​DOCUMENTE CEDO Dragnea contra României: Cum speră liderul PSD să scape de condamnarea în dosarul Referendumul / Pledoaria lui Viorel Mocanu (MAE): Guvernul cere aplicarea jurisprudenței Cerovsek și Bozicnik v. Slovenia

Liviu Dragnea va putea scăpa printr-o posibilă soluție favorabilă la CEDO și de condamnarea la 2 ani de închisoare cu suspendare din Dosarul Fraude la referendum, după ce premierul Viorica Dăncilă a demis agentul guvernamental care pledase împotriva șefului PSD și a numit un nou agent care a răsturnat practic argumentele de până atunci ale României. Avocatul lui Dragnea, irlandezul Bernard O’Connor, a folosit deja argumentele noului agent al României, Viorel Mocanu, drept o acceptare în fața CEDO a culpei statului român față de Dragnea, pe motiv că nu ar fi avut șansa la un proces corect. HotNews.ro a consultat la Strasbourg documentele depuse în acest dosar. Am încercat să-l contactăm telefonic și prin SMS în repetate rânduri pe Viorel Mocanu, dar până la publicarea articolului nu am primit un răspuns.

• Documentele CEDO pot fi descărcate de la finalul articolului

Informația pe scurt:

• În 3 octombrie 2017, Dragnea, prin avocatul său de la Bruxelles, Bernard O’Connor, depune o plângere la CEDO prin care speră să obțină apoi la Înalta Curte revizuirea sentinței din Dosarul Referendumul, după ce, pe 24 aprilie 2017, ICCJ îi respinsese și contestația la executare.
• Avocatul lui Dragnea invocă jurisprudența CEDO în cazul „Cerovsek și Bozicnik v. Slovenia”
• În 6 decembrie 2018, Catrinel Brumar combate argumentele avocatului lui Dragnea și argumentează că nu se aplică precedentul din Slovenia
• În 12 februarie 2019, cu o săptămână înainte de un termen limită stabilit de CEDO pentru ca guvernul să aducă observații suplimentare în dosar, premierul Dăncilă o demite pe Catrinel Brumar
• În locul ei, Dăncilă îl numește în aceeași zi pe Viorel Mocanu, un avocat de 35 de ani care i-a avut drept clienți, printre alții, pe Sorin Oprescu, Rovana Plumb, Oana Zăvoranu și Florin Salam
• În 11 martie, Mocanu depune observațiile suplimentare în dosarul Dragnea contra României, în care cere CEDO direct aplicarea precedentului invocat chiar de avocatul lui Dragnea.

Din documentele din dosar studiate de HotNews.ro la Strasbourg reiese clar că Brumar și echipa ei s-au bătut, în zeci de pagini de observații meticuloase, cu Dragnea și avocații lui.

Viorel Mocanu

Foto: Captura Antena 3

Numai că, în februarie 2019, premierul Viorica Dăncilă a demis-o pe Catrinel Brumar și l-a numit în locul ei pe Viorel Mocanu în funcția de agent guvernamental la CEDO, în urma unui memorandum al ministrului de Externe, Teodor Meleșcanu, cu aviz și de la ministrul Justiției (Tudorel Toader, la vremea aceea). Apoi, Mocanu a fost și promovat de la director general la secretar de stat în MAE, având în subordine un aparat mai puternic de funcționari și diplomați.

Viorel Mocanu este un avocat în vârstă de 35 de ani, care a reprezentat, printre alții, inculpați celebri, ca Sorin Oprescu, Rovana Plumb, Oana Zăvoranu și Florin Salam, potrivit informațiilor din presă.

Imediat ce a fost pus în funcția în care reprezintă statul român în procesele de la CEDO, Mocanu a transmis Curții 7 pagini de observații, plus anexe, în care nu doar că nu combate afirmațiile „adversarului” său, avocatul lui Liviu Dragnea, dar le și susține. Vom vedea mai jos în ce fel…

Ce contestă Dragnea la CEDO

Principalul argument al lui Dragnea în fața CEDO în contestarea condamnării sale la 2 ani cu suspendare este faptul că motivarea deciziei din 2016 a completului de 5 judecători ICCJ, publicată în februarie 2017, nu a fost semnată de două dintre judecătoare: Livia Stanciu și Luminița Zglimbea, care s-au pensionat înainte de redactarea motivării. Atenție: vorbim de motivarea deciziei, nu de decizie în sine, care a fost luată de toate cele 5 judecătoare, iar minuta acestei decizii a fost semnată de toate cele 5, în 2016.

