Înalta Curte va da pe 20 iunie sentinţa definitivă în dosarul CET Govora în care este inculpat Dan Şova

Un complet de cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a stabilit luni că pe data de 20 iunie va pronunţa sentinţa definitivă în dosarul CET Govora, în care fostul senator Dan Şova a fost condamnat în primă instanţă la trei ani închisoare cu executare pentru trafic de influenţă, anunță Agerpres.

În ultimul său cuvânt, Dan Şova le-a spus magistraţilor că a refuzat până acum să facă declaraţii în spaţiul public despre acest dosar, însă a precizat că aceasta nu înseamnă că „tăcerea” sa este a unui om vinovat.

„Am refuzat să discut despre acest dosar în spaţiul public, deşi aveam multe de spus. În faţa dumneavoastră, trebuie să spun anumite lucruri, pentru a nu se înţelege că această tăcere a aparţinut unui om care s-a temut sau care s-a simţit vinovat. Întreaga acţiune a DNA nu a avut ca scop aflarea adevărului, ci apărarea unor denunţuri. În mod constant şi ostentativ, DNA s-a opus oricăror probe pe care le puteau demonta. Ghinionul meu la fond a fost că, pur şi simplu, cel care m-a reprezentat a uitat să depună probele. Acest dosar este desprins din dosarul ‘Rovinari-Turceni’. S-a dovedit acolo că nu erau falsuri. În acest dosar sunt acuzat că am folosit un document fals, pe care îl am şi azi. Acest înscris a fost conceput în conformitate cu toate prevederile legale. Aştept cu originalul în mână să discutăm dacă am comis sau nu un fals în faţa instanţei. (…) La momentul la care se susţine că am comis faptele, eram un demnitar care completa declaraţii de avere. Sunt publice, sunt oficiale şi sunt analizate de ANI. Când faci acuzaţii, când primeşti denunţuri, trebuie să le verifici. (…) Cred că procurorului i-au plăcut în mod excesiv denunţurile şi a renunţat să mai cerceteze adevărul. (…) Nu o să vă vorbesc despre familie sau despre carieră, pentru că nu asta este relevant. Relevantă este aplicarea legii la sânge pentru toată lumea”, a explicat Dan Şova.

El le-a spus judecătorilor că, dacă ar fi fost vinovat, poate ar fi fost tentat să ajungă la o înţelegere cu procurorii.

„Am 23 de ani de avocatură şi am învăţat ceva: nu poţi avea un probatoriu care să schimbe realitatea, să schimbe ziua în noapte. Probatoriul poate doar să confirme realitatea. Acesta este motivul pentru care am cerut mereu probe. Era ilogic, dacă am comis această faptă, să mă lupt trei ani cu DNA, când puteam să închei un acord de recunoaştere şi până azi eram reabilitat. Dacă aş fi fost vinovat, poate m-ar fi tentat propunerea procurorului de caz, care mi-a explicat beneficiile. Dacă eram vinovat, poate mi-aş fi adus aminte, după doi ani de ministeriat, că cineva din jurul meu ar fi comis o infracţiune. Dar nu am făcut-o. Nu am comis fapta”, a adăugat Dan Şova.

De cealaltă parte, reprezentantul DNA a solicitat condamnarea lui Dan Şova la 9 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, susţinând că pedeapsa de 3 ani închisoare dată de instanţa de fond este „nejustificat de blândă”.

„Individualizarea pedepsei nu reflectă criteriile prevăzute în Codul penal. Inculpatul Dan Şova a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, însă într-o formă agravantă, având în vederea calitatea sa de demnitar. Limitele de pedeapsă se situează între 2,8 ani şi 9 ani. Pedeapsa la care s-a oprit instanţa de fond este nejustificat de blândă, fiind orientată spre minim. Pregătirea pe care inculpatul o are – avocat şi parlamentar – impune o conduită în respectul legii şi nu în dispreţul legii. Se constată că Dan Şova a început activitatea infracţională în anul 2011, când a pretins folosul necuvenit, însă a continuat şi după intrarea în vigoare a noului Cod penal. În considerarea pregătirii sale de avocat şi parlamentar, el avea reprezentarea consecinţelor faptelor sale. Scopul urmărit a fost acela de a obţine venituri ilicite, pe care le-a folosit la achiziţionarea unui imobil. În opinia noastră, se impune majorarea cuantumului pedepsei aplicate acestuia, menţinându-se modul de executare, precum şi aplicarea pedepsei complementare de la art. 66 lit. k) din Codul penal, care prevede interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice. (…) Pedepsele să fie orientate spre maxim”, a spus procurorul de şedinţă.

Reprezentantul DNA a mai cerut ca fostul director al CET Govora Mihai Bălan, condamnat în primă instanţă la 3 ani închisoare cu suspendare, să primească 3 ani închisoare cu executare, având în vedere că acesta nu a făcut nimic pentru recuperarea prejudiciului de 1,3 milioane lei.

În septembrie 2017, Dan Şova a fost condamnat la trei ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă, iar fostul director al CET Govora Mihai Bălan a primit trei ani închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu în formă continuată, cu un termen de supraveghere de 4 ani.

Instanţa a admis atunci acţiunea civilă exercitată de CET Govora, prin administrator judiciar Euro Insol SPRL, şi l-a obligat pe Mihai Bălan la plata sumei de 1.301.410 lei. De asemenea, judecătorii au dispus confiscarea sumei de 100.000 euro de la Dan Şova.

Decizia a fost atacată cu apel de cei doi inculpaţi, dar şi de către DNA.

Potrivit DNA, în perioada octombrie 2011 – iulie 2014, Dan Şova a pretins sume de bani şi a primit în total 100.000 de euro de la un denunţător, în schimbul traficării influenţei sale reale pe care o avea pe lângă Mihai Bălan, director general al CET Govora SA la acea vreme, astfel încât acesta din urmă să asigure încheierea unor contracte de asistenţă juridică cu o anumită societate de avocatură, contracte de tip abonament lunar, la o valoare de 10.000 euro/lună.

Anchetatorii mai susţin că Mihai Bălan a produs un prejudiciu în dauna CET Govora SA de peste 1,3 milioane lei (suma totală decontată cu o frecvenţă lunară, în baza celor două contracte), concomitent cu obţinerea unor foloase necuvenite, în acelaşi cuantum, de către firma de avocatură.

DNA preciza că, în perioada decembrie 2011 – decembrie 2012, societatea de avocaţi a emis lunar către CET Govora facturi pentru activităţile de asistenţă juridică prestate. În aceeaşi perioadă, senatorul a încasat de la societatea de avocaţi suma totală de 60.000 de euro.

În cea de a doua perioadă contractuală, Dan Şova a încasat un comision în valoare totală de 40.000 euro, indică procurorii. DNA menţionează că cea mai mare parte a banilor primiţi de Şova au fost orientaţi, în mod direct, către stingerea unei datorii provenite din cumpărarea de la fostul deputat Cristian Rizea a unui imobil situat în Bucureşti.