Augustin Zegrean, despre eliminarea pensiilor de serviciu ale magistraților: Un demers politicianist. Nu este prima dată când politicienii nu țin cont de decizii ale Curții Constituționale

Legea care elimină pensiile speciale pentru magistrați este un demers politicianist, în prag de alegeri, și nu este prima dată când politicienii nu țin cont de decizii ale Curții Constituționale, a declarat pentru HotNews.ro fostul președinte al Curții Constituționale Augustin Zegrean. El amintește că CCR a spus în mai multe rânduri că o soluție legislativă declarată neconstituțională nu mai poate fi adusă în altă lege.

Zegrean susține că fiecare partid a încercat să abroge aceste pensii de serviciu atunci când a venit la putere, căutând țapul ispășitor, care de fiecare dată a fost justiția.

Ce spune Augustin Zegrean:

• „De fiecare dată când dau de un necaz legat de buget, politicienii arată cu degetul spre magistrați, că din cauza lor nu au bani, ceea ce este o minciună. Nu au decât să taie pensiile speciale, dar nu trebuie să se bucure nimeni, pentru că asta nu înseamnă că acei bani vor fi dați altora cu pensii mici. S-ar putea ca atunci când se ajunge la calcul pe contributivitate tot magistrații să aibă pensiile cele mai mari.
• Vorbind constituțional, cum se justifică că la Poliție, Armată și SRI rămân aceste pensii și la ceilalți nu? Avem text în Constituție care vorbește despre egalitatea legii și autorităților. Ce autoritate este aia care tratează pe unii într-un fel și pe alții în alt fel? Știu ce o să mi se spună – că ăia își dau viața pentru patrie. Este o glumă. Plus că militarii nu contribuie la fondul de pensie și nu au contribuit niciodată.
• Nu magistrații și-au stabilit aceste pensii, tot politicienii le-au stabilit și i-au momit să iasă la pensie la 20-25 de ani vechime. Eu când am decis să mă fac judecător, am avut în vedere și că voi avea o pensie mare.
• CCR a spus în mai multe rânduri că o soluție legislativă declarată neconstituțională nu mai poate fi adusă în altă lege. Nu este prima dată când se ignoră decizii ale Curții Constituționale. Sunt decizii ale CCR care nu au fost puse în aplicare niciodată.
• Eliminarea acestor pensii este un demers politicianist, mai ales că vin alegerile. Cineva a inventat ca preocuparea numărul 1 a poporului român să taie pensiile și acum le taie. Nu știu de unde această idee că este voința poporului, pentru că nu cresc pensiile poporului dacă se taie cele de serviciu.
• Președintele Iohannis are această posibilitate, să întoarcă legea la reexaminare și a uzat de această prerogativă în câteva rânduri. Nu știu dacă va face asta și acum”.

Legea va fi atacată la CCR de către instanța supremă

Proiectul votat miercuri de Camera Deputaților a fost inițiat de parlamentarii PNL și vizează eliminarea pensiilor speciale pentru pe deputați și senatori, judecători și procurori, personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor, funcționarii publici cu statut special, funcționarii publici parlamentari, membrii corpului diplomatic și consular, membrii Curții Constituționale, precum și personalul aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă. Actul normativ nu îi vizează pe militari și polițiști.

În Parlament a existat și un proiect de lege al USR care prevedea însă plafonarea pensiilor pentru magistrați și militari, dar Comisia de Muncă din Camera Deputaților, condusă de deputatul PSD Adrian Solomon, a optat pentru varianta PNL, pe care a susținut-o și PSD.

Mai mulți politicieni au acuzat că această lege este un exercițiu de imagine, fiind previzibil că va fi declarată neconstituțională de către Curtea Constituțională.

„Modalitatea în care s-a votat eliminarea pensiilor speciale lasă niște semne de îndoială asupra eficienței acestui demers. Știe toată societatea din România că acest proiect în care PSD și PNL s-au întrecut în a-și aduce acuze cine le-a creat și cine le-a susținut are probleme de constituționalitate”, a declarat președintele USR, Dan Barna, marți, după ce legea a fost adoptată de deputați.

Barna consideră că proiectul va ajunge, cu siguranță, la Curtea Constituțională: „Am votat acest proiect. Fără îndoială va ajunge la CCR. În situația în care aceasta va respinge proiectul de lege, există acest risc, avem pregătit un pachet de proiecte de lege prin care să venim cu inițiative foarte clare prin care aceste pensii să poată fi și în mod real, nu doar declarativ populist, eliminate”.

Instanța supremă va ataca la Curtea Constituțională actul normativ, au declarat pentru HotNews.ro surse oficiale.