„Reclamantul invocă încălcarea normelor legale din dreptul intern, încălcarea prevederilor art. 6 CEDO și sfidarea jurisprudenței CEDO în materie de către judecătorii români ce au compus completul de judecată ce a judecat contestația la executare” – se arată în plângerea lui Dragnea la CEDO, redactată de avocatul Bernard O’Connor, de la Bruxelles.

Dragnea invocă drept precedent la CEDO cazul „Cerovsek și Bozicnik v. Slovenia” și solicită să i se aplice și lui aceeași soluție, favorabilă petenților. În cazul din Slovenia, cei doi reclamanți s-au plâns că au fost condamnați de judecători care nu au participat la proces.

„Lipsa motivării hotărârii în jurisprudența Curții a fost examinată și în cauzele: Case of Cerovsek și Bozicnik v. Slovenia, 7 martie 2017. Petenții au contestat că procedura penală împotriva lor a fost nedreaptă, ca urmare a faptului că judecătoarea care a condus procesul și care i-a condamnat nu a oferit motivația pentru decizia sa. În schimb, decizii scrise au fost date, trei ani mai târziu, de către judecători care nu au participat la procesele aplicanților. Acei judecători au fost nevoiți să justifice o decizie care nu era a lor și, prin urmare, nu aveau libertate de acțiune” – spune avocatul lui Dragnea.

Pe lângă această linie de atac, Dragnea încearcă să mai deschidă și alte linii de atac, invocând la CEDO:

• Încălcarea vieții private: „Reclamantul invocă încălcarea acestui drept prin emiterea de către ICCJ a comunicatelor către presă, precum și trimiterea către presă a unor lucrări și informații din arhiva instanței cu privire la cauzele reclamantului”.
• Libertatea de opinie și de a primi sau a comunica idei sau informații fără amestecul autorității publice: Dragnea „invocă amestecul autorităților în mass media în legătură cu informațiile despre cauza sa, prin ieșirile publice ale oficialilor – oficialii au furnizat informații către mass-media cu privire la șansele reclamantului la o soluție favorabilă în contestația la executare. Ne referim la poziția judecătorului Cristi Dănileț, membru CSM”.
• Dreptul la un proces echitabil: „Instanța trebuie să efectueze o examinare eficientă a probelor…”.

Ce judecă CEDO

În urma plângerii lui Liviu Dragnea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a transmis oficial petentului și Guvernului României obiectul cauzei, în data de 23 octombrie 2018.

Ceea ce judecă practic CEDO se referă la problema semnăturilor de pe motivarea sentinței definitive de condamnare a lui Dragnea de către completul de 5 judecători ICCJ, din anul 2016:

Plângerea se referă la faptul că nu a fost semnată motivarea unei hotărâri definitive pronunțate în cadrul unei proceduri penale împotriva reclamantului de către doi dintre cei cinci judecători.

Înalta Curte a hotărât, printre altele, că minuta (din 2016 – n.r.) în cauză a fost semnată de toți judecătorii, inclusiv Livia Stanciu și Luminița Zglimbea, și că faptul că doi judecători nu au semnat motivarea hotărârii nu a fost, în sine, un obstacol în calea executării hotărârii în cauză.

Ce trebuie să decidă CEDO: dacă lipsa semnăturii judecătoarelor Livia Stanciu și Luminița Zglimbea de pe motivarea din anul 2017 a sentinței date în 2016 este similară cu situația din Slovenia. În funcție de argumentele părților și de jurisprudență, se ia o decizie.

„A fost examinat echitabil fondul acuzației penale împotriva reclamantului, așa cum cere articolul 6 § 1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, în condițiile în care motivarea hotărârii din 22 aprilie 2016 a Înaltei Curți de Casație și Justiție nu a fost semnată de doi dintre cei cinci judecători care au făcut parte din completul care a pronunțat sentința și ținând cont de motivele prezentate în această privință în Hotărârea Înaltei Curți din 24 aprilie 2017 (mutatis mutandis, Cerovšek și Božičnik c. Sloveniei)?” – aceasta este întrebarea adresată de CEDO lui Dragnea și Guvernului, întrebare în jurul căreia se derulează procesul de la Strasbourg.

