Cercetătoarea care scrie de ani de zile despre filiera de promovare a lui Călin Georgescu arată astăzi cine l-a susținut

Adina Marincea este doctor în Comunicare și, de multă vreme, cercetătoare specializată în extremism. În ultimii ani, lucrează la institutul  „Elie Wiesel”. Articolele sale au documentat ascensiunea lui Călin Georgescu, legăturile cu neolegionarismul și persistența cu care a fost promovată imaginea lui. 

• În octombrie 2023, după ce în 2021-2022 scrisese mult despre mișcarea extremistă și Călin Georgescu în Libertatea, Adina Marincea a fost amenințată, nu doar pe rețelele sociale, ci și cu numele scris pe clădiri. 
• În articolul de astăzi din HotNews, cercetătoarea de la Institutul Național pentru studierea Holocaustului din România ”Elie Wiesel” devoalează cum membri din Academia Română, dar și din alte instituții, l-au susținut pe Călin Georgescu.

Carismaticul Călin Georgescu ne spune cum omul pur este victima liderilor corupţi şi poate fi salvat doar de un lider carismatic, paternalist, iubitor de neam şi de Dumnezeu. Adică fix imaginea pe care încearcă el să şi-o construiască. Mai mult, Călin Georgescu are chiar un discurs neolegionar şi nu se fereşte să-şi ascundă simpatiile legionare. 

O jumătate de milion de români l-au urmărit pe Georgescu elogiindu-l pe Zelea Codreanu

În toamna lui 2020 posta un videoclip în care îi lăuda pe Ion Antonescu și Corneliu Zelea Codreanu drept eroi prin care „a trăit istoria națională, prin ei vorbește și a vorbit istoria națională și nu prin lachei de serviciu ai puterilor globaliste care astăzi conduc România vremelnic”. Aproape jumătate de milion de români s-au uitat la monologul lui de atunci. 

De peste 5 ani Călin Georgescu își clădește relațiile cu diferite grupări și personaje cunoscute pentru profilul lor neo-legionar. În mod sistematic, de ani de zile, Georgescu reabilitează criminali de război precum Ion Antonescu și mișcări fasciste precum Mișcarea Legionară. Citatele lui preferate sunt mai toate din lideri și ideologi fasciști sau cu afinități legionare: Nae Ionescu, Petre Țuțea, Mircea Eliade, Octavian Goga, Ernest Bernea, Simion Mehedinți. 

Deși succesul său electoral a luat pe mulți prin surprindere, Georgescu nu este nou în scena politică. Conform Adevărul, numele lui a fost vehiculat de mai multe ori în presă, mai ales pe filiera Sputnik, ca propunere pentru funcția de premier după tragedia de la Colectiv în 2015. 

Acesta a fost promovat, adesea în mod necritic, nu doar de canale marginale online sau de presă „alternativă”, ci și de televiziunea publică, de realizatori TV cunoscuți precum Marius Tucă sau Radu Moraru (Nașul TV), și a fost susținut public de personalități publice precum Dan Puric sau chiar academicieni de la Academia Română. 

Prima inițiativă neolegionară, cu Dan Puric și Ovidiu Hurduzeu

În 2014, Călin Georgescu înființa, împreună cu Dan Puric si Ovidiu Hurduzeu, mişcarea „Motivaţia: România”. Încă de la început, Mișcarea a susținut o conferință la Mănăstirea Sâmbăta de Sus, unul dintre lăcașurile preferate de neolegionarii care organizează aici regulat evenimente și comemorări legionare precum „Zilele Rezistenței” organizate de Fundația Ogoranu. 

Imagine preluată de pe websiteul de extremă dreapta Active News care promova mișcarea într-un articol din 31 august 2014. 

Promovat pe Nașul TV

În 2015, după demisiile care au urmat tragediei de la clubul Colectiv, Dan Puric era citat de Nașul TV spunând că l-ar vrea pe Georgescu prim-ministru. Sunt cunoscute activitățile neolegionare ale regizorului de teatru, care participă înca din 2016 la astfel de evenimente împreună cu alte grupări sau personaje cu aceeași afiliere ideologică, precum Înaltpreasfințitul Părinte Teodosie, Fundația Ogoranu sau Asociația Gogu Puiu și Haiducii Dobrogei. 

Dan Puric, Ziarul neolegionar Certitudinea și Grupul pro-Putin pentru România

În 2022, la un spectacol al lui Dan Puric la Teatrul Național, s-a distribuit ziarul neolegionar antisemit „Certitudinea”, ceea ce a atras o anchetă penală care desigur a fost clasată ca toate celelalte astfel de plângeri. Ignorarea antisemitismului, negării Holocaustului și manifestărilor cu caracter fascist și neolegionar este realizată sistematic de instituțiile statului român cu atribuții în domeniu, deși guvernul a adoptat încă din 2021 o Strategie națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și discursului instigator la ură.

