VIDEO Kelemen Hunor: Includerea Rosia Montana in UNESCO, imposibila fara vointa Primariei. Eu am raportul arheologilor

Fostul ministru al Culturii Kelemen Hunor spune ca autoritatile locale din Rosia Montana s-au declarat inca din 2010 impotriva includerii zonei in patrimoniul UNESCO si precizeaza ca raportul intocmit in urma cu trei ani pe tema vestigiilor istorice de acolo se afla in posesia sa, si nu la minister.

Kelemen Hunor a declarat marti, pentru Mediafax, ca nu se poate face nimic impotriva vointei autoritatilor locale, pentru ca acestea trebuie sa aiba grija de un monument inclus in patrimoniul UNESCO si sa vina cu planul de management al monumentului respectiv.

„In anul 2010 am fost primii care am spus ca trebuie sa mergem cu patrimoniul de la Rosia Montana la UNESCO, dar nu s-a putut. In acest moment, indiferent de cine ce striga si cine ce spune, indiferent daca sunt sau nu din acest punct de vedere popular, nu se poate sa mergi la UNESCO cu acest sit arheologic, cu acest monument, dintr-un singur motiv. Daca toate aspectele ar fi clare, daca starea fizica, starea galeriilor romane, medievale ar fi perfecta, mai lipseste ceva, si anume acordul autoritatilor locale. Nimic nu se poate face impotriva vointei autoritatilor locale, pentru ca exista o responsabilitate comuna, a autoritatii locale si a celei centrale. Autoritatea locala trebuie sa aiba grija de monument, ei trebuie sa vina cu planul de management al monumentului respectiv si ei sunt cei care sunt monitorizati. Daca ei spun ca nu doresc si nu vor si nu semneaza hartia, eu nu am cum sa trimit la Paris o documentatie din care lipseste un criteriu foarte important: acceptul autoritatilor locale, al Primariei Rosia Montana. Nu sunt iresponsabil si nu vreau sa faca tara si ministerul de ras in fata UNESCO”, a spus Kelemen.

www_server_root = ‘http://worker.contentchannel.ro/player’; if(typeof flowplayer == ‘undefined’) { document.write(”); } var domain = document.domain; var domain_split = domain.split(‘.’); var cHannel_domain = domain_split[domain_split.length-2] + „.” + domain_split[domain_split.length-1]; document.write(unescape(„%3Cscript src=’http://worker.contentchannel.ro/player/singleplayer_max/022fc3f2fee188d22a80e86bef2f6d3b/”+ cHannel_domain +”‘ type=’text/javascript’%3E%3C/script%3E”));

Potrivit acestuia, autoritatile locale din Rosia Montana au spus inca din 2010 ca nu accepta includerea in patrimoniul UNESCO si ca vor sa se faca in zona exploatare miniera, avand nevoie de locuri de munca.

„Eu respect aceasta pozitie si decizia lor. Daca totul ar fi perfect in acest dosar privind includerea Rosiei Montane in patrimoniul UNESCO, dosarul nu ar merge mai departe fara acceptul autoritatilor locale. Acesta este cel mai important lucru, nu depinde de un ministru, de un singur om includerea Rosiei Montane in patrimoniul UNESCO, nu merge dosarul fara acordul autoritatilor locale, nu va fi acceptata niciodata pe lista UNESCO o astfel de initiativa”, a subliniat fostul ministru al Culturii.

In ceea ce priveste un raport asupra vestigiilor istorice de la Rosia Montana, intocmit de trei profesori si arheologi din Marea Britanie, si despre care arhitectul Serban Cantacuzino, reprezentant al fundatiei Pro Patrimonio, spunea ca este de negasit, Kelemen a mentionat ca acest document se afla in posesia sa si ca l-a ajutat in decizia luata, de a nu se radia Masivul Carnic de pe lista nationala a monumentelor istorice.

„Trebuie sa vedem de unde am plecat cand am preluat Ministerul Culturii si unde am ajuns, si care era pozitia noastra. In decembrie 2009, eu m-am confruntat cu prima problema legata de lista monumentelor istorice. Trebuia lista actualizata din 2008, dar nu s-a facut. In 2010, cand am reactualizat lista, am tinut foarte mult sa fie trecute pe aceasta lista, pe lista A, atat galeriile romane din Masivul Carnic, cat si galeriile medievale si moderne. Am asigurat aceasta protectie pentru Masivul Carnic, pentru tot ce inseamna monumente arheologice in acel masiv de la Rosia Montana”, a explicat fostul ministru al Culturii.

Acesta a precizat ca la inceputul anului 2010 a primit raportul de cercetare arheologica privind Masivul Carnic care, conform procedurii, trebuia inaintat Comisiei Nationale de Arheologie, pentru analiza si luarea unei decizii legate de descarcarea de sarcina istorica.

„Comisia a dat aviz favorabil, in unanimitate, pentru descarcare de sarcina istorica a Masivului Carnic, iar dupa vot, semnarea descarcarii a fost data de Directia Judeteana de Cultura Alba, nu de mine, pentru ca eu, ca ministru, nu puteam din punct de vedere legal. Eu m-am consultat cu foarte multi specialisti in domeniul arheologic si administrativ. Nu puteam sa blochez dezbaterea raportului, pentru ca era un abuz in serviciu, si nu am vrut sa comit o ilegalitate. Era o procedura care trebuia urmata. Dupa ce Directia Judeteana de Cultura Alba a eliberat avizul, trebuia sa radiez Masivul Carnic de pe lista monumentelor istorice de categoria A, ceea ce nu am facut, din mai multe motive”, a mai spus Kelemen.

Unul dintre motivele care l-au determinat sa nu semneze radierea Masivului Carnic din lista monumentelor istorice a fost si raportul intocmit de profesorii si arheologii britanici.

„In 2010, eu eram confruntat cu urmatoarea situatie: aveam punctul de vedere al arheologilor care au pregatit raportul de cercetare arheologica, intocmit de arheologi angajati de investitor – RMGC, pentru ca asa spune legea, care era clar in favoarea exploatarii. Erau foarte multi specialisti, si din zona Academiei Romane, si din alte structuri neguvernamentale, care spuneau ca nu e bine sa se faca exploatarea miniera. Erau puncte de vedere divergente. Si era foarte important pentru mine, asa cum cred ca este pentru orice decident, sa am un punct de vedere corect, coerent, neutru, din partea unor specialisti care nu sunt implicati de nicio parte”, a mai explicat Kelemen Hunor.

Acesta a precizat ca, prin relatii personale, a ajuns la trei profesori si arheologi britanici foarte importanti – Andrew Wilson, David Mattingley si Mike Dawson – si a avut mai multe schimburi de scrisori cu Serban Cantacuzino, dar si cu alte persoane.

„I-am chemat pe acesti arheologi in tara, cu scopul de a intocmi un raport pentru mine. Am constatat ca Ministerul Culturii nu avea posibilitatea legala sa plateasca onorariul pentru acesti arheologi, iar din acest motiv nici comanda nu a facut-o ministerul. Una dintre persoanele care a venit cu oferta a fost Serban Cantacuzino, ca aduna el bani, si au mai fost si alte persoane care au spus ca pentru un astfel de raport neutru si pentru plata echipei din Marea Britanie dau si ei niste bani necesari. Si asa, o parte a platit Serban Cantacuzino, in relatie directa cu arheologii britanici. Niciodata nu a existat vreo intelegere sau vreo obligatie din partea noastra, nici catre Serban Cantacuzino, nici catre celelalte persoane care au contribuit la plata, de a le da raportul. Ei au facut acest gest doar pentru a avea un punct de vedere foarte echilibrat si neutru, inclusiv pentru decizia de a trimite sau nu documentatia eventual la UNESCO, inclusiv pentru a sti daca e bine sau nu sa radiem din lista monumentelor istorice”, a afirmat Kelemen Hunor.

Fostul ministru al Culturii a mai spus ca daca ar fi acceptat radierea Masivului Carnic de pe lista monumentelor istorice, acesta nu ar mai fi beneficiat de protectie legala.

„Cand am citit raportul intocmit de britanici, m-am convins ca in acel moment nu erau intrunite conditiile pentru a semna radierea Masivului Carnic de pe lista monumentelor istorice. Dar mai erau si alte aspecte. RMGC are licenta de exploatare pentru tot perimetrul Rosia Montana, nu numai pentru Masivul Carnic, mai este si Orlea, or, pentru Orlea, nu era facuta o cercetare arheologica. In 2011 au trimis un raport preliminar care nu era corespunzator. Am spus ca daca au licenta pentru tot perimetrul, atunci trebuie sa astept pana ce toate documentele sunt in regula pentru intreg perimetrul. Pana atunci eu nu pot sa radiez in etape monumentele de pe lista. De aceea nu am semnat ordinul de radiere a Masivului Carnic. Acesta a fost contextul”, a mai subliniat Kelemen.

Acesta a precizat ca raportul arheologilor britanici nu se gaseste la Ministerul Culturii „pentru ca nu a fost un raport comandat de minister, si nicio institutie publica din Romania nu a fost implicata in intocmirea raportului, si nu a existat niciun leu platit din bugetul ministerului pentru acest raport”.

„Cine cauta raportul la minister, il cauta intr-un loc in care nu exista. Acest raport mi-a fost prezentat, a fost prezentat in fata Comisiei Nationale de Arheologie, ei cunosc cam ce contine. M-a ajutat acest raport. Raportul britanicilor era un argument pentru a trimite dosarul Rosia Montana spre UNESCO, daca totul era in regula. Probabil ca si Serban Cantacuzino a fost determinat sa faca acest demers gandindu-se la UNESCO. Raportul se afla la mine si la membrii echipei britanice care l-a intocmit. Asta a fost intelegerea. Raportul il pastrez, poate ca il voi publica la un moment dat”, a mai spus Kelemen Hunor.

Potrivit acestuia, concluzia raportului britanicilor este ca, mai ales galeriile romane, unicat in Europa, dar si celelalte, din perioada habsburgica si cele moderne, „trebuie sa fie pastrate, renovate in situri si intretinute, sa nu fie distruse”.

Fostul ministru al Culturii a mai sustinut ca, din punct de vedere profesional si politic, a facut ceea ce trebuia sa faca in cazul Rosia Montana si a respectat toate procedurile.

„Am blocat si am oprit acolo unde trebuia sa oprim. Pana la sfarsitul mandatului am pastrat protectia legala, prin pastrarea in lista monumentelor istorice a Masivului Carnic”, a conchis Kelemen Hunor.

***

Reprezentantii Pro Patrimonio acuza Ministerul Culturii de blocarea includerii zonei Rosia Montana in Patrimoniul Mondial UNESCO si reclama secretizarea raportului arheologic referitor la masivul Carnic, pentru care fundatia ar fi platit 10.000 de lire sterline.

Arhitectul Serban Cantacuzino, reprezentant al fundatiei Pro Patrimonio, a sustinut, luni, intr-o conferinta, ca incercarea de a include patrimoniul Rosia Montana in Patrimoniul Mondial UNESCO a fost facuta in mandatul ministrului Kelemen Hunor, atunci cand Ministerul Culturii voia includerea zonei in lista mondiala a ariilor protejate.

In acest scop, a precizat Cantacuzino, Pro Patrimonio ar fi platit aproximativ 10.000 de lire sterline pentru efectuarea unui raport arheologic referitor la masivul Carnic, care facea parte din procesul de includere in Patrimoniul Mondial.

Masivul Carnic, in care se afla sectorul minier cu acelasi nume, se afla la sud-est de Rosia Montana.

Serban Cantacuzino a explicat ca a fost contactat, la Londra, de reprezentanti ai Ministerului Culturii, pe vremea ministrului Kelemen Hunor, care i-au explicat ca isi doresc salvarea patrimoniului de la Rosia Montana si ca vor sa pregateasca dosarul necesar procesului de includere, insa ministerul nu are bani pentru efectuarea raportului arheologic.

„Relatiile Pro Patrimonio cu Ministerul Culturii sunt de pe vremea cand ministerul voia includerea patrimoniului Rosia Montana in Patrimoniul Mondial UNESCO, atunci cand ministru era Kelemen Hunor”, a declarat Serban Cantacuzino.

Potrivit arhitectului Cantacuzino, raportul care stabileste „cat de important este acest patrimoniu” a disparut sau este considerat secret, fundatia neprimind niciodata vreun exemplar al respectivului document.

Includerea zonei Rosia Montana in patrimoniul UNESCO este una dintre revendicarile celor care se opun proiectului minier trimis Parlamentului spre aprobare.