Sectia de procurori a CSM a respins cererea de revocare a lui Kovesi. Duel Kovesi – Tudorel Toader. Kovesi: Motivele din raport sunt nereale, nedovedite, netemeinice, simple sustineri. Toader: Categoric nu ma convingeti

Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a discutat, in sedinta de marti, propunerea ministrului Justitiei privind revocarea din functie a procurorului-sef al Directiei Nationale Anticoruptie. Dupa ce Tudorel Toader a citit, la inceputul sedintei, raportul prin care cere revocarea sefei DNA si cele 20 de puncte prin care motiveaza aceasta solicitare, Laura Codruta Kovesi a raspuns celor 20 de puncte. „Aceste motive din raport sunt nereale, nedovedite, netemeinice, simple sustineri care nu se confirma cu nimic. Pentru unele afirmatii, extrem de grave, nu exista niciun fel de probe”, a afirmat procurorul sef al DNA.

Cele mai importante declaratii din sedinta CSM:

Ora 16:35: Tudorel Toader se declara nemultumit ca nu a primit documentul cu bilantul DNA si ii spune sefei DNA: „Potrivit legii nu stiu care…”

„Indiferent ce va decide CSM, ce va decide presedintele, ce va decide Curtea Constitutionala daca va fi sesizata pe conflict, dezbaterea va continua privind managementul DNA.”

Ora 16:33: Laura Codruta Kovesi: In primul rand, eu nu sunt aici ca sa va conving pe dumneavoastra. Daca ati fi vrut sa va conving, am fi avut o discutie institutionala prealabila. Sunt aici ca sa explic ca ceea ce ati prezentat in propunere nu este real si nu are sustinere.

Intr-o justitie sanatoasa exista si achitari, nu suntem intr-o dictatura. Categoric spun, media achitarilor la DNA este sub nivelul mediei europene.

In cazul OUG 13, DNA nu a anchetat oportunitatea, ci a anchetat fapte de coruptie, la fel si in cazul Belina.

In ceea ce priveste bilantul: Raportul a fost finalizat in cursul zilei de ieri. In cursul zilei de astazi am semnat adresele de invitatie si am trimis raportul Procurorului general, care l-a trimis catre dumneavoastra. Acest raport, conform legii, se trimite Procurorului general, care urmeaza sa il trimita la dumneavoastra. Raportul de activitate public se prezinta pana in ultima zi a lunii februarie, iar documentul se trimite procurorului general, care il trimite ministrului Justitiei.

Ora 16:23: Tudorel Toader ii raspunde Laurei Codruta Kovesi: Discursul dumneavoastra poate fi seducator pentru cei care nu se pricep. N-am sa dau acum replica la replica, categoric nu ma convingeti. Ati vorbit de maretele realizari in problema masurilor asiguratorii si indisponibilizarilor. Sigur ca e greu de explicat cuiva statistica celor trimisi in judecata si achitati, stand in spatele unei hotarari a CSM.Adevarul trebuie stiut, trebuie asumat, trebuie sa iasa la suprafata, si, daca are conotatii negative, trebuie indreptat.

Tudorel Toader: Mi-ati trimis o invitatie sa particip maine la prezentarea bilantului DNA, dar nu voi veni. Nu v-ati indeplinit obligatia legala de a imi trimite raportul. Aveti o explicatie? Nu aveti.

Ora 15:16 Laura Coduta Kovesi raspunde celor 20 de puncte din raportul ministrului Justitiei, prin care i se cere revocarea din functie:

Aceste motive din raport sunt nereale, nedovedite, netemeinice, simple sustineri care nu se confirma cu nimic. Pentru unele afirmatii, extrem de grave, nu exista niciun fel de probe.

Punctul 1: Vizeaza un comportament reprezentand o incalcare sistematica a Constitutiei. Acest lucru ne dovedeste lipsa de previzibilitate a legislatiei si exista uneori interpretari diferite, iar daca aceste lucruri nu ar exista, nu ar exista nici Curtea Constitutionala. Min. Justitiei reproseaza unui magistrat ca nu a prevazut ca va urma o decizie a CCR, ni se reproseaza ca nu am stiut dinainte ca CCR va declara un conflict de natura constitutionala.

Punctul 2: Am respectat atat dispozitiile legale, atat deciziile anterioare ale CCR, cat si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului.

Punctul 3: Mi se reproseaza ca nu am dat curs invitatiilor de a ma prezenta in fata unei comisii speciale de ancheta. As vrea sa va spun ca am raspuns in scris la toate solicitarile care mi-au fost adresate de aceasta comisie speciala. Nu se pot aplica retroactiv deciziile CCR si nu se poate reprosa unui magistrat ca nu a prevazut ca va urma o decizie a CCR.