Urmează răspunsurile Guvernului și replicile lui Dragnea…

Primul răspuns al Guvernului – apărarea făcută de fostul agent guvernamental Catrinel Brumar

Fostul agent guvernamental al României la CEDO, Catrinel Brumar, a apucat să transmită la Strasbourg un set de observații în apărarea statului român, pe data de 6 decembrie 2018. Pe urmă, ea nu a mai putut să facă nimic, pentru că pe 12 februarie 2019 Brumar a fost demisă de premierul Viorica Dăncilă.

Observațiile, aflate în posesia HotNews.ro, sunt semnate pentru Brumar de către un alt angajat al instituției Agentului guvernamental din cadrul Ministerului Afacerilor Externe. La aceste observații a lucrat Brumar împreună cu echipa ei.

În primul rând, agentul guvernamental Catrinel Brumar a subliniat că întrebarea CEDO și procesul de la Strasbourg se referă doar la speța privind lipsa semnăturii judecătoarelor Stanciu și Zglimbea de pe motivarea emisă de ICCJ la sentința definitivă față de Dragnea în anul 2017, ci nu și la restul plângerii lui Dragnea, privind încălcarea vieții private și celelalte chestiuni invocate de el.

„Guvernul notează că restul plângerilor aplicantului au fost declarate inadmisibile (…)” subliniază Catrinel Brumar.

Apoi, pe fondul problemei, Brumar arată că situația lui Dragnea este diferită de cea din cazul din Slovenia, pe care liderul PSD l-a invocat drept precedent. Principalele diferențe invocate de Catrinel Brumar:

• În cazul slovenilor, dosarul în care au fost condamnați a fost pierdut, iar după 3 ani a fost reconstituit și motivarea deciziei a fost redactată de judecători care nu au participat la audieri, numai pe baza dosarului reconstituit, fără niciun input de la judecătorul care făcuse audierile.
• În schimb, în cazul lui Dragnea toate cele 5 judecătoare au participat la apel și au dat verdictul, semnând și minuta în 2016. Iar apoi, în 2017, ICCJ a respins și contestația la executare a lui Dragnea.
• În cazul slovenilor, audierile și examinarea probelor au fost făcute de un singur judecător (judecătoare), care nu a mai participat și la decizia de după 3 ani.
• În schimb, în cazul lui Dragnea, 6 persoane au participat la apelul în cauză: cele 5 judecătoare ale completului plus magistratul-asistent Veronica Junger. Motivarea a fost semnată direct de 4 dintre cei 6 magistrați (3 judecătoare plus magistratul-asistent), iar pentru celelalte două judecătoare a semnat noua președintă a ICCJ, Cristina Tarcea, potrivit procedurii existente atunci.
• La sloveni, judecătoarea singulară care a examinat toate probele din proces s-a pensionat după ce și-a pronunțat sentința, dar fără să emită o minută scris sau oral.
• În schimb, la Dragnea, decizia de condamnare a avut o minută, semnată de toate cele 5 judecătoare, în 2016.

„Faptul că 3 dintre toți cei 5 judecători care au participat la deliberări, plus magistratul-asistent au semnat motivarea sentinței reprezintă, potrivit deciziei CEDO în cazul Cerovšek și Božičnik c. Sloveniei, o măsură procedurală de salvgardare suficientă că motivarea scrisă a corespuns în întregime cu motivarea orală din timpul deliberărilor” – spune Brumar în apărarea statului român.

Observațiile transmise de agentul guvernamental Catrinel Brumar se întind pe 30 de pagini care cuprind și elemente de drept comparat. Totuși, Brumar a precizat în document că urma să mai trimită la CEDO observații suplimentare în care să cuprindă mai multe elemente de drept comparat în apărarea statului român, dar nu a mai apucat, pentru că după două luni, pe 12 februarie 2019, a fost demisă din funcție de către premierul Dăncilă.