Decizia CCR care consfințește pensiile de serviciu pentru magistrați

Abrogarea pensiei de serviciu a magistraților a fost declarată neconstituțională prin decizia Curții Constituționale nr. 873 din 25 iunie 2010.

Curtea arăta că acordarea pensiei de serviciu pentru cadrele militare şi magistrați constituie o compensație parțială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale cărora trebuie să li se supună magistrații. Raportat la principiul independenței justiției, Curtea Constituțională a constatat că ”dispozițiile art.1 lit.c) din Legea privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor – prin care se elimină pensiile de serviciu ale judecătorilor, procurorilor și judecătorilor, respectiv magistraților asistenți ai Curții Constituționale – sunt neconstituționale.” Curtea Constituțională a reținut că ”atât considerentele, cât şi dispozitivul deciziilor sale sunt general obligatorii, potrivit dispozitiilor art.147 alin.(4) din Constituție , şi se impun cu aceeași forță tuturor subiectelor de drept şi, în consecință, așa cum a statuat şi în jurisprudența sa, atât Parlamentul, cât și Guvernul, respectiv autoritățile şi instituțiile publice urmează să respecte cele stabilite de Curtea Constituțională în considerentele şi dispozitivul deciziei”.

CCR a invocat statutul și restricțiile magistraților în protejarea pensiei de serviciu, concluzionând că „independenţa justiţiei include securitatea financiară a magistraţilor, care presupune şi asigurarea unei garanţii sociale, cum este pensia de serviciu a magistraţilor”.

„În concluzie, Curtea constată că principiul independenţei justiţiei apără pensia de serviciu a magistraţilor, ca parte integrantă a stabilităţii financiare a acestora, în aceeaşi măsură cu care apără celelalte garanţii ale acestui principiu. Atât în jurisprudenţa Curţii Constituţionale a României, cât şi în jurisprudenţa altor Curţi Constituţionale s-a statuat că stabilitatea financiară a magistraţilor reprezintă una dintre garanţiile independenţei justiţiei”, se arată în decizia din 2010 a Curții Constituționale.

„În ceea ce privește decalajul dintre cea mai mică și cea mai mare pensie plătită de stat, – având în vedere că pensia de serviciu a magistraţilor este în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării – se poate analiza de către legiuitor necesitatea luării unor măsuri pentru evitarea eventualelor practici de acordare nejustificată a unor drepturi salariale suplimentare în ultima lună de activitate înainte de data pensionării, în scopul măririi substanţiale a bazei de calcul a pensiei de serviciu”, se mai preciza în motivarea deciziei Curții Constituționale.

Magistrați cu salariu de 15.000 de lei net se pensionează cu 18.000 de lei

Pensia de serviciu pentru magistrati a fost instituită în anul 1997, ca urmare a modificării și completării Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecatorească, înlocuită de Legea 303/2004.

Magistraţii beneficiază de pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.

Peste 300 de judecători și procurori au trimis zilele trecute o scrisoare preşedintelui, premierului şi preşedinţilor Camerelor Parlamentului în care aduc argumente pentru pensiile de serviciu, recunoscând însă existenţa unor anomalii şi inechităţi pentru rezolvarea cărora oferă soluţii.

Printre anomaliile semnalate de magistrați se numără aceea că persoane care au activat în avocatură pot intra în magistratură înainte de a se pensiona, astfel încât să primească pensie de serviciu.

O altă anomalie este că pensia poate ajunge să fie mai mare decât salariul întrucât modificările legislative făcute de PSD au generat un astfel de paradox: în condiţiile în care pensia de serviciu a unui magistrat este 80% din ultimul venit lunar brut, iar salariul brut a fost majorat, valoarea pensiei a crescut la rândul său. Astfel, un magistrat care avea un salariu net de 15.000 de lei poate să se pensioneze cu 18.000 de lei.

Magistrații oferă și soluții pentru rezolvarea acestor anomalii și ameninţau că în cazul în care nu vor fi luați în seamă îşi rezervă dreptul de a se adresa organismelor interne şi europene „pentru a lua măsurile cele mai eficace şi mai urgente, în vederea apărării şi restabilirii normelor legale de protecţie împotriva unor imixtiuni, ce afectează independenţa judecătorilor, legitimate prin avansarea sau edictarea unor proiecte de lege”.

Magistrații mai spun că, din punct de vedere statistic, în raport de numărul total al pensiilor de serviciu (circa 250.000) cele ale judecătorilor şi procurorilor (3.301) reprezintă 1,32%, iar faţă de totalul pensionarilor din România – 4.674.833 – procentul este de 0,07%.

• Orban vrea și recalcularea „pensiilor nesimțite” ale șefimii din Armată și Poliție: „Sunt o sfidare la adresa unui om care a muncit o viață”