Multe procese de corupție vor fi reluate de la zero. Darius Vâlcov, Elena Udrea, Alina Bica, Dan Șova, printre beneficiarii deciziei Curții Constituționale privind completurile de 3

​Multe procese de corupție care au fost judecate de completuri de 3 de la instanța supremă și care nu au decizii definitive vor fi reluate de la zero, iar printre beneficiari se vor număra Darius Vâlcov, Alina Bica, Elena Udrea, Dan Șova, Vlad și Mircea Cosma, a explicat pentru HotNews.ro avocatul Toni Neacșu. El spune însă că pentru condamnați cu decizii definitive, precum Liviu Dragnea, nu mai există nicio cale directă de atac, „singura soluție” fiind CEDO, care implică însă o procedură de durată.

• Consecințele deciziei CCR: Vor fi rejudecate toate dosarele soluționate de completurile de 3 de la instanța supremă până în ianuarie 2019, dacă nu au sentințe definitive
• Completurile de 3 de la instanța supremă, nelegal constituite – a decis CCR. Judecătorii au admis sesizarea lui Florin Iordache

Toni Neacșu, avocat în dosarul angajărilor fictive de la Direcția pentru Protecția Copilului Teleorman, cel care a invocat constituirea nelegală a completurilor de 3 și 5 judecători de la instanța supremă, a explicat pentru HotNews.ro efectele deciziei de miercuri a Curții Constituționale.

Există două situații:

• Dosarele aflate acum la completurile de 3 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție vor fi redistribuite unor alte completuri, după ce acestea se refac cu judecători specializați în fapte de corupție.
• În cazul dosarelor cu decizii la completurile de 3 se admit apelurile și se retrimit pentru rejudecare la instanța de fond. Adică procesul se reia de la zero.

Beneficiarii deciziei CCR

Darius Vâlcov

Vâlcov, artizanul programului de guvernare al PSD și până de curând consilier al premierului Viorica Dăncilă, a fost condamnat la 8 ani de închisoare de un complet de 3 de la instanța supremă. Dosarul său este acum în apel la un complet de 5 judecători de la ICCJ, iar următorul termen de judecată este 17 septembrie. Darius Vâlcov a fost condamnat în 8 februarie 2018. El a fost trimis în judecată în 2015, de către procurorii DNA, pentru trafic de influenţă, spălare de bani şi operaţiuni financiare sau acte de comerţ incompatibile cu funcţiile.

Elena Udrea și Alina Bica

Fostul ministru Elena Udrea – fugară în Costa Rica, unde susţine că a primit statut de refugiat – a fost condamnată definitv la șase ani de închisoare în dosarul ″Gala Bute″. În acest dosar au fost condamnați și Rudel Obreja (5 ani de închisoare cu executare), Tudor Breazu (trei ani de închisoare cu executare), Ştefan Lungu (un an şi şase luni de închisoare cu suspendare), Gheorghe Nastasia (patru ani cu suspendare), Ana Maria Topoliceanu (trei ani cu suspendare) şi Dragoş Marius Botoroagă (doi ani şi şase luni cu suspendare). După decizia Curții Constituționale privind constituirea nelegală a completurilor de 5 judecători de la instanța supremă, Udrea, dar și ceilalți inculpați au depus contestaţii în anulare. Completul de 5 judecători de la Înalta Curte, care judecă dosarul Gala Bute, a decis recent să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) cu trei întrebări legate de deciziile Curţii Constituţionale.

În cazul Elenei Udrea s-ar aplica acum și decizia de miercuri a CCR privind nelegalitatea completurilor de 3, aceeași situație fiind și la Alina Bica și la ceilalți condamnați care au beneficiat de decizia CCR privind nelegalitatea completurilor de 5.

Fosta șefă a DIICOT Alina Bica – aflată și ea în Costa Rica – a fost condamnată definitiv la 4 ani de închisoare, în iunie 2018, în dosarul în care era acuzată de favorizarea făptuitorului. În 19 martie, Înalta Curte de Casaței și Justiție a admis contestaţia în anulare formulată de Bica și rejudecarea dosarului.