Replica avocatului lui Dragnea: Putea fi prim-ministru

În replică la observațiile agentului guvernamental de atunci, Catrinel Brumar, pe 29 ianuarie 2019 avocatul irlandez al lui Liviu Dragnea, Bernard O’ Connor, trimite și el observații suplimentare în care spune pe scurt că:

• Acuzațiile originale împotriva lui Dragnea (fraudă electorală, potrivit legii electorale, prin apelul la o prezență mare la referendum) au fost schimbate în cursul procedurilor împotriva sa în dezvăluirea către terți, cu încălcarea legii protecției datelor personale, a numelor din listele electorale.Listele electorale sunt informații publice și prin urmare dezvăluirea lor nu poate fi o încălcare a legii protecției datelor personale
• Doi judecători nu au putut semna decizia din cauza managementului defectuos al cazului pentru care CSM a cerut legiuitorului să-l abordeze
• CSM este de acord că pensionarea judecătorilor poate fi o cauză de imposibilitate doar dacă au fost implementate proceduri de management corect al cazului
• Redactarea motivării scrise de un magistrat asistent nu este autorizată de legea română
• Prin urmare, decizia CEDO în cazul „Cerovsek și Bozicnik v. Slovenia” este aplicabilă în acest dosar
• România a încălcat art 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului

În fine, avocatului irlandez solicită satisfacție echitabilă potrivit art 41 din Convenție pentru Liviu Dragnea, considerând că i-au fost încălcate drepturi fundamentale. De asemenea, avocatul subliniază că Dragnea putea fi prim ministru dacă nu era condamnat și cere pentru acesta compensații de 15.000 de euro.

„Dragnea este liderul Partidului Social Democrat care la ultimele alegeri parlamentare a câștigat în jur de 40% din voturi. Dacă nu ar fi fost condamnat ilegal pentru încălcarea legii protecției datelor personale, el ar fi fost într-o poziție puternică să fie ales prim ministru al țării. Conceptul de satisfacție echitabilă nu poate să ofere o măsură pentru această pierdere și afectarea reputației sale și prestigiului persoanei. Acestea fiind spuse și în lumina practicii acestei Curți, Dragnea cere compensații în satisfacție echitabilă de 15.000 de euro (…). În acest moment Dragnea deține postul de președinte al Parlamentului, ceea ce este o indicație a probabilității alegerii sale de către Parlament în postul de prim-ministru dacă condamnarea sa ilegală nu ar fi existat. Legea română împiedică infractorii condamnați să dețină postul de prim ministru”, argumentează avocatul.

În joc intervine Viorel Mocanu, care răstoarnă argumentația lui Catrinel Brumar

După observațiile lui Brumar și ale avocatului lui Dragnea, Curtea de la Strasbourg a invitat agentul guvernamental de atunci să trimită comentarii la cele susține de avocatului lui Dragnea pe 29 ianuarie. Termen – 19 februarie 2019.

Brumar nu a mai apucat să trimită aceste comentarii. În 12 februarie 2019, Catrinel Brumar a fost demisă din funcție printr-o decizie a premierului Viorica Dăncilă, care l-a numit în locul ei pe Viorel Mocanu în funcția de agent guvernamental al României la CEDO.

În 15 februarie 2019, Mocanu, abia numit în funcție, cere Curții de la Strasbourg o păsuire de trei săptămâni pentru a-și pregăti comentariile.

În 11 martie 2019, noul agent guvernamental Viorel Mocanu transmite Curții Europene a Drepturilor Omului observații suplimentare în cazul Dragnea vs. România. Acestea răstoarnă practic toate argumentele fostului agent guvernamental.

Ce aspecte sunt invocate în observațiile acestuia:

