Despăgubiri de 10.000 de euro pentru un director care a ajuns să strângă excrementele câinilor

Un director a fost obligat să strângă excrementele câinilor. Disperaţi că angajatul cu funcţie de conducere a obţinut de două ori în instanță reintegrarea pe post, după tot atâtea concedieri abuzive, şefii unei companii au inventat umilinţa supremă la locul de muncă. Victima este un bărbat din Iaşi care a apelat la instanţă şi, recent, a obţinut daune morale de 10.000 de euro, scrie Ziarul de Iași.

Judecătorii din Iaşi i-au dat dreptate unui angajat în procesul acestuia cu angajatorul său și au dispus să îi fie plătite daune morale de 10.000 de euro, după ce a demonstrat în cadrul procesului că a fost umilit la locul de muncă şi că a ajuns ca de pe funcţia de director să „supervizeze” strângerea dejecţiilor de animale din curtea societăţii.

Ieşeanul a fost angajat ca director în cadrul Romexpo în 2010. Din cauza unor conflicte cu şefii, în anii următori, el a fost concediat de două ori. De fiecare dată a apelat la justiţie şi a reuşit să demonstreze că fusese dat afară abuziv, fiind reintegrat.

După ultima reîncadrare pe post, din 2016, ar fi urmat umilinţa de la locul de muncă, iar bărbatul a deschis un nou proces, în care a cerut daune morale de 1 milion de euro, obţinând însă doar 10.000 de euro.

Deşi reîncadrat pe funcţia de director, bărbatului i s-au trasat sarcini specifice unui om de serviciu sau unui şef de echipă de curăţenie, „Monitorizarea WC – urilor şi pisoarelor în ceea ce priveşte curăţenia şi consumabilele, strângerea excrementelor de animale, numărarea copacilor din cadrul complexului expoziţional Romexpo, colectarea selectivă şi degajarea deşeurilor, atribuţii directe de curăţenie pe aleile şi spaţiul verde din cadrul complexului, deratizarea şi dezinsecţia, monitorizarea tăierii ierbii”, sunt câteva dintre sarcinile de serviciu stabilite în anii 2016 şi 2017, pentru M.G.

Judecătorii ieşeni amintesc în motivarea sentinţei şi de noţiunea de mobbing. „Într-o manieră particulară, cu referire strictă la relaţiile interumane din cadrul raporturilor de muncă, mobbingul este definit ca fiind persecutarea sistematică a unui coleg, subordonat sau superior, care, dacă este continuată, poate cauza grave probleme sociale, psihologice şi psihosomatice victimei”, au precizat judecătorii.

Aceştia au mai arătat că M.G. a fost victima unor acţiuni necorespunzătoare în perioada februarie 2016 – septembrie 2017. „Instanţa reţine acţiuni ale pârâtei de discreditare profesională şi desconsiderare a reclamantului, manifestate prin acordarea de activităţi inferioare competenţelor”, au arătat judecătorii, care au exemplificat sarcinile de om de serviciu pe care M.G. le-a primit după reintegrarea pe post. „În concluzie, prin neexecutarea conformă a hotărârii judecătoreşti de reintegrare în funcţie, respectiv prin stabilirea tuturor acestor sarcini de serviciu, mult inferioare în raport cu pregătirea, funcţia şi poziţia ierarhică a reclamantului în unitate, extenuante şi cu rezultat inutil, sunt evidente încălcarea demnităţii în muncă a acestuia, tratamentul umilitor la care a fost supus prin discreditare profesională şi chiar prin desconsiderarea acestuia în faţa colegilor şi foştilor subalterni”, au mai explicat judecătorii din Iaşi.

Reprezentanţii companiei au menţionat că M.G. nu a contestat fişa postului atunci când a fost reîncadrat. „Câtă vreme angajatorul a stabilit sarcinile prin fişa postului, este evident ca le considera utile, în caz contrar, nu ar plăti un salariu deloc de neglijat pentru aceste activităţi. Şi faptul că nu are angajaţi în subordine nu lipseşte de conţinut aceste sarcini, activităţile monitorizate fiind prestate de firme terţe, deci nu era nevoie sa aibă salariaţi în subordine”, este apărarea angajatorului, mai scrie Ziarul de Iași.