Dan Puric este considerat pro-Kremlin și a făcut parte o perioadă din așa-zisul “Grupul pentru România” (GpR), împreună cu:

• Actorul Florin Zamfirescu (susținător al lui Călin Georgescu)
• Gică Manole – un personaj cu numeroase manifestări antisemite și negaționiste
• Miron Manega (pseudonim pentru Dumitru Manea) – fost vicepreședinte al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR) și redactor șef al publicației neolegionare antisemite Certitudinea
• Florian Colceag, “antrenorul de genii” al AUR și alții. 

Despre Fundația Ogoranu și Asociația Gogu Puiu amintim că la începutul acestui an Inspectoratul Școlar al Municipiului București, la cererea Prefecturii, a interzis școlilor din capitală să le mai permită acestora să realizeze activități cu tinerii pe motiv că acestea promovează „activități și mesaje specifice ideologiei de extremă dreapta”.    

Admiratorii lui Putin

Manega a fost suspendat de la șefia UZPR după ce a semnat la începutul lui 2024 un comunicat GpR pro-Putin cu narațiuni conspiraționiste antisemite. Dan Puric s-a retras din GpR înaintea acestui comunicat.  

Despre Ovidiu Hurduzeu, fost candidat AUR pentru un loc de Senator, știm că a fost elogiat de Sputnik (unde a și publicat articole în nume propriu) pentru afirmațiile sale pro-Putin, anti-UE, anti-occidentale și anti-liberale. În timpul protestelor pentru eliberarea lui Aleksei Navalnîi în 2021, Hurduzeu era îngrijorat că Putin ar putea fi înlocuit de un progresist. În același an, Hurduzeu le spunea tinerilor români întorși de la studii din străinătate că trebuie sa fie „reeducați” pentru că ar fi „schilodiți sufletește” de către „instituțiile mondialiste”. 

Membrii Academiei Române legitimează neolegionarii

În octombrie 2021, Călin Georgescu își lansa Asociația cu numele unui ziar al Mișcării Legionare interbelice – « Pamantul Stramosesc ». La eveniment îi erau alături aceiași Dan Puric și Ovidiu Hurduzeu, Florin Zamfirescu, dar și fostul vicepreședinte al Academiei Române, Victor Voicu, precum și fostul luptător în Legiunea Străină Eugen Sechila de la asociația neolegionară “Gogu Puiu și Haiducii Dobrogei”. Cu excepția lui Sechila, toți restul au ținut discursuri solemne. 

Ilie Bădescu, Directorul Institutului de Sociologie al Academiei Române, a celebrat și el recent victoria electorală a lui Călin Georgescu într-un interviu pentru publicația de extremă dreapta ActiveNews despre care Context.ro arăta în primăvară că promovează conspirații și dezinformări anti-UE pe bani europeni. 

Academicianul descria succesul lui Georgescu drept “suspendarea pașalâcului ideologic pe care totalitariștii comunistoizi l-au crezut definitiv”, redând narațiuni conspiraționiste clasice anti-liberale, ultraconservatoare, în jurul miliardarului George Soros.

De altfel, Bădescu face parte dintr-un nucleu de academicieni din cadrul Academiei Române care au sprijinit și promovat în mod regulat idei și evenimente de extremă dreapta și neolegionare. Alături de el se numără și Radu Baltasiu – Director al Centrului European pentru Studii în Probleme Etnice al Academiei Române (CESPE), Radu Ciuceanu – fost director al Institutului Național pentru Studiul Totalitarismului al Academiei Române sau Ovidiana Bulumac – Coordonator al sectorului de cercetare CESPE.

Despre CESPE presa scria că ar fi un instrument prin care se „redistribuie mesajele anti-europene și anti-Ucraina ale propagandei lui Simion.” Baltasiu a fost anul acesta și candidatul AUR la alegerile europarlamentare, dar și acuzat de studenții lui că ar fi „misogin, homofob și fascist” din cauza afirmațiilor sale inadecvate la cursurile susținute ca profesor la Facultatea de Sociologie din București. Comisia de Etică a Universității l-a absolvit de vină, în pofida numeroaselor afirmații reclamate ale acestuia. 