• Proaspătul agent guvernamental Mocanu aduce în discuție chestiunea completurilor de 5 judecători „ilegal formate”, invocând decizia Curții Constituționale Nr.685 din 7 noiembrie 2018, adică mult după ce Dragnea a adus dosarul în fața CEDO.
• Viorel Mocanu spune că, având în vedere decizia CCR, „Guvernul, înțelegând pe deplin gravitatea acestei situații, asigură Curtea, pe această cale, că vor fi luate măsuri legislative de urgență pentru a remedia încălcarea Constituției și a Convenției” privind drepturile omului
• „De asemenea, deși problemele ridicate de petent (Dragnea – n.r.) – privind încălcarea dreptului la un proces corect ca rezultat al judecării de către completuri ale Înaltei Curți de Casație și Justiție neconstituțional și ilegal formate – sunt reale, guvernul va examina doar comentariile care privesc prezumtivele încălcări din partea autorităților naționale ale obligațiilor lor impuse de art 6 al 1 al Convenției, având în vedere absența din motivarea deciziei definitive în procesul penal privindu-l pe aplicant a semnăturii a doi dintre cei cinci judecători (…)”
• În ceea ce privește „afirmațiile petentului că doi dintre judecători nu au putut să semneze motivarea scrisă din cauza faptului că nu au fost implementate măsuri adecvate de management a cazului”, Viorel Mocanu îi asigură pe judecătorii CEDO că statul român folosește „toate mecanismele pentru completarea vidului legislativ existent în situația analizată”.
• „În acest sens, subliniem preocuparea activă a Consiliului Superior al Magistraturii de a notifica puterea legislativă pentru a remedia deficiențele găsite în problema motivărilor deciziilor judecătorești (…)”.

Mai mult, Mocanu, citând jurisprudența Curții Constituționale române, afirmă că două articole de lege care conferă magistraților asistenți dreptul de a redacta motivări ale deciziilor judecătorești sunt „în contradicție cu normele Codului de procedură penală și afectează serios dreptul la un proces corect”.

Este vorba de art 51 al 3 lit m din Regulamentul ICCJ (Magistraţii-asistenţi care participă la şedinţele de judecată au şi următoarele atribuţii: m) redactează hotărâri, conform repartizării preşedintelui completului de judecată, cu respectarea termenelor legale) și de articolul 71 din legea 303/2004 (Magistraţii-asistenţi aduc la îndeplinire orice alte sarcini încredinţate de Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de vicepreşedinte sau de preşedintele secţiei).

El se referă la faptul că în cazul lui Dragnea motivarea sentinței definitive a fost redactată de magistratul-asistent Veronica Junger.

Concluzia lui Viorel Mocanu

Îi este favorabilă pe deplin lui Liviu Dragnea, în condițiile în care agentul guvernamental cere judecătorilor CEDO să aplice precedentul din Slovenia, care a condus la condamnarea statului ex-iugoslav.

„Guvernul notează că petentul nu a depus cereri pentru despăgubiri pecuniare sau pentru cheltuieli. Referitor la cererea petentului pentru despăgubiri non-pecuniare, Guvernul se adresează Curții pentru a aplica jurisprudența sa din „Cerovsek și Bozicnik v. Slovenia” (citată mai sus, satisfacție echitabilă)”.

O astfel de schimbare de strategie nu ar fi putut fi făcută de agentul guvernamental Mocanu decât cu aviz de la ministrul de Externe, Teodor Meleșcanu, au explicat specialiști în drept consultați de HotNews.ro.

Avocatului lui Dragnea folosește observațiile avocatului Guvernului, Mocanu

Avocatul lui Dragnea consideră că observațiile agentului guvernamental Viorel Mocanu transmise în martie confirmă „validitatea” celor trei solicitări făcute în dosar și „acceptă” că România a acționat cu încălcarea Convenției CEDO față de Dragnea.

„Observațiile din martie 2019 încearcă să justifice încălcările Convenției pe baza deficiențelor naționale în procesul de luare a deciziilor și practica constituțională. Deficiențele naționale nu pot constitui elemente de apărare pentru o plângere împotriva unei încălcări a Convenției”, spune avocatul irlandez al președintelui PSD.

O’Connor nu ezită să-l critice pe agentul guvernamental Mocanu, afirmând că observațiile acestuia „nu sunt un model de claritate”. „Aceasta este cel mai probabil din cauza dificultăților de traducere”. „Dacă acest lucru dă naștere la neînțelegeri, în aceste observații, petentul face apel la indulgența Curții”.

El notează că România, prin agentul Mocanu, recunoaște încălcarea dreptului la un proces corect. „În paragraful 7 al observațiilor din martie 2019, România afirmă că . Nu este foarte clar care sunt aceste argumente mai sus menționate, dar pare că este o a doua afirmație din partea României de acceptare în paragraful 5 a observațiilor din martie 2019 că <încălcarea dreptului la un proces corect … este reală>. În paragraful 7 România se referă la faptul că nu poate exista o încălcare a legii protecției datelor din moment ce listele electorale sunt publice și la inadecvarea majorării pedepsei impuse”.