Constantin Niță și Dan Șova

În aceeași situație sunt și Constantin Niță și Dan Șova, cărora le-au fost anulate condamnările după decizia CCR din noiembrie 2018 privind completurile de 5.

Fostul ministru al Energiei Constantin Niță a fost condamnat definitiv, în iunie 2018, de instanţa supremă la patru ani de închisoare, în dosarul în care a fost acuzat că ar fi primit bani de la omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu. Judecătorii au desființat în totalitate decizia penală contestată şi au anulat toate formele de executare dispuse în baza sentinţei, astfel că procesul se rejudecă.

Dan Șova a fost condamnat în 20 iunie 2018 la 3 ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă în dosarul CET Govora, el având de plătit şi 100.000 euro. După decizia CCR, instanţa supremă a admis contestaţia în anulare depusă de fostul parlamentar PSD şi a dispus desființarea deciziei definitive de condamnare și rejudecarea dosarului.

Mircea, Vlad și Andreea Cosma

În 1 noiembrie 2016, un complet de trei judecători i-a condamnat pe fostul președinte al Consiliului Județean Prahova Mircea Cosma la 8 ani de închisoare și pe fiul acestuia, fostul deputat PSD Vlad Cosma, la 5 ani de închisoare. Decizia a fost contestată la un complet de cinci judecători de la ICCJ, care în martie 2018 a decis definitiv trimiterea dosarului la rejudecare în fond. De asemenea, fiica fostului președinte al Consiliului Județean Prahova, deputatul Andreea Cosma, a fost condamnată în decembrie 2018, în primă instanță, tot de către un complet de 3 judecători nespecializat pe corupţie, la 4 ani de închisoare.

Pentru Liviu Dragnea și pentru ceilalți condamnați definitiv nu există căi directe de atac

Avocatul Toni Neacșu a explicat că decizia Curții Constituționale privind completurile specializate nu va produce absolut niciun efect pentru cei care au condamnări definitive. De altfel, și decizia CCR arată că pot fi contestate numai deciziile date de completurile de 3 până în ianuarie 2019 , în măsura în care nu au devenit definitive.

Avocatul a exemplificat cu situația lui Liviu Dragnea, condamnat definitiv la trei ani și jumătate de închisoare și pe care l-ar fi ajutat decizia favorabilă a CCR, dacă între timp nu era pronunțată sentința definitivă:

• „Probabil se vor găsi diferite modalități tehnice, dar nu există o cale directă de atacare a sentinței definitive, prin care să poată fi invocată decizia CCR. Nu au la dispoziție niciun remediu procedural, nicio cale extraordinară de atac prin care să se poată anula hotărârea.
• Problema completurilor de 3 a fost invocată ca motiv de apel chiar în dosarul în care Liviu Dragnea a fost condamnat. Acolo, nouă ni s-a respins acest motiv de apel și exact pe aceleași argumente a fost admis de CCR ca fiind conflict juridic de natură constituțională. Asta înseamnă că în mod normal acel motiv de apel trebuia admis de completul de 5.
• Noi am cerut amânarea pronunțării instanței până la decizia CCR și în mod normal așa ar fi trebuit să se întîmple, cu atăt mai mult cu cât ICCJ era parte a acestui conflict cu CCR. Din acest punct de vedere, se poate invoca incompatibilitatea”.

Singurele căi extraordinare pentru cei cu decizii definitive sunt contestația în anulare și revizuirea, care în aceste situații nu sunt posibile.

• Contestația în anulare vizează întotdeauna numai decizia instanței de apel, adică neregulile de la completul de 5, ori neregulile au fost la compunerea completurilor de 3, adică la instanța de fond.
• Revizuirea vizează doar situația în care se admite o excepție de neconstituționalitate, ceea ce iarăși nu este cazul, pentru că vorbim de un conflict jurdic de natură constituțională.

Singura cale de atac posbilă este la CEDO, însă procedura durează foarte mult, a precizat avocatul.