Cum sunt hărțuiți cei care nu convin

Încă din 2012, Cristian Ghinea acuza în Contributors faptul că este hărțuit de «fasciștii cibernetici» din jurul lui Victor Roncea (ActiveNews) care fac apel la autoritatea unor academicieni precum Radu Baltasiu sau Ilie Bădescu pentru a-și susține crezurile de extremă dreapta. Ghinea îl acuza pe Baltasiu de cercetări ideologizate, care nu îndeplinesc minime standarde academice. 

Academicienii amintiți s-au folosit în numeroase rânduri de poziția și autoritatea lor în cadrul Academiei Române pentru a reabilita diferite figuri legionare sau fasciste, pentru a sabota eforturile de asumarea a crimelor fasciste, sau pentru a organiza evenimente cu caracter neolegionar. 

În 2017, Academia Română s-a opus schimbării denumirii străzii Mircea Vulcănescu din capitală, autoritățile invocând și astăzi poziția Academiei pentru a refuza redenumirea străzii. 

În 2023, președintele Academiei, Ioan-Aurel Pop, o figură stimată de grupurile neolegionare, a publicat pe R3media – website de propagandă AUR, o poziție prin care îl reabilita pe crminalul de război Mircea Vulcănescu. Poziția a venit în mijlocul disputelor aprinse cu privire la redenumirea fostului liceu «Mircea Vulcănescu » din capitală, grupările neolegionare folosind, desigur, poziția istoricului Academiei drept justificare.    

Prin urmare, nu este de mirare că academicieni de vârf ai Academiei Române, printre care și vicepreședinți ai ei, susțin personaje neolegionare precum Călin Georgescu. Efectul însă este unul de legitimare a acestora și de sabotare a eforturilor de asumare a responsabilității istorice și educare cu privire la adevărul istoric. 

Trebuie precizat și că Ioan-Aurel Pop a declarat pe 27 noiembrie, în contextul victoriei electorale a lui Georgescu, că nici el, nici Academia Română, nu susțin „ideile nocive naționaliste, antieuropene și anti-NATO”. Mesajul este binevenit, având în vedere modul în care extrema dreaptă neolegionară i-a instrumentalizat până acum pozițiile. S-ar cuveni însă o aplecare critică mai serioasă cu privire la rolul pe care Academia și diverși membri ai săi l-au jucat de-a lungul anilor în legitimarea unor astfel de idei și mișcări periculoase. Și niște măsuri care să asigure că personajele responsabile din cadrul Academiei sau care împărtășesc astfel de idei nu vor continua nestingherite în poziții de autoritate.     

Călin Georgescu: Trumpist sau Putinist?

Și Trumpist și Putinist, Călin Georgescu și-a manifestat în mod deschis de-a lungul anilor admirația pentru lideri autoritari, din Vest sau din Est. 

În 2018, chiar televiziunea publică TVR1 l-a invitat în platou să-și expună ideile radicale, în cadrul emisiunii „Întrebări şi răspunderi” realizată de Monica Ghiurco. În cadrul interviului condus în mod predominant necritic de prezentatoare, Georgescu își expunea simpatiile atât pentru Vladimir Putin cât și pentru Donald Trump, văzuți ca adevăraţi lideri, în timp ce Angela Merkel era acuzată că „a distrus poporul german” şi e „condusă de corporaţii”. Elogierea lui Putin i-a atras simpatia publicației de propagandă pro-Kremlin Sputnik. 

„Satanismul”

Georgescu era fan Donald Trump încă din primul lui mandat. În același interviu la televiziunea publică, el declara că „Trump e singurul care spune adevărul”, şi este „o mare şansă” pentru SUA. Laudele către Trump au fost însoțite de narațiuni conspiraționiste similare cu cele răspândite de mișcarea americană de extremă dreapta QAnon, acestea având uneori un substrat implicit antisemit. 

Un exemplu de astfel de narațiuni stă în asocierea unor miliardari cu origini evreiești precum George Soros cu „bolșevismul” sau marxismul, deși aceștia sunt capitaliști, sau cu „satanismul”, reproducând narațiunea conspiraționistă antisemită a unei presupuse dominații globale. 

Ca mulți alți lideri ai extremei drepte, Georgescu folosește însă un limbaj codat pentru a evita acuzațiile de antisemitism. Spre exemplu, în cadrul unei emisiuni la KTV din 2022, Georgescu spunea despre Henry Kissinger și George Soros, miliardari cu origini evreiești, că își împart lumea și vor dominația completă a ei – o narațiune conspiraționistă antisemită clasică.   