„Petentul (Dragnea – n.r.) consideră că coroborarea paragrafelor 5 și 7 (din observațiile lui Mocanu, n.r.) este o acceptare de către România că această procedură legală a reprezentat o încălcare a dreptului la un proces corect și prin urmare este o acceptare a încălcării articolului 6 al Convenției”, mai spune avocatul lui Dragnea, folosind argumentele puse pe masă chiar de Mocanu.

Mai departe, Bernard O’ Connor folosește din nou argumentele lui Viorel Mocanu de această dată pentru a combate în problema constituirii completului de judecători. „În paragrafele 3, 4 și 5 ale observațiilor din martie 2019, România acceptă că . România continuă să spună că observațiile se vor referi doar la a treia problemă, respectiv chestiunea semnăturilor”.

Bernard O’ Connor folosește un paragraf din decizia Curții Constituționale, adus în fața CEDO chiar de Mocanu, pentru a argumenta că există semne de întrebare legate de constituirea legală a completului de 5 judecători.

„În paragraful 25 al observațiilor din martie 2019, România pare să accepte că articolele de lege în baza cărora magistratul-asistent a redactat motivarea sentinței Înaltei Curți după aproape un an de la pronunțarea sentinței orale, <afectează dreptul la un proces corect>. Acest raționament pare să se bazeze pe decizia 33/2018 a CCR, a cărei motivare a fost înaintată Guvernului României în 28 februarie 2019”.

În concluzie, avocatul lui Dragnea cere satisfacție echitabilă pentru șeful PSD.

Acesta este stadiul dosarului lui Dragnea la CEDO. Curtea de la Strasbourg consideră în acest moment procedura încheiată, în condițiile în care ambele părți și-au depus observații, inclusiv suplimentare. Însă nu este exclus ca instanța europeană să ceară noi observații părților, au declarat pentru HotNews.ro surse de la Strasbourg.

CONTEXT:

Cine se ocupă de dosarul lui Dragnea de la CEDO

Firma internațională de avocatură NCTM are birouri la Milano, Roma, Londra, Shanghai și la Bruxelles. În biroul de la Bruxelles activează avocatul irlandez Bernard O’ Connor, cel care îl reprezintă pe Liviu Dragnea în procesele sale la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, de la Strasbourg, și la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, de la Luxemburg. Asta când nu predă la Universități titrate ale Europei, ca Bocconi (Milano), Carlos III (Madrid), Universitatea din Berna sau cea din Barcelona.

De la biroul de la Bruxelles, în octombrie 2017, avocatul Bernard O’ Connor a transmis la Strasbourg, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), plângerea cetățeanului Liviu Dragnea, născut în comuna Gratia, județul Teleorman, care are adresa de corespondență la Turnu Măgurele, așa cum a fost completat formularul oficial.

Cu o plângere la CEDO, la care e anexat și un articol din publicația online Lumea Justiției, și-a început șeful PSD atacul împotriva deciziei definitive a justiției românești, de condamnare a sa la 2 ani cu suspendare în dosarul Referendumul, care îl împiedică și în ziua de azi să ajungă prim-ministrul României.

Întregul angrenaj pornit de Dragnea în acest dosar se bazează pe o piesă-cheie: în apelul judecat de completul de 5 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție, din anul 2016, două dintre cele cinci judecătoare, președinta de atunci a curții, Livia Stanciu, și Luminița Zglimbea, s-au pensionat și nu au mai apucat să semneze motivarea deciziei. Pentru ele a semnat noua președintă a Înaltei Curți, Cristina Tarcea, după redactarea motivării.

Dragnea invocă precedentul a doi sloveni, unul condamnat pentru tăieri ilegale de copaci, iar altul pentru furt. În cazul „Cerovsek și Bozicnik v. Slovenia”, CEDO le-a dat câștig de cauză celor doi reclamanți, pentru că judecătorul lor s-a pensionat, iar procesul pe fond a fost refăcut și finalizat de alți magistrați, care nu au participat la analizarea probelor.

