Date oficiale: 14.402 deținuți eliberați pe baza recursului compensatoriu. Dintre aceștia, 742 au revenit în pușcărie

​Administrația Națională a Penitenciarelor anunță că un număr de 14.402 deținuți au beneficiat de prevederile legii recursului compensatoriu, 11.851 au fost eliberați condiționat, iar restul de 2.551 au fost eliberați la termen.

„Din totalul celor 14.402 persoane care au beneficiat de prevederile Legii 169/2017, un număr de 11.851 au fost liberate ca urmare a admiterii cererii de liberare condiționată de către instanţele de judecată competente, iar restul de 2.551 au fost liberate la împlinirea termenului de executare a pedepsei”, potrivit datelor Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP), citate de Mediafax.

De asemenea, din totalul persoanelor puse în libertate, beneficiare ale prevederilor Legii 169/2017, 724 au revenit în penitenciar, reprezentând un procent de 5,02% din totalul beneficiarilor recursului compensatoriu.

„Precizăm că nu toate persoanele care au revenit în penitenciar, după momentul liberării, au săvârșit fapte de natură penală în perioada postdetenție, parte dintre acestea având pe rol alte cauze penale, în diferite stadii de instrumentare, încă dinaintea punerii în libertate”, mai arată Administrația Națională a Penitenciarelor.

Potrivit ANP, în 2014, un număr de 11.392 de persoane au fost liberate condiţionat, în 2015 – 10.920, în 2016 – 9.216, în 2017 – 10.554, iar în 2018 – 8.859.

ANP a precizat şi numărul persoanelor liberate la termen: 967 în 2014, 890 în 2015, 968 în 2016, 1.787 în 2017 şi 1.692 în 2018.

Conform comunicatului, cifrele privind cei reveniţi în penitenciar sunt următoarele: 3.598 în 2014, 2.660 în 2015, 1.779 în 2016, 1.366 în 2017 şi 448 în 2018.

Precizările vin după ce în ultima perioadă au fost lansate în spațiul public critici față de recursul compensatoriu, întrucât mai mulți deținuți eliberați au recidivat.

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a reiterat faptul că recursul compensatoriu, criticat din cauza recidiviștilor, a fost inițiat de guvernarea tehnocrată și CSM l-a avizat, subliniind totodată că proiectul a intrat în vigoare după ce el a fost învestit în funcția de ministru.„Simple precizari: In repetate randuri, am arata urmatoarele: proiectul de lege privind recursul compensatoriu a fost initiat de catre guvernarea tehnocrata, faptul ca CSM( in componenta anterioara) l-a avizat si a propus considerarea zilelor ca fiind executate, ca a fost adoptat de parlament, ca a intrat in vigoare la scurt timp dupa ce am devenit ministru si ca studiul de impact nu se face dupa ce legea intra in vigoare”, a scris pe Facebook, ministrul Justiției, Tudorel Toader.

Ministrul a mai spus că toate consecințele acestui proiect trebuie asumate de inițiatori. „PS: Consecintele trebuiesc asumate de catre cei care au initiat, cei care au avizat, de catre cei care au validat respectiva lege”, a mai scris Toader.