Iohannis merge la Consiliul European. Negocierile pentru funcțiile de conducere din instituțiile europene s-ar putea solda cu un eșec din cauza tensiunilor franco-germane

Summitul european care va avea loc, la Bruxelles, pe 20 iunie, riscă să fie un eșec în condițiile în care șefii statelor membre și Parlamentul European nu reușesc să ajungă la un acord cu privire la persoana nominalizată pentru a prelua președinția Comisiei Europene, au avertizat mai mulți responsabili europeni potrivit AFP. Tensiunile dintre Franța și Germania complică și mai mult ecuația.

Președintele Klaus Iohannis va merge, în perioada 20-21, la Bruxelles pentru a participa la discuții la Consiliul European, informează Administrația Prezidențială.

”Subiectele aflate pe agenda de discuții a reuniunii se referă, în principal, la aspecte legate de numirile pentru posturile de conducere în instituțiile europene pentru noul ciclu instituțional, adoptarea Agendei Strategice a Uniunii Europene pentru perioada 2019-2024, viitorul buget multianual al Uniunii, combaterea schimbărilor climatice, precum și relațiile externe. De asemenea, la reuniunea Consiliului European vor fi abordate propunerile de recomandări specifice de țară pentru anul 2019 elaborate de Comisia Europeană, recomandări care urmează să fie adoptate în cursul lunii iulie”, mai precizează sursa citată.

Liderii statelor membre ale Uniunii Europene vor discuta și ultimele evoluții în procesul privind retragerea Marii Britanii din UE.

Negocierile pentru funcțiile de conducere din instituțiile europene se anunță însă extrem de complicate.

”Nu este ușor, pentru că situația politică din interiorul Uniunuii Europene este una complexă și avem nevoie să ajungem la un acord cu Parlamentul”, a recunoscut marți ministrul german pentru afaceri europene, Michael Roth, în marja unei reuniuni cu omologii săi care a avut loc la Luxembourg.

”Un acord între Franța și Germania este imperativ pentru a debloca situația„, iar ”Angela Merkel nu se află într-o poziție confortabilă pe plan intern”, au relatat, pentru AFP, doi diplomați de rang înalt.

”Summitul din 20 iunie nu va fi unul decisiv”, au apreciat ei. ”Vom lua deciziile necesare cu calm, dar și cu determinare, cel mai târziu la momentul la care noul Parlament European va începe să funcționeze efectiv și își va alege un președinte„, au mai explicat sursele citate de AFP.

Noul Parlament, ales la sfârștiul lunii mai, ar urma să își aleagă președintele în cadrul sesiunii de inagurare care va avea loc pe 2 iulie. În cazul unui eșec al summitului de pe 20 iunie, ar putea fi convocată o reuniune de criză pentru 1 iulie, imediat după revenirea liderilor europeni de la summitul G20 care va avea loc în Japonia.

Un acord cu privire la președintele Comisiei Europene este esențial pentru toate celelalte nominalizări. În absența acestuia, nici celelalte funcții nu vor fi tranșate. Este vorba despre funcția de președinte al Parlamentului European, cea de președinte al Consiliului European, cea de Înalt Reprezenant al UE pentru Afaceri Externe și de președinte al Băncii Central Europene.

Noul șef al executivului european de la Bruxelles va trebui să obțină suportul a 21 din totalul de 28 de state membre UE și majoritatea voturilor din PE, adică nu mai puțin de 370 de voturi.

Decizia se anunță complicată din cauza relațiilor proaste dintre președintele Franței Emmanuel Macron și cancelarul Germaniei Angela Merkel, cei doi având opțiuni divergente cu privire la candidați.

Angela Merkel susține pretențiile PPE privind alegerea candidatului său pentru șefia Comisiei Europene, bavarezul Manfred Weber, de 46 de ani, ales drept „spitzenkadidat” (cap de listă al popularilor europeni, grup politic din care face parte și CDU partidul lui Merkel).

Însă Emmanuel Macron blochează numirea sa în fruntea Comisiei, pe motiv că Weber nu ar avea nici experiența politică, nici autoritatea necesară pentru a conduce executivul de la Bruxelles. O parte din statele UE împărtășesc viziunea lui Macron, potrivit unor surse.

În joc este și puterea și autoritatea Parlamentului european. Dacă liderii europeni impun un candidat care nu este ales de grupurile politice, forul legislativ european se poate considera mort din punct de vedere politic, au mai arătat sursele citate.

În timp ce Weber este susținut de populari, socialiștii îl susțin în continuare pe olandezul Frans Timmermans, în timp ce spitzenkadidat-ul liberalilor este daneza Margrethe Vestager.

În acest context, tensiunile franco-germane complică și mai mult lucrurile. ”În cazul în care Franța blochează candidatura lui Manfred Weber, Angela Merkel nu va putea accepta niciodată desemnarea unui francez pentru Comisie, au avertizat reprezentanți ai PPE, spulberând orice speranță pentru Michel Barnier, membru PPE, care aspira la această poziție.