Proiectul de lege privind parteneriatul civil a ajuns la PSD / Organizațiile LGBT spun că nu vor accepta un troc parteneriat civil contra referendum pentru familia tradițională
Proiectul de lege privind parteneriatul civil, realizat de Consiliul pentru Combaterea Discriminării, este analizat în cadrul PSD, unde responsabil pentru acest subiect este ministrul delegat pentru Afaceri Externe, Victor Negrescu. Potrivit directorului Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), Asztalos Csaba, PSD a preluat în mare parte proiectul elaborat de Consiliul pe care îl conduce, în cooperare cu mai multe asociații pentru drepturile comunității LGBT, dar și a unor asociații de femei și asociații care reprezintă etnia romă. Organizațiile MozaiQ și Accept spun însă că nu vor accepta ”un soi de troc parteneriat civil contra referendum” și ”nu cred că adoptarea parteneriatului civil trebuie să fie o ramură de măslin în schimbul modificării Constituției”. Propriu-zis, potrivit proiectului CNCD, partenerii sunt asimilați soților în ce privește drepturile civile, de întreținere, moștenire, asigurări, dar nu au drept de adopție.
Președintele Liviu Dragnea a declarat, luni, că ”în ce privește comunitatea LGBT trebuie găsită formula legală prin care parteneriatul civil să fie legiferat”, subliniind că a cerut și legiferarea clară a situației familiilor monoparentale.
„Una nu o exclude pe cealaltă”, a comentat acesta, adăugând că „deja se lucrează cu asociații din acea zonă (a comunității LGBT)”.
”PSD a realizat un nou proiect legislativ pornind de la proiectul de lege privind parteneriatul civil realizat de CNCD împreună cu asociațiile de drepturile omului și a rămas să se adopte o decizie în partid”, a spus Asztalos Csaba, directorul CNCD, pentru HotNews.
Asociațiile pentru drepturile persoanelor LGBTQ au confirmat pentru HotNews că au avut și au loc consultări pentru realizarea unui proiect de lege privind parteneriatul civil, însă acestea consideră că modificarea definiției familiei în Constituție afectează pe toată lumea, nu numai cuplurile de același sex și nu ar trebui să existe un ”troc” între parteneriatul civil și modificarea Constituției.
MozaiQ subliniază că ”inițiativa cetățenească de modificare a Constituției nu a respectat toți pașii procedurali și procesul în Parlament a fost viciat”, iar acest referendum nu ar trebui să aibă loc.
”Sunt discuții în curs de desfășurare. Cerem tuturor parlamentarilor să se ralieze unei forme decente cu privire la parteneriatul civil. Noi, la MozaiQ, nu vom accepta un soi de troc – parteneriat civil contra referendum sau modificarea Constituției. Noi ne păstrăm poziția că inițiativa cetățenească de modificare a Constituției nu a respectat toți pașii procedurali și procesul în Parlament a fost viciat, lucru evidențiat de o decizie a CCR în iunie 2017 care a spus că modificarea regulamentului Senatului este neconstituțională. În al doilea rând, referendumul încearcă să restrângă drepturile unor cetățeni și să marginalizeze și demonizeze comunitatea LGBT. Pe de altă parte România este una dintre ultimele țări din Europa care nu a legalizat încă vreo formă de conviețuire pentru cuplurile gay. De-a lungul timpului, noi am militat pentru legalizarea parteneriatului civil. În continuare cerem clasei politice să legalizeze cât mai repede parteneriatul civil și mai ales înaintea oricărei încercări de a ajunge la referendum”, a declarat pentru HotNews Vlad Levente Viski.
Romanița Iordache, vicepreședintele Accept, spune la rândul său că proiectul privind parteneriatul civil, realizat de CNCD, ”este un proiect care ar răspunde nevoii de legiferare privind parteneriatul civil nu numai pentru cuplurile de același sex, dar și pentru cuplurile heterosexuale, cei care care sunt foarte tineri, necăsătoriți încă sau pentru cei care sunt foarte în vârstă și nu mai vor să se căsătorească sau cei care pur și simplu nu vor să se căsătorească, dar au copii împreună”, a spus pentru HotNews Romanița Iordache, care subliniază că Accept a fost consultat și de CNCD și de partidele politice și că este nevoie de adoptarea parteneriatului civil ca lege.
În ceea ce privește intrarea proiectului pentru parteneriatul civil în circuitul legislativ, aceasta a spus că nu a fost avansat niciun calendar, ”însă declarațiile publice ale câtorva dintre liderii PSD s-a folosit formula de adoptare a legii parteneriatului civil înainte de referendum, ceea ce, strict pe procedură parlamentară, nu este posibil dacă vor să facă referendumul așa de repede”.
Deși consideră că parteneriatul civil este important pentru mai multe categorii de oameni, inclusiv pentru persoanele de etnie romă, pentru că multe dintre cuplurile necăsătorite sunt acele familii tradiționale rome, vicepreședintele Accept nu crede că ”adoptarea parteneriatului civil trebuie să fie o ramură de măslin în schimbul modificării Constituției”.
”Modificarea definiției familiei în Constituție afectează pe toată lumea, nu numai cuplurile de același sex. Afectează inclusiv familia monoparentală, familia adoptatoare, familia extinsă. A cheltui resursele statului și a transforma instituțiile statului în portavoce pentru un mesaj de excludere socială și care obligă întreaga societate să se conformeze unei definiții restrictive a familiei este inutil”, a subliniat vicepreședintele Accept Romanița Iordache.
Principalele prevederi ale proiectului CNCD, preluat de PSD:
- Uniunea consensuală este definită drept „asocierea dintre două persoane de sex diferit sau de acelaşi sex în scopul organizării vieţii lor comune ca viaţă de familie” și “se poate înregistra la ofiţerul de stare civilă”
- Partenerii sunt asimilaţi soţilor, în materia: asistenţei sociale, asigurărilor sociale, asigurărilor de sănătate, drepturilor pacientului, impozitelor şi taxelor, prevenirea şi combaterea violenţei domestice şi a altor fapte de natură penală sau contravenţională săvârşite asupra unui membru de familie. În schimb, partenerii civili de același sex nu au dreptul la adopție.
După ce CJUE va da o hotărâre în primăvara anului 2018, cazul va reveni la CCR, pentru o decizie finală în speță. Hotărârea judecătorilor europeni este obligatorie atât pentru instanța din România, cât și pentru toți judecătorii din Uniunea Europeană.
Pe data de 5 iunie, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) urmează să răspundă.
Curtea Constituțională ar urma să pronunțe o soluție în cauza Coman-Hamilton pe data de 7 iunie, scrie G4Media.ro, citând surse CCR.
INTERVIURILE HotNews.ro