Vaccinarea în universități. Rectorul UBB: Platforma de programări este făcută fără cap, o catastrofă. Ne transformă în call center / Rectorul Universității București: Există și o mare inechitate

Platforma de programări pentru cea de a doua etapă a campaniei de vaccinare le-a creat probleme serioase și universităților. Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și președinte al Consiliului Național al Rectorilor, spune că platforma a fost făcută „fără cap” și este „o catastrofă”, pentru că pune instituțiile cu mii de oameni în situația în care, după ce le fac conturi angajaților, să îi programeze pe fiecare în parte. El a declarat pentru HotNews.ro că a semnalat STS încă de vineri că ar trebui să existe posibilitatea ca fiecare să se poată programa la vaccinare, după ce instituția l-a înscris pe platformă. La rândul său, Marian Preda, rectorul Universității București, semnalează și o inechitate: „În București ar trebui să fie mai multe doze de vaccin și mai multe centre să se poată merge pentru că degeaba sunt locuri departe în țară dacă noi nu putem ajunge la ele”.

Rectorul UBB spune că platforma nu este gândită bine pentru instituții mari, cu mii de oameni, nu pot programa atât de multe persoane, după ce au creat conturile pentru toată lumea.

Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca are în jur de 4.000 de angajați, iar rectorul spune că peste 70% dintre ei și-au exprimat disponibilitatea de a se vaccina.

El afirmă că, în week-end, au lucrat câteva sute de oameni de la toate facultățile pentru a putea face înscrierile în platforma de vaccinări, fiind nevoiți să sune pe fiecare în parte și să îi întrebe unde și când vrea să se vaccineze.

• „Logic ar fi fost ca oamenii să fie încărcați în platformă de către noi, apoi ei să își poată accesa individual contul și să își facă singur programarea.
• Este o catastrofă platforma, merge foarte greu. De sâmbătă am început procedura și am reușit să înregistrăm peste 1.000 de persoane. Este foarte greu, pentru că trebuie sunat apoi fiecare om și să îi spui ce opțiuni sunt și el să aleagă unde și când vrea să se programeze la vaccinare și tu să i-o bifezi. Ne transformă într-un fel de call center, când soluția era simplă – universitățile să facă acele conturi pentru toată lumea, după care fiecare să poată să își acceseze contul și să se programeze”, a declarat Daniel David, pentru HotNews.ro.

El a spus că procedura informatică ar fi fost foarte simplă, astfel încât fiecare să își poată accesa contul și să caute când și unde sunt locuri libere pentru a se putea vaccina.

• „Ori ne pune pe noi, ca instituție, să facem programări, să îi ținem la telefon în timp ce căutăm ce centre sunt disponibile. Este fără cap.
• Cu aceeași problemă se confruntă și celelalte universități, mai ales marile centre. Dacă ai 500-600 de oameni, te descurci, oarecum, dar când ai diferențe între sute și mii, se aruncă în haos instituția”, a mai afirmat rectorul UBB.

El spune că a luat legătura încă de vineri cu reprezentanții STS, care le-au dat dreptate și le-au transmis că „se va lucra la asta”. „Mie mi se pare că se putea rezolva dacă se voia. Astăzi le-am trimis și o adresă oficială, pentru că până acum discuțiile au fost la telefon”, a mai spus David, subliniind că o mare problemă este legată și de lipsa locurilor în marile orașe.

Rectorul Universității București: Sunt inechități în sistem

Marian Preda, rectorul Universității București, spune și el că lucrurile ar fi putut fi mult mai clare și semnalează două mari probleme: faptul că angajații nu își pot accesa conturile după ce au fost înregistrați de universitate, pentru a se putea programa și lipsa locurilor și a vaccinului în București.

• „În primul rând, după părerea mea, lucrurile ar fi trebuit să fie mult mai clare. Sunt tot felul de inechități în sistem.
• Prima problemă este că nu avem unde să programăm oamenii în București sau în jurul Bucureștiului și asta este o inechitate foarte mare între cei din București și cei din alte orașe, care găsesc locuri la ei.
• Colegii mei din universitate, dar și de la alte universități din București sunt frustrați pentru că cei din alte orașe, de la universități mai mici, care au și angajați mai puțini, și au fost mai ușor de introdus în sistem, au și unde să se vaccineze.
• La noi nimeni nu se poate programa pentru că nu avem oportunități. Și numărul mare de persoane – mii de oameni – este destul de complicat să programezi. Unii ar fi vrut să meargă în Ilfov sau în Giurgiu, de exemplu, să se vaccineze, dar e foarte greu să vorbești cu fiecare și să îi faci programarea.
• În București ar trebui să fie mai multe doze de vaccin și mai multe locații în care să se poată merge, pentru că degeaba sunt locuri departe în țară dacă noi nu putem ajunge la ele”, a declarat pentru Hotnews.ro rectorul Universității București.

El a precizat că în jur de 65% dintre angajații universității și-au arătat disponibilitatea de a se programa.

Despre procentul personalului din învățământ care vrea să se vaccineze: „Nu arată a România educată”

Doar 45,06% din totalul de 292.872 de angajați din sistemul de învățământ preuniversitar au transmis că vor să se vaccineze, a anunțat vineri Ministerul Educației, argumentând că multe persoane nu au răspuns nici da, nici nu, pentru că perioada de interogare s-a suprapus cu vacanța. În ceea ce privește mediul universitar, 59,64% din totalul de angajați au răspuns că sunt dispuși să se vaccineze. În total, 167.977 de angajați din sistemul național de învățământ și-au declarat, în prima etapă de consultare, disponibilitatea de vaccinare.

Comentând aceste cifre, care, per total, arată că mai puțin de jumătate dintre angajații din sistemul de învățământ din România ar vrea să se vaccineze, profesorul Daniel David a apreciat că este un procent mic „pentru ce ar trebui să însemne o România educată”.

La UBB, intenția de vaccinare împotriva COVID-19 este de peste 70 la sută, iar rectorul spune că asta nu înseamnă că cei 30% sunt toți împotriva vaccinului. Unii sunt indeciși, alții probabil sunt împotriva vaccinului și mai este o categorie care nu a avut timp să se exprime în cele câteva zile pe care le-a avut la dispoziție pentru a da un răspuns.

El crede că procentul este ceva mai mare, și la nivel național, dar, chiar și așa, „nu arată a România educată”.

Care sunt explicațiile lui Daniel David, profesor de Psihologie:

• „De obicei, oamenii care își dezvoltă tot felul de teorii conspiraționiste puternice și au păreri sunt într-o zonă educată.
• Cei care sunt mai puțin educați de obicei au tendința să asculte încă de experți.
• Cei care au o educație avansată sunt iarăși sensibili la cei cu expertiză, știu să asculte și de experți din alte domenii, dar cei care se află într-o zonă medie și superioară, dar fără să fie în zona de expertiză, se simt îndrituiți să aibă opinii despre orice, se pricep la orice, citesc ei lucrurile, le interpretează. Așa se dezvoltă foarte ușor, nevalorizând experții, teoriile conspiraționiste.
• Ați văzut acele cursuri de numerologie, astrologie, în licee, și culmea, unora nu li se părea nimic aiurea”.