Punctul 4: Este o decizie a CCR care a constatat ca nu exista un conflict de natura constitutionala intre DNA si Guvernul Romaniei.

Punctul 5: Min. Justitiei a considerat ca se impune revocarea din functie deoarece intr-un comunicat al DNA s-au facut referiri la aspecte de oportunitate (comunicat 22 sept. 2017). O descriere a situatiei intr-un comunicat nu poate constitui o situatie de incalcare a competentelor de catre conducatorul institutiei. Acest comunicat nu a fost retras niciodata, este pe site-ul institutiei, este o sustinere neadevarata.

Punctul 7: Se invoca un aviz al Comisiei de la Venetia care vizeaza actiunile Guvernului Romaniei, nu DNA. Mentiunile din aviz nu au nicio legatura cu activitatea DNA.

Punctul 8: Sunt indicii ca am obstructionat activitatea, comportament autoritar, discretionar. Motivele si argumentele se bazeaza pe forma raportilui emis de Inspectia Judiciara in septembrie. Acel raport nu a fost avizat de CSM, sectia de procurori, in forma respectiva. Forma aceea a fost modificata, doar o parte din acele concluzii au fost pastrate. Acest act nu are nicio valoare juridica, nefiind aprobat de Sectia de procurori a CSM. In ceea ce priveste comportamentul autoritar, discretionar, apreciez ca este o apreciere subiectiva a ministrului Justitiei.

Punctul 9: Se propune revocarea pt implicarea in anchetele altor procurori – din nou nu se sustine cu nimic. Aceasta apreciere se face pe baza unor declaratii luate din spatiul public, si anume ca mi-am asumat un anumit dosar. Am spus ca mi-am asumat acel dosar in virtutea functiei de procuror sef, si anume ca verific legalitatea solutiilor emise in dosare. Si acest motiv este nedovedit si netemeinic.

Punctul 10: Prioritizarea solutiilor cu impact mediatic. La o simpla lecturare a documentului Inspectiei Judiciare se poate constatata ca nu am folosit niciodata cuvantul „decapat”. De asemenea, nu am prioritizat dosarele in functie de numele unor persoane. Din expertiza tehnica rezulta foarte clar ca inregistrarile aparute in spatiul public nu sunt originale, nu sunt autentice. Ministrul Justitiei a eliminat cocluziile unei probe tehnice. Primul criteriu este vechimea dosarelor, data la care ele se inregistreaza. La dosarele mai vechi de un an exista si un ordin al procurorului general, care verifica dosarele mai vechi de un an, de doi sau chiar de 5 ani.

Punctul 11: S-a invocat ca am contestat autoritatea CCR. Niciodata nu am contestat autoritatea CCR, nu am contestat si nu am emis nicio parere laudativa fata de deciziile CCR. Am prezentat date statistice si tipologii identificate in dosarele de abuz in serviciu. Nu am criticat decizia CCR, ci am prezentat efectele. Faptul ca in cadrul unor dezbateri profesionale mi-am exprimat punctul de vedere nu cred ca poate constitui un motiv de revocare. Insusi ministrul Justitiei a demarat o dezbatere publica privind redefinirea abuzului in serviciu.

Punctul 12: In toate interviurile am respectat codul deontologic si am spus ca aplicam legea. Daca ar fi asa, ar trebui sa desfiintam toate revistele de drept, in care avocatii si magistratii isi exprima opiniile privind modificari legislative.

Punctul 13: Faptul ca, in urma deliberarilor, CCR a stabilit ca infiintarea sectiei speciale de anchetare a magistratilor este constitutionala, nu inseamna ca ea este si utila, nu inseamna ca este obligatoriu ca dispozitiile sa se aplice in aceasta forma. „Am facut afirmatii de o gravitate fara precedent, care au afectat imaginea tarii.” S-a dovedit ca exista o legatura intre afirmatiile mele si declaratiile unor oficiali? CMS a dat aviz negativ si a criticat modificarile legilor justitiei. Nu inseamna ca oficiali europeni s-au exprimat pentru ca procurorul sef al DNA a criticat aceste dispozitii. Am sa sustin in continuare ca inculpati condamnati ataca justitia, ii vedem zilnic in studiouri de televiziune, dand lectii de moralitate. Prin ceea ce a facut DNA in ultimii ani s-a dovedit ca lupta cu coruptia este eficienta. Acest lucru a imbunatatit imaginea Romaniei, nicidecum nu a afectat-o.

Punctul 14: Faptul ca am criticat un proiect de lege al ministrului Justitiei nu cred ca reprezinta motiv de revocare. Daca Romania a inregistrat rezultate bune impotriva coruptiei, le-a realizat si pentru ca procurorii au fost independenti in activitate.

Punctul 15: Investigarea unor persoane care detin functii inalte in stat nu este o dorinta a procurorilor DNA, este o competenta prevazuta de lege. Ia sa vedem cate condamnari la Curtea Europeana a Drepturilor Omului sunt in dosare instrumentate de DNA: Niciuna, de cand ma aflu la conducerea DNA. In perioada 2001-2012 au fost 12.

Punctul 16: Cresterea numarului de achitari si sporirea cheltuielilor. In 2016, 116 persoane au fost achitate, dintre care 15 in urma deciziei privind abuzul in serviciu. In 2016 nu a crescut numarul achitarilor, ci a scazut fata de anul anterior. Nu toate solutiile in care s-au pronuntat achitari sunt imputabile procurorilor DNA. Cu privire la ponderea achitarilor, din nou, este o sustinere nereala in raportul MJ. A se face o asemenea afirmatie, de o gravitate atat de mare… Am respectat in totalitate decizia CSM privind raportarile, care este obligatorie. Cu privire la alocarile bugetare: Compararea bugetelor unor structuri de Parchet diferite nu este oportuna, in primul rand ca in structura DNA avem si politisti. Peste 80% din bugetele structurilor de Parchet vizeaza cheltuieli de personal. In 2016 DNA a avut un buget de 27 de milioane de euro, 84% a insemnat plata salariilor, cheltuieli de personal. 2,7 milioane au fost cheltuieli cu anchetele. 667 milioane euro – masuri asiguratorii impuse de DNA. 226 de milioane euro a adus DNA la bugetul de stat in urma unor decizii definitive ale instantei.

Punctul 17: Lipsa de implicare a procurorului sef in sanctionarea unor comportamente: In cursul anului trecut am solicitat plecarea a doi procurori din DNA. Atunci cand au fost situatii de procurori care au incalcat Codul deontologic, am intervenit imediat.

Punctul 18:O acuzatie grava: falsificarea transcrierii unor convorbiri telefonice. Nu se falsifica probe in DNA si nu exista dovezi ca s-ar fi falsificat.

Punctul 19: Tergiversarea solutionarii dosarelor cu consecinta prescrierii. Toate dosarele mai vechi de un an sunt supuse unui dublu control, inclusiv al procurorului general. Un control vizeaza ritmicitatea cu care se lucreaza la dosar: daca nu se lucreaza 30 de zile, dosarul se poate da altui procuror. Nu procurorul sef al DNA este cel care calculeaza termenul de prescriptie, termenul de prescriptie se calculeaza de catre procurorul de caz. In dosarul Microsoft, DNA a fost sesizata la 9 ani de la incheierea contractului. Prejudiciul estimat a se fi produs – ICCJ a dispus confiscarea unor sume de bani.

Punctul 20: Lipsa de reactie in verificarea activitatii profesionale si conduitei unor procurori. Am trimis informari scrise in care am aratat masurile interne dispuse, am precizat si precizez si acum ca asteptam concluziile Inspectiei Judiciare. Apreciez ca propunerea este neintemeiata si nedovedita.

Ora 15:15: Tudorel Toader, ironizat de un procuror, inainte sa i se dea cuvantul Laurei Codruta Kovesi: „Daca tot stiti ce vor spune procurorii, poate stiti si ce va spune sdoamna procuror sef.”

Ora 15.03: Ministrul primeste intrebari si de la alti membri ai sectiei de procurori din CSM.

Procuror: Ati spus ca daca ati fi prezentat raportul anul trecut, nu v-ar fi ascultat nimeni. Nu am inteles-o.

Tudorel Toader: Ei, ati inteles-o, nu va banui ca nu intelegeri atata lucru. In martie 2017, faceam raportul dupa decizia CCR. Am constatat ca nu e momentul sa cer revocarea, chestiune de oportunitate.

Tudorel Toader: Prin critica nu poate fi denaturat adevarul. S-a criticat intentia de a se infiinta sectia speciala de anchetare a magistratilor, Curtea Constitutionala a spus ca este constitutionala.

Procuror: Cum va explicati ca toate cele 3 conflicte de natura constitutionala au fost in mandatul dumneavoastra si nu a fost niciunul in ceilalti 4 ani de mandat al doamnei procuror-sef?

Tudorel Toader: Ati mai trimis in judecata pe cineva privind oportunitatea? Constatarea porneste de la conditiile concrete de urmarire penala.

Tudorel Toader: Dupa al treilea, si s-au adunat toate celelalte motive, am considerat ca este momentul (sa ceara revocarea – n.red.).

Ora 14.55: Procurorul general Augustin Lazar ii adreseaza doua intrebari ministrului Tudorel Toader. Cei doi intra intr-o discutie in contradictoriu privind rolul CSM.

Augustin Lazar: La ce ne-ar mai folosi vointa CSM?

Augustin Lazar: Poate Guvernul sa nu astepte procedurile in curs, unele cerute chiar de ministru, iar ministrul sa spuna „Fac eu o evaluare mai rapida si evaluez eu”, in timp ce magistratii trebuie sa se abtina de la a interveni?

Tudorel Toader: Sunt convins ca stiti raspunsul. Intrebarea vine din regulamentul CSM. Va dau un exemplu: toata lumea vorbeste de procurorul Negulescu, analiza la CSM a durat destul de mult, poate ca nu trebuia laudat. Eu cred ca legea bate regulamentul CSM.

Ora 14.05: Sedinta CSM incepe cu un discurs al lui Tudorel Toader:

Tudorel Toader si-a inceput discursul intreband cat timp are la dispozitie.

„Nu trebuie sa prezentam activitatea DNA doar intr-o maniera pesimista.”

„Au fost ceva mai mult de 42.000 de descarcari ale raportului de pe site-ul MJ imediat dupa prezentare, ceea ce a dus la blocarea paginii.”

„Nu vorbim de raportul pe care il voi prezenta in Parlament, vorbim de acel raport privind activitatea manageriala a DNA.”

„Am facut evaluarea in perioada februarie 2017 – februarie 2018.”

Tudorel Toader prezinta din nou cele 20 de puncte din raportul prin care cere revocarea sefei DNA.

Despre raportul Inspectiei Judiciare, despre care judecatorul Cristi Danilet a spus ca era secret: „La momentul cand l-am folosit, era de multa vreme transmis, inclusiv mie, la Ministerul Justitiei. Stiti ca avem la Minister un serviciu de informatii clasificate, care mi-au spus faptul ca el poate fi folosit.”

„Nu s-a facut 10 ani un control de management la DNA.”

„Nu vreau sa fiu rau si sa spun ca rezultatu-i previzibil pentru mine, dar am venit din respect pentru institutie. Repet, rezultatul e previzibil pentru mine.”

„Despre activitatea DNA: Alea bune nu le justifica pe cele rele.”

„Va dau si rezultatul votului”.

Joia trecuta, ministrul Justitiei a anuntat ca va declansa procedura de revocare din functie a procurorului sef al DNA pentru ”acte si fapte de netolerat intr-un stat de drept”.

”In temeiul prevederilor art. 54 alin. 4 coroborat cu 51 alineatul 2 litera b din Legea 303/2004 privind Statutul judecatorilor si procurorilor, declansez procedura de revocare din functie a procurorului sef al DNA. Raportul, insotit de propunerea de revocare a procurorului sef, va fi transmis catre Sectia pentru procurori a CSM, precum si catre presedintele Romaniei, pentru a analiza si pentru a decide in acord cu competentele constitutionale pe care fiecare le are’, preciza Tudorel Toader.

In opinia ministrului, DNA nu se identifica cu procurorul-sef al Directiei, Laura Codruta Kovesi, ”ale carei actiuni au demonstrat ca pot pune in pericol chiar institutia pe care o conduce, prin excesul de autoritate, comportamentul discretionar, sfidarea autoritatii Parlamentului, a rolului si competentelor Guvernului, contestarea deciziilor Curtii Constitutionale si autoritatii acesteia”.

Vineri, Ministerul Justitiei a publicat pe pagina de internet raportul privind activitatea manageriala de la DNA. Pe langa raport, MJ a publicat si 11 anexe care contin rapoarte ale Inspectiei Judiciare, decizii ale Curtii Constitutionale, un aviz si un raport al Comisiei de la Venetia, comunicate de la IJ, un raport de activitate pe anul 2006 al Ministerului Public si Codul deontologic al judecatorilor si procurorilor.

Potrivit legii, ministrul Justitiei poate cere revocarea din functie a procurorului-sef al DNA, Sectia pentru procurori a CSM da un aviz consultativ, iar decizia o ia seful statului.