Dosarul Revolutiei a fost redeschis

Inalta Curte de Casatie si Justitie a confirmat luni decizia Parchetului General de redeschidere a urmaririi penale in Dosarul Revolutiei, informeaza Agerpres. Judecatorii de la instanta suprema au admis o sesizare a procurorilor de la Parchetul General si au confirmat redeschiderea anchetei in dosarul Revolutiei. Procurorii de la Parchetul Militar au decis in octombrie 2015 clasarea dosarului privind Revolutia din Decembrie 1989.

Pe 5 aprilie, Bogdan Licu, care asigura atunci interimatul in functia de procuror general, anunta redeschiderea anchetei, pe motiv ca solutia de clasare data in octombrie 2015 de Parchetul Militar este netemeinica si nelegala, „fiind adoptata pe baza unor cercetari incomplete, cu ignorarea unor informatii, date si documente esentiale referitoare la evenimentele din 1989, aspecte care au condus la stabilirea unei situatii de fapt incomplete si, sub unele aspecte, eronate, iar, pe cale de consecinta, la o gresita incadrare juridica a faptelor, toate acestea zadarnicind aflarea adevarului si identificarea tuturor faptuitorilor, precum si a faptuitorilor din spatele faptuitorilor”.

Bogdan Licu mai arata ca, din modul de desfasurare a anchetei la Parchetul Militar, rezulta ca nu a existat o preocupare pentru stabilirea unor aspecte esentiale referitoare la evenimentele din perioada 17 – 30 decembrie 1989.

In opinia lui Bogdan Licu, stabilirea corecta a situatiei de fapt in aceasta cauza nu se poate face fara analizarea in detaliu a tuturor circumstantelor anterioare, concomitente si ulterioare evenimentelor si fara luarea in considerare a factorilor externi, care au contribuit la caderea guvernelor comuniste din Europa de Est.

„Am constatat astfel ca procurorii, desi au efectuat un numar mare de acte de urmarire penala in cauza, nu au valorificat informatii importante furnizate de acestea, dar nici informatii furnizate de numeroase lucrari care se refera la aceste evenimente, in multe din aceste carti, rapoarte, jurnale, monografii fiind prezentate documente si marturii extrem de importante in economia anchetei”, declara Bogdan Licu.

De asemenea, procurorii militari nu au facut niciun demers in vederea declasificarii documentelor care au stat la baza elaborarii raportului Comisiei senatoriale privind actiunile desfasurate in Revolutia din decembrie 1989, in conditiile in care aceasta comisie a efectuat mii de audieri si a obtinut documente de la Ministerul Apararii, Ministerul de Interne si SRI. Parte din stenogramele audierilor efectuate de aceasta comisie senatoriala si fragmente din documentele prezentate de institutiile statului au fost publicate in multe carti aparute in ultimii 26 de ani.

„Desi SRI a intocmit un document amplu referitor la evenimentele din decembrie 1989, acesta nu se regaseste in dosarul de urmarire penala si nici nu rezulta ca s-ar fi facut vreun demers in vederea obtinerii acestuia. De asemenea, nu au fost facute demersuri in vederea obtinerii unor documente extrem de importante din arhivele unor autoritati/institutii publice – spre exemplu fondul din 1989 al MApN. In aceasta cauza, nu s-au efectuat activitati absolut necesare stabilirii conditiilor in care s-a deschis focul in fiecare caz in parte. In cele mai multe dintre cazurile in care este vorba despre decesul unor persoane nu au fost facute autopsii, fara sa existe vreo justificare pentru neefectuarea acestora. Rapoartele de constatare medico-legale sunt, in general, foarte sumare”, mai sustinea atunci Bogdan Licu.

In plus, nu a fost recuperata munitia cu care s-a tras asupra persoanelor ranite sau decedate, iar la dosar nu exista vreo justificare in acest sens.

„Putinele expertize balistice efectuate nu au stabilit decat tipul munitiei folosite, precum si tipurile de arma care o utilizeaza, dar armele cu care s-a tras efectiv nu au fost identificate, pe cale de consecinta nici tragatorii; nu au fost identificate toate fortele militare sau civile participante la reprimarea manifestantilor”, mai afirma Licu.

Totodata, cele mai multe dintre audierile persoanelor care ar fi putut furniza informatii utile sunt sintetice, unele de-a dreptul formale.

„Am apreciat in aceste conditii ca modul in care s-a desfasurat ancheta nu corespunde exigentelor CEDO in ceea ce priveste obligatia statului de a efectua o ancheta efectiva. De asemenea, am constatat ca, in aceasta cauza, contrar afirmatiilor procurorilor militari, nu a intervenit prescriptia raspunderii penale. (…) In ceea ce priveste infractiunile de omor si omor calificat, precum si infractiunile intentionate urmate de moartea victimei, prin raportare la dispozitiile art.153 alin.(2) lit.b) si alin.(3) din Codul de procedura penala, acestea au devenit imprescriptibile. In cauza urmeaza sa se efectueze cercetari si in ceea ce priveste infractiunile de genocid, contra umanitatii si razboi, intrucat din analiza probelor administrate, contrar opiniei procurorilor militari, rezulta indicii temeinice si cu privire la savarsirea unor astfel de infractiuni”, mai spunea Bogdan Licu pe 5 aprilie.

Pe 14 octombrie 2015, Parchetul Militar a clasat dosarul privind evenimentele din decembrie 1989, care au avut ca rezultat decesul a 709 persoane, ranirea a 1.855 de persoane prin impuscare, ranirea a 343 in alte imprejurari si retinerea a 924 de oameni.

Parchetul Militar a dispus atunci clasarea dosarului sub aspectul infractiunilor de propaganda de razboi, genocid, tratamente neomenoase, infractiuni de razboi contra proprietatii si altor drepturi, respectiv infractiuni contra umanitatii, retinandu-se ca faptele cercetate nu sunt prevazute de legea penala, nefiind caracterizate de tipicitate in raport cu normele legale incriminatoare.

Totodata, s-a dispus clasarea sub aspectul infractiunii de omor, tentativa de omor si instigare la infractiunea de omor, retinandu-se, dupa caz, implinirea termenului de prescriptie a raspunderii penale sau existenta autoritatii de lucru judecat, dar si faptul ca decesul nu s-a datorat unei fapte prevazute de legea penala sau ca fapta nu exista.

Dupa aceasta decizie de clasare, sute de revolutionari au depus la Inalta Curte de Casatie si Justitie plangeri impotriva solutiei date de procurori.