Istoria penală a unui uriaș eșec pe bani publici: cardul de sănătate

În curând se va împlini o lună de când sistemul cardului de sănătate al CNAS e pe butuci. Pare ceva de teatrul absurdului, dar se întâmplă în România. Nu este însă nimic surprinzător. Încă de la început, istoria cardului de sănătate românesc a fost presărată cu scandaluri și controverse.

Țara noastră a fost printre ultimele state europene care au introdus un sistem informatic centralizat pentru gestionarea fondurilor din sistemul medical. După 15 ani de discuții și bani mulți cheltuiți cu rezultate puține, Guvernul Boc aproba în 2010 memorandumul privind „Implementarea Cardului Naţional de Asigurări Sociale de Sănătate”.

Dacă tot ne-am aliniat atât de târziu la standardele europene, trebuia măcar să fi beneficiat de experiența altor state. Sau așa ar suna lucrurile în teorie. Cum s-a ajuns însă în situația actuală, de avem un sistem pe care autoritățile nu sunt capabile să îl repună pe picioare după aproape o lună de zile?

Povestea are toate elementele unei relatări cu iz dâmbovițean: firme intrate în faliment, oameni de afaceri dubioși, incompetență, indolență a autorităților și bătaie de joc din partea politicienilor.

Firma care nu mai există

Contractul în valoare de 25 de milioane de euro pentru software-ul necesar implementării cardului de sănătate a fost câștigat de un consorțiu format între HP și Novensys Corporation, o companie cu acționariat românesc. Unii au pus sub semnul întrebării rezultatul licitației dar parteneriatul cu HP trebuia să fie garantul succesului.

Era 2012. Perioada în care DNA avea să intre pe firul marilor contracte încheiate cu statul încă nu începuse. Iar Novensys părea la momentul respectiv o firmă respectabilă, fiind unul din furnizorii importanți de soluții IT pentru autoritățile publice. Un raport al Corpului de Control al Primului Ministru din 2016 plasa firma în primele zece companii care au câștigat contracte cu statul în perioada 2011-2016. Controlul viza maniera în care ministerele și unitățile din subordinea lor au cheltuit bani pe produse software care sunt neutilizate sau funcționează defectuos. Dar până în 2016 mai este. Atunci Novensys încetase să mai existe.

În mod cu totul ciudat, compania intra în insolvență în decembrie 2014, la doar doi ani după ce câștigase un contract atât de important din partea statului român, deși chiar CEO-ul ei se lăuda cu o creștere a cifrei de afaceri chiar în anii crizei economice. Se rebranduiește drept Vertivi Management și rămâne cu doar 16 angajați, din peste 200.

Noua firmă a intrat la rândul ei în insolvență, însă nu înainte ca numele ei să fie implicat în alte scandaluri. În prezent figurează pe lista firmelor din România ca având zero angajați.

Cardul de sănătate și băieții deștepți din IT

Ca orice domeniu din România în care e rost de bani publici, și IT-ul are specialiștii săi în contractele cu statul. Povestea Novensys începe să miroase a șmen dâmbovițean când te uiți cine au fost oamenii din spatele companiei. Robert Florin Cristea, Andrei Ștefan Caunii și Cezar-Florin Golumbeanu controlau împreună 67% din acțiuni. Restul erau deținute de o firmă off-shore din Cipru, ICB Investment Limited, despre care presa a scris că a avut legături cu un fost șef al Fiscului, Șerban Pop, cel care ar fi controlat Novensys prin interpuși. Acesta a fost arestat în Italia anul trecut având de ispășit o condamnare de 5 ani pentru trafic de influență.

Andrei Ștefan Caunii a fost condamnat la trei ani și șase luni de închisoare pentru fapte de corupție. Judecătorii l-au găsit vinovat de cumpărare de influență și instigare la spălare de bani. Miza? Să câștige o anumită firmă un contract atribuit de CNADR având ca obiect introducerea unui sistem informatic integrat care să gestioneze rovinieta. Sună izbitor de asemănător cu licitația câștigată de Novensys pentru implementarea sistemului informatic destinat cardului de sănătate pentru CNAS.

Ceilalți doi parteneri de afaceri din acționariatul companiei au intrat și ei în vizorul procurorilor. Florin Cristea și Cezar Golumbeanu au fost arestați preventiv în 2016 ca urmare a unei anchete în care procurorii DIICOT l-au pus sub acuzare pe fostul șef al Microsoft România pentru evaziune fiscală și spălare de bani.

