că sunt chestii parctice, care trebuie rezolvate. Și ele adună supărare, zi după zi. La un moment dat, aparent din senin, se ridică și spun „Nu”.
Încăpățânarea lor vine din acumularea, picătură cu picătură, a situațiilor mărunte pe care o femeie le traversează. Iar când zic „Gata”, chiar e gata. Salut! Nu le mai urnești neam.
Când am văzut-o pe judecătoarea Raluca Moroșanu, am crezut că e doctorul Camelia Roiu. Aceeași subțirime și același tremur ușor care arată, de fapt, o fermitate de pod înalt, rezistent peste ape tulburi.
Cei care trag clopotele
Un alt lucru care se vehiculează în aceste zile este faptul că Raluca Moroșanu face ce face ca să obțină o poziție superioară în magistratură.
Habar n-am dacă ar fi bine sau rău, în cazul în care s-ar întâmpla asta. Numai că istoria femeilor care au rupt tăcerea ne arată că niciuna n-a obținut vreun avantaj. Niciodată.
Nu au avansat pe poziții de conducere. Camelia Roiu e tot medic ATI, iar contabilele sunt tot contabile. În general, sunt chiar mai antipatizate decât înainte.
Cei care trag clopotele ca să-și alerteze vecinii din comunitate nu obțin liniștea pentru ei. Dar măcar nu se mai schimbă tonerul de 20 de ori pe lună. Și dosarul lui Florin Secureanu a fost reluat de la zero după 8 ani de judecată, decizie a Curții de Apel, locul unde s-a ridicat în picioare Raluca Moroșanu.