Călin Georgescu și „Marea Resetare” – moștenitoarea QAnon

Călin Georgescu vorbea în 2020 la Canal 33 despre “Marea Resetare Mondială”, despre elitele de la Davos, ONU, OMS, ca fiind “neo-marxişti satanişti”, “o altă specie, în niciun caz specie umană” care “vor să-l înlocuiască pe Dumnezeu” şi să pună bazele “Partidului Comunist Global”. „Globalismul înseamnă sclavie”, perora el, și numai Trump ne poate scăpa de acest închipuit „bolşevism”. 

La fel ca mișcarea QAnon care l-a sprijinit pe Trump, Georgescu îl cita pe acesta spunând că „viitorul aparţine patrioţilor”, iar „sacrificiul” lui Trump ar fi unul “întru Hristos”, bazat pe credinţă. 

Acest videoclip care îl transforma pe Trump în martir și răspândea teorii conspiraționiste tipice extremei drepte americane avea la vremea aceea nu mai puțin de 700.000 vizualizări. Georgescu era popular în subteranele rețelelor sociale încă din 2020. Între timp, el a fost șters de platformă pentru că încălca standardele comunității YouTube. 

De altfel, și pagina de Facebook Călin Georgescu – Premierul Nostru, foarte activă în perioada 2020-2022, a fost ștearsă. 

„Marea Resetare” este o teorie conspiraționistă care a înglobat o parte din mișcarea trumpistă QAnon și a fost popularizată odată cu pierderea alegerilor de către Donald Trump în 2020. Aceasta amestecă idei de extremă dreapta cu teorii conspiraționiste despre COVID-19 și vaccin, 5G, masoni, sataniști, arme biologice și desigur „Oculta Mondială”. 

Peste tot ele au în comun Trumpismul, anti-liberalismul și anti-socialismul, naţionalismul anti-globalist suveranist, respingerea vaccinului şi credinţa că pandemia este o plăsmuire a elitelor globale. „Totul este manipulat”, afirmă cu tărie și obsesiv Georgescu de ani de zile, iar pandemia era una a fricii şi a prostiei, o „lovitură de stat globală”. 

În 2021 am arătat în Libertatea cum Călin Georgescu era printre principalii promotori ai acestei teorii conspiraționiste pe care o promova atât în emisiuni televizate cât și pe pagina de Facebook „Premierul nostru”. Video-urile lui atingeau peste 500.000 vizualizări, deși era un nume relativ necunoscut. Georgescu exprimă și astăzi aceleași idei care amestecă spritiualismul cu atitudini anti-știință și teorii conspiraționiste despre 5G, aselenizare, virusuri, boli, apă și extratereștri. 

Conspirații, spiritualism, antisemitism și dacopatie: Daniel Roxin și Călin Georgescu

De altfel acesta este apropiat de alte personaje care promovează pentru profit astfel de teorii conspiraționist-spiritualiste, îmbinate cu dacopatie revizionistă și neo-legionarism. Un exemplu este Daniel Roxin, și el promotor al „Marii Resetări”, cel mai recent chiar în 2024, în emisiunea lui Oreste, care împărtășea aceleași idei. 

Vice scria în 2018 despre magazinul „Lupul Dacic” din București deținut de Roxin, deținătorul mai multor platforme conspiraționiste. Magazinul vindea, conform Vice, ziarul neolegionar antisemit „Certitudinea”, despre care am scris în numeroase rânduri în rapoartele INSHR-EW. 

Tot din Certitudinea prelua Roxin în 2020 pe website-ul propriu un articol care neagă Holocaustul din România, îl scoate erou național pe criminalul de război Ion Antonescu și neagă existența antisemitismului în România – narațiuni tipice extremei drepte și neo-legionarilor români. 

Același Roxin își exprima public susținerea față de Călin Georgescu și Asociația „Pământul Strămoșesc” (denumită după ziarul Mișcării Legionare interbelice) odată cu înființarea acesteia:

„Într-o lume infectată de neomarxismul cultural, într-un Occident care a făcut din globalizare o religie cu instituții inchizitoriale, este nevoie mai mult decât oricând de o revoluție a suveranismului, a normalului, a valorilor conservatoare.” – Daniel Roxin

Apropierea dintre Daniel Roxin și Călin Georgescu rezistă și astăzi. Chiar înainte de primul tur al alegerilor, pe 19 Noiembrie, Roxin a avut o emisiune cu Georgescu în care au discutat despre masonerie și „Marea Resetare”.

Reiese de aici faptul că Georgescu este influențat nu doar de ortodoxismul Putinist și neolegionarism, ci și de Trumpism, de mișcarea QAnon și de amestecul între teoriile conspirației și un tip de spiritualism anti-științific. Acest lucru i-a câștigat adepți printre personaje cu profil similar din România, precum Daniel Roxin.