Numele ambilor apare și într-un alt dosar de evaziune fiscală și constituire de grup infracțional organizat în care e implicat și Cristi Borcea. Din toată povestea doar cei de la Hewlett-Packard par să fi scăpat cu imaginea neșifonată. Doar că, într-o notă de supremă ironie, premierul Dăncilă tocmai l-a numit în fruntea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate pe Vasile Ciurchea, cercetat penal de DNA pentru un prejudiciu de 16 milioane de euro cauzat CNAS în unul din mandatele sale anterioare în fruntea Casei.

Cine ar fi fost beneficiarul? Tocmai HP România, pusă și ea sub acuzare în dosar. Metoda fraudei? Contractele privind sistemul informatic al CNAS, spun procurorii.

Sistemul care merge când vrea

Ce a rămas în urma poveștii cu licitația câștigată de HP și Novensys? Un sistem care a avut probleme de funcționalitate încă din momentul implementării. Atunci CNAS reușea în același timp să dea asigurări că de fapt nu există nici o problemă, dar și să arunce vina pe furnizorii de servicii de sănătate pentru problemele existente. Medicii de familie s-ar fi făcut vinovați de faptul că n-ar ști să utilizeze cardul și suprasolicită sistemul. „Dacă introduci cardul de fiecare dată când foloseşti stetoscopul, normal că îl blochezi” spunea președintele CNAS în 2015. Adică tocmai domnul Vasile Ciurchea, cel pe care ministrul Sorina Pintea l-a găsit drept omul cu expertiza potrivită să vină să rezolve problemele din prezent.

Însă căderile sistemului informatic au revenit cu regularitate anuală din momentul în care a fost pus în funcțiune. De fiecare dată Casa de Asigurări a găsit alți vinovați pentru problemele existente. În vara anului trecut, de exemplu, acuza arestările efectuate de DNA în instituție și schimbările dese ale conducerii pentru situația creată. Anul acesta s-a încercat aruncarea pisicii în curtea Serviciului de Telecomunicații Speciale, lucru infirmat rapid de STS.

De fapt, în culpă pentru problemele actuale pare a fi chiar Casa, care a lăsat sistemul IT din sănătate fără servicii de mentenanță pentru bazele de date Oracle. Pare ceva greu de crezut. Chiar mai halucinant e că ministrul sănătății a anunțat că va depunere o plângere penală la Direcția Națională Anticorupție vizavi de situație, iar imediat după l-a propus pe domnul Ciurchea, cercetat de DNA, pentru șefia CNAS.

Cardul obligatoriu pe care unii nu l-au primit

Emiterea cardului de sănătate nu a fost nici ea lipsită de probleme.

În anii vitejești 2012-2014 autoritățile amenințau că accesul la servicii medicale pentru asigurați se va putea face doar pe baza cardului. Chiar CNAS afirma cum că acesta „a devenit unicul instrument de validare și decontare a serviciilor medicale în sistemul asigurărilor sociale de sănătate”. Doar că pentru 630 de mii de români cardul nu a fost emis, nici la doi ani după termenul-limită de la care devenea obligatoriu. Aceștia au fost puși în situația de a le fi refuzat accesul la servicii medicale decontate, deși plăteau contribuții la sănătate lună de lună și era asigurați în sistem. Le lipsea însă bucata de plastic care să dovedească asta. Teoretic, puteau merge la medic cu dovada calității de asigurat primită de la angajator. În practică, nu odată s-a întâmplat ca furnizorii de servicii medicale să îi refuze, temându-se că nu le va fi plătită consultația de către casa de asigurări.

În cele din urmă s-a venit cu o soluție de compromis: verificarea calității de asigurat pe site-ul CNAS. Ceea ce trebuia să fie o soluție temporară s-a permanentizat iar statul pare să nu își mai bată capul prea mult cu emiterea cardurilor, Guvernul prelungind cu doi ani termenul de valabilitate pentru cele aflate deja în posesia contribuabililor.

Cam asta e povestea, sau cel puțin o parte a ei, una ce aduce a roman de Kafka transpus pe plaiurile mioritice. Problemele cu cardul și sistemul informatic al CNAS sunt emblematice pentru sistemul medical românesc, pe care toate statisticile îl plasează pe ultimele locuri în Europa. Oamenii mor oricum, cu sau fără sistem, după cum zicea fostul purtător de cuvânt al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Însă sunt emblematice și pentru România în ansamblul ei. Suntem țara în care plătești taxe și impozite degeaba, fără ca statul să îți ofere ceva în schimbul lor.