Acțiunea pornită de Dragnea în 2017 avea să întâmpine primele probleme în Guvernul Dăncilă, mai exact la Ministerul Afacerilor Externe. Aici este Agentul guvernamental care apără statul român în procesele pe care i le deschid diferiți cetățeni la Curtea de la Strasbourg.

În 2012, în Guvernul Ponta (tot PSD), agent guvernamental al României la CEDO a fost numită Catrinel Brumar.

De unde a plecat Dosarul Referendumul

În iulie 2012, coaliția de la guvernare USL (PSD-PNL-PC-UNPR) l-a suspendat pe Traian Băsescu din funcția de președinte al României și a organizat un referendum pentru demiterea lui. Liviu Dragnea era secretarul general al celui mai mare partid, PSD, și se zbătea să-i treacă referendumul. În zadar. Referendumul nu a trecut pragul electoral și a fost invalidat.

Pe atunci, Viorel Mocanu era un tânăr avocat, la 29 de ani, și nu știa că peste 7 ani avea să pledeze în numele statului român, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, ca agent al Guvernului.

În data de 15 mai 2015, Liviu Dragnea a fost condamnat la 1 an de închisoare cu suspendarea pedepsei, de către completul de 3 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție, în dosarul intitulat de către media „Fraude la Referendum”. Atât Dragnea cât și procurorii DNA fac apel.

În data de 22 aprilie 2016, completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție îl condamnă definitiv pe Dragnea la 2 ani de închisoare cu suspendare, cu termen de încercare de 4 ani. Dragnea a fost găsit vinovat de infracțiunea prevăzută de art.13 din Legea nr.78/2000. Asta înseamnă că el și-a folosit influența ori autoritatea, ca secretar general al PSD, în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de foloase necuvenite.Povestea cu tombolele, solicitările în partid, listele de alegători și alte amănunte ale faptelor au fost relatate de presă la momentul condamnării.

Informațiile sunt cuprinse în minuta deciziei, semnată de toate cele 5 judecătoare care au luat decizia, amănuntul-cheie în jurul căruia avea să graviteze procesul de la CEDO: Livia Stanciu (preşedintă), Angela Dragne, Luciana Mera, Luminiţa Zglimbea, Ioana Bogdan.

În 29 noiembrie 2016, motivarea sentinței definitive a fost redactată de magistratul-asistent Veronica Junger, fiind publicată de ICCJ în 8 februarie 2017. Motivarea a fost semnată de 3 din judecătoarele din completul de 5 care a dat sentința – Angela Dragne, Luciana Mera și Ioana Bogdan. Pentru că între timp celelalte 2 judecătoare din complet, Livia Stanciu și Luminița Zglimbea, s-au pensionat, pentru ele a semnat noua președintă a ICCJ, Cristina Tarcea.

În data de 2 februarie 2017, Dragnea a făcut ultima acțiune în justiție pe plan intern, în acest caz – o contestație la executare. Pe 24 aprilie 2017, un complet de 5 judecători ICCJ condus de Iulian Dragomir a respins și contestația la executare.

În data de 3 octombrie 2017, Liviu Dragnea a sesizat Curtea Europeană a Drepturilor Omului, pentru a obține satisfacție echitabilă în vederea revizuirii a condamnării sale din 2016 și, eventual, a anulării ulterioare a acesteia. Liderul PSD s-a plâns astfel și de modul în care ICCJ a examinat în aprilie 2017 contestația la executare la ICCJ privind condamnarea sa definitivă din 2016. Formularul de cerere a fost transmis de la cabinetul de la Bruxelles al firmei de avocatură NCTM, de către avocatul irlandez Bernard O’Connor. Acțiunea este semnată și de avocata din România a lui Dragnea, Maria Vasii.

„Am sesizat deja Curtea Europeană a Drepturilor Omului şi prevedem o victorie rapidă pentru că deja există un precedent. După ce vom primi decizia CEDO vom cere Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie revizuirea sentinţei”, a declarat Maria Vasii, citată de Mediafax, în iulie 2018.

• Plângerea lui Dragnea la CEDO
• Observații Catrinel Brumar
• Observații avocat Dragnea ianuarie 2019
• Adresă Mocanu amânare
• Observații Mocanu martie 2019
• Observații apărare Dragnea aprilie 2019

Votează la sondaj: