Armata a început să instaleze adăposturi antiaeriene în satul Plauru, unde au căzut dronele rusești lângă granița cu Ucraina

Armata Română anunță că a început de marți instalarea spaţiilor de protecţie a populaţiei din localitatea Plauru (județul Tulcea), în conformitate cu o decizie din 7 septembrie a Comitetului Național pentru Situații de Urgență (CNSU). Reamintim că cel puțin două drone lansate de ruși, în războiul declanșat Ucrainei, au căzut în România, la Plauru.

• „În conformitate cu Hotărârea nr. 31 din 7 septembrie 2023 privind adoptarea unor măsuri de protecţie pe teritoriul naţional din imediata vecinătate a zonei de conflict din Ucraina, emisă de Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, Ministerul Apărării Naționale a început marți, 12 septembrie, lucrările de amenajare a spaţiilor de protecţie a populaţiei la nivelul localităţii Plauru din județul Tulcea.

• Lucrările sunt executate de un detașament format din aproximativ 50 de militari de la Brigada 10 Geniu, care acționează cu 20 de mijloace tehnice, pentru instalarea a două adăposturi din elemente prefabricate din beton, precum și pentru executarea lucrărilor de amenajare aferente. Adăposturile, cu dimensiunile 9,6 m lungime, 2 m lățime (la interior) și 1,5 m înălțime (la interior), vor fi predate, după finalizarea lucrărilor, autorităților locale ale comunei Ceatalchioi”, anunță MApN.

CITEȘTE ȘI:

• FOTO Ce sisteme antiaeriene și radare are și poate să ducă România la Dunăre, în apropierea locurilor unde Rusia atacă cu drone Ucraina

Ce decizie a luat Comitetul Național pentru Situații de Urgență

Textul integral al deciziei luate de CNSU în 7 septembrie:

• „Art. 1 – Se abilitează Ministerul Apărării Naţionale să evalueze şi să stabilească zonele de pe teritoriul României, adiacente zonelor de conflict Reni şi Ismail, în care se instituie măsuri specifice de protecţie a populaţiei.
• Art. 2 – (1) În zonele stabilite în condiţiile art. 1, comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă dispun măsuri pentru informarea populaţiei, identificarea spaţiilor ce pot fi utilizate pentru adăpostire şi asigurarea permanenţei la sediile autorităţilor publice locale locurile de acţionare a mijloacelor de alarmare.
• (2) Inspectoratele pentru situaţii de urgenţă din judeţele în care sunt stabilite zone în condiţiile art. 1 asigură informarea populaţiei cu privire la modul de comportare şi acţiune, verificarea şi eliberarea tuturor spaţiilor cu destinaţie de adăposturi publice, precum identificarea altor spaţii ce pot fi folosite pentru protecţia populaţiei.
• Art. 3 – Ministerul Apărării Naţionale edifică spaţii de protecţie a populaţiei la nivelul localităţilor Plauru şi Ceatalchioi, precum şi la nivelul altor localităţi cu un număr mic şi foarte mic de locuitori, stabilite la nivelul comitetelor judeţene pentru situaţii de urgenţă.
• Art. 4 – (1) În cazul manifestării riscului de cădere a unor elemente aparţinând mijloacelor de luptă utilizate în conflict, Ministerul Apărării Naţionale notifică Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă cu privire la zona specifică potenţial a fi afectată.
• (2) În zonele comunicate conform alin. 1 se abilitează Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă să emită mesaje de avertizare şi alarmare a populaţiei prin sistemul RO-ALERT şi/sau mijloacele de alarmare de la nivelul autorităţilor publice locale.
• Art. 5 – În zonele prevăzute la art. 1, fără acoperire GSM ori neacoperite de mijloace de alarmare, inspectoratele pentru situaţii de urgenţă dislocă echipaje care asigură avertizarea/ alarmarea populaţiei, pe baza datelor transmise de dispecerate prin intermediul sistemelor de comunicaţii radio, folosind mijloacele mobile de avertizare sau comunicare.
• Art. 6 – Prezenta hotărâre se comunică tuturor componentelor Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, pentru punere în aplicare prin ordine şi acte administrative ale conducătorilor acestora”.

Argumentele autorităților:

Decizia CNSU este motivată prin:

• contextul geopolitic şi de securitate determinat de conflictul militar generat de agresiunea Rusiei asupra Ucrainei care implică confruntări armate în imediată vecinătate a graniţelor României, confruntări ce pot genera riscuri pentru populaţia din localităţile din limitrofe acestor zone de conflict,
• atacurile recente şi repetate efectuate asupra porturilor ucrainene Reni şi Ismail, precum şi răspunsul apărării antiaeriene ucrainene care au determinat dispersarea mijloacelor utilizate pe suprafeţe mari,
• urmările acestor confruntări înregistrate pe teritoriul României, în imediata vecinătate a zonelor de conflict,
• riscurile la care este expusă populaţia, precum şi necesitatea adoptării unor măsuri urgente pentru protecţia acesteia, raportat la prevederile Legii nr. 481 din 8 noiembrie 2004 privind protecţia civilă.

VEZI ȘI:

• Dronele căzute în România: Armata spune cum a intervenit în zona Dunării / Nave fluviale, în misiune pe brațul Chilia / Căutări pentru o a treia dronă semnalată că s-ar fi prăbușit

Cel puțin două drone au căzut în România

Militari din Forțele Navale Române au descoperit sâmbătă fragmente noi dintr-o altă dronă prăbușită pe teritoriul României.

Președintele Klaus Iohannis a spus că este vorba de „o încălcare absolut inacceptabilă a spațiului aerian suveran al României!”.

Tot sâmbătă însărcinatul cu afaceri al Ambasadei Federaţiei Ruse la Bucureşti a fost convocat de urgenţă la Ministerul Afacerilor Externe, context în care secretarul de stat pentru afaceri strategice Iulian Fota a transmis protestul părţii române faţă de violarea spaţiului aerian al României

Ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, a anunţat miercuri că primele indicii că au fost găsite resturi care pot fi asociate cu echipamente de tip dronă, în judeţul Tulcea, au fost găsite abia marţi, în jurul orei 18.00, iar informaţiile furnizate marţi preşedintelui Klaus Iohannis, cum că nu a căzut „nicio dronă” în ţara noastră, erau corecte la momentul respectiv.

Ministerul Apărării din România a confirmat miercuri că bucăți dintr-o dronă rusească folosită la atacurile împotriva portului Izmail, aflat la 250-300 de metri peste brațul Chilia, au fost descoperite pe teritoriul românesc.

NATO nu are niciun indiciu că fragmentele de dronă găsite pe teritoriul României au fost cauzate de un atac intenționat lansat de Moscova împotriva țării noastre, a declarat joi șeful alianței, Jens Stoltenberg.

În prima comunicare iemdiat după MApN susținea că ultima serie de atacuri ale Rusiei cu drone kamikaze asupra porturilor ucrainene de la Dunăre a fost monitorizată „în timp real”.