Șefa CSM face marți o a cincea încercare de a valida numirea Adinei Florea la conducerea controversatei Secții speciale / Este de așteptat ca decizia să treacă, cu un scor strâns

Președintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Lia Savonea, va face marți o a cincea încercare de a valida numirea procurorului Adina Florea la conducerea controversatei Secții de anchetare a magistraților, după ce până acum acest demers a eșuat, șapte membri ai CSM boicotând plenul. Este de așteptat ca decizia de numire a Adinei Florea să treacă, cu un scor strâns, au declarat pentru HotNews.ro surse judiciare.

Ședința plenului CSM este programată de la 14.30 și este prima după o pauză de aproape două luni și jumătate.

Este și prima ședință la care va lua parte noul președinte al instanței supreme, judecătoarea Corina Corbu, în calitate de membru de drept al CSM. Ea a preluat funcția de președinte al instanței supreme în 14 septembrie, fiind contestată însă de asociația Forumul Judecătorilor, care a cerut în instanță anularea deciziei Secției pentru Judecători de numire a acesteia. Asociația afirmă că procedura de numire a unui nou președinte al instanței supreme a fost declanșată de Secția de Judecători a CSM în 30 mai, în condițiile în care funcția a devenit vacantă la 14 septembrie.

Lia Savonea va face marți o a cincea încercare de a valida numirea procurorului Adina Florea la conducerea controversatei Secții de anchetare a magistraților, după ce până acum acest demers a eșuat. Este de așteptat ca decizia de numire a Adinei Florea să treacă, cu un scor strâns – fie 10/9, fie 11/8. În ceea ce îi privește pe procurorii din CSM, se așteaptă ca unul singur – Codruț Olaru – să voteze pentru numirea Adinei Florea în funcția de procuror-șef al Secției pentru investigarea infracțiunilor în justiție.

Ultimele patru ședințe ale plenului Consiliului Superior al Magistraturii au fost amânate din lipsă de cvorum, ultima fiind în 3 iulie. Aceasta, după ce șapte membri ai CSM – Anamaria Chiș, Mihai Bălan, Bogdan Mateescu, Cristian Ban, Florin Deac, Tatiana Toader și Nicolae Solomon, vicepreședinte al forului – au boicotat plenul, cerând amânarea tuturor discuțiilor cu privire la Secția de Investigare a magistraților până la traducerea raportului Comisiei de la Veneția și a raportului GRECO.

Comentând blocajul de la CSM, ministrul Justiției, Ana Birchall, declara că, din punctul său de vedere, rolul important în a debloca această situație îl are președintele CSM, care „are responsabilitatea să caute cale de consens și de dialog”: „Îmi permit cu umilință, cu politețe, dar cu deschidere spre dialog, să spun că este și atributul președintelui CSM de a găsi consens, de a pune capăt tonului agresiv, de a pune capăt scandalului, de a încerca să găsească o soluție chiar dacă este dificil de găsit și de a încerca să meargă pe calea dialogului, pentru că este evident că această atitudine și ce se întâmplă de câteva săptămâni nu face bine justiției”.

Președintele CSM, Lia Savonea, susținea însă că nu sunt tensiuni între membri, ci relații absolut instituționale, adăugând că i se pare ironic ca cei șapte judecători și procurori să acuze lipsa dialogului, în condițiile în care aceștia nu se prezintă la plen pentru discuții.

Controversele din jurul Adinei Florea

Funcția de procuror-șef al Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție a devenit vacantă după ce Gheorghe Stan a demisionat în luna iunie pentru a prelua postul de judecător al Curții Constituționale, el fiind propus în funcție de PSD.

Procurorul Adina Florea a obținut cel mai mare punctaj, 9,86, la interviurile în fața comisiei de concurs din Consiliul Superior al Magistraturii pentru funcția de procuror-șef a Secției de investigare a infracțiunilor din justiție, fiind urmată de Sorin Iasinovschi, cu un punctaj de 8,85 și de Bogdan Pîrlog, care a obținut 3,25.

Procurorul militar Bogdan Pârlog, cel care a deschis dosarul privind violențele din 10 august, a transmis CSM o solicitare de invalidare a concursului, invocând că procedura este lovită de nulitate. El a susținut că „întreaga procedură a fost neserioasă și părtinitoare, candidatul care a fost declarat câştigător fiind decis anterior după criterii străine interesului justiţiei”. Cererea procurorului Pârlog, prim-procuror militar adjunct la Parchetul Tribunalului Militar Bucuresti, urmează să fie discutată în ședința de marți a plenului CSM.

În tot acest timp, Secția specială, a cărei înființare a fost contestată inclusiv de către organismele internaționale, a fost condusă din postura de procuror-șef adjunct, de Adina Florea, propusă de câteva ori de fostul ministru al Justiției Tudorel Toader pentru conducerea DNA și refuzată de Klaus Iohannis.

Controversata secție specială a pus-o sub acuzare pe fosta sefa a DNA Laura Codruța Kovesi, a încercat de mai multe ori să preia de la DNA dosarul Tel Drum/DNA, a înregistrat o plângere penală pe numele prim-vicepresedintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, și a comisarului european pe Justiție Vera Jourova și a retras apelul din dosarul de la instanța supremă în care sunt judecați fugarul Sebastian Ghiță și mai mulți foști magistrați și șefi din Poliția Prahova, care au fost achitați în primă instanță. Secția specială a făcut acelaşi demers şi în dosarul lui Viorel Hrebenciuc.

La începutul acestui an, Curtea de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) a înregistrat mai multe solicitări ale Curților de Apel Pitești, București și Tribunalului Olt, care contestă modul în care a fost înființată și funcționează controversata secție de anchetare a magistraților și cer, printre altele, și să explice dacă România este obligată să respecte recomandările din rapoartele privind Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) al Comisiei Europene, cererile fiind conexate de către CJUE. Demersul la Curtea europeană a fost inițiat de Forumul Judecătorilor din România.

O structură autonomă pentru anchetarea judecătorilor poate fi utilizată ca un instrument de intimidare şi de presiune asupra acestora, mai ales dacă se ține cont de contextul în care a fost înființată, se creează o suspiciune generală privind posibilitatea unor influențe politice, ceea ce poate afecta în mod semnificativ independența justiției, în special aparența de independenţă a organelor judiciare din România. De asemenea, înființarea acestei structuri – Secția de anchetare a magistraților – „contravine cerinţelor Dreptului Uniunii Europene”. Este punctul de vedere pe care Comisia Europeană l-a transmis Curții de Justiție a Uniunii Europene în acest proces deschis de mai multe instanțe din România.