Bogdan Licu, audiat luni în CSM. Controversele din jurul „alesului” lui Predoiu pentru funcția de prim-adjunct la Parchetul General

​​Propus de ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, să fie prim-adjunct al procurorului General, Bogdan Licu susține luni interviul în fața secției de procurori din Consiliul Superior al Magistraturii. Licu, care a fost procuror general interimar, a fost singurul candidat înscris pentru funcția de prim-adjunct la Parchetul General. Avizul CSM este consultativ.

Bogdan Licu este unul dintre cei mai contestați candidați la o funcție de conducere în marile parchete, asociații de magistrați cerând explicații pentru alegerea sa de către Cătălin Predoiu.

Acuzații de plagiat

Bogdan Licu a fost acuzat de plagiat în teza de doctorat susținută la Academia SRI, sub coordonarea lui Gabriel Oprea. El a susținut că nu a plagiat, iar în martie 2016 anunța că renunță la titlul de doctor.

Jurnalista Emilia Șercan a scris în PressOne că Bogdan Licu a dat în judecată Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) și Academia SRI, în tentativa de a opri procedurile de verificare a tezei sale, dar și Ministerul Educației,pentru a-l obliga să-i retragă titlul de doctor, la care vrea să renunțe benevol. În acest război juridic, Academia SRI a tergiversat procedurile de verificare a acuzațiilor de plagiat timp de trei ani și jumătate.

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a argumentat că nu există „niciun verdict oficial al unei autorități competente” în privința acuzațiilor de plagiere a tezei de doctorat la adresa lui Bogdan Licu, pe care l-a propus în funcția de prim-adjunct al procurorului general, astfel încât, „până la proba contrarie”, acesta respectă criteriile de integritate solicitate de președintele Klaus Iohannis pentru numirile la conducerea Parchetelor.

„Am formulat cererea de retragere a titlului de doctor dintr-un motiv foarte întemeiat. Privind în urmă îmi reproșez că nu eram suficient pregătit la momentul elaborării tezei pentru o asemenea etapă. Este cel mai mare regret pe care îl am în activitatea mea și tocmai pentru că regret și îmi reproșez că am tratat cu superficialitate această teză științifică, am inițiat demersul de retragere a titlului. (…) Da, recunosc, am realizat o teză cu unele erori, dar de aici până la a susține că am realizat un furt este o cale lungă și nu pot admite așa ceva”, a declarat Licu, în timpul interviului susținut în fața ministrului Justiției.

Plagiatul lui Licu a fost invocat și în dezbaterea electorală a președintelui Klaus Iohannis, cel care are ultimul cuvânt în privința numirii, dacă propunerea va ajunge la el. „Eu nu am de gând să fac rabat de la integritate. Integritate, profesionalism, meritocrație și în acest domeniu”, a spus el, întrebat dacă ar numi o persoană cu probleme de integritate cum este plagiatul lui Licu.

Contestat de asociații ale magistraților

Asociația „Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor” (AMASP) i-a cerut ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, să explice public care a fost grila de notare a candidaților la funcțiile de conducere din marile parchete, precum și care este poziția sa cu privire la apartenența sau apropierea magistraților de organizații nonguvernamentale cu caracter nepublic și cazurile de plagiat.

Aceste ultime precizări solicitate vin în contextul în care asupra lui Bogdan Licu, propus prim-adjunct al procurorului general actualul procuror șef interimar planează în spațiul public nu numai acuzații de plagiat, dar și apartenența la masonerie, potrivit libertatea.ro.

Asociația „Inițiativa pentru Justiție” a cerut Secției pentru procurori din Consiliul Superior al Magistraturii să țină cont și de performanțele școlare și academice ale procurorilor propuși la conducerea parchetelor, atunci când va formula un aviz. Solicitarea a fost făcută făcută în contextul informațiilor privind performanțele școlare și universitare ale procurorului Bogdan Licu, propus numărul 2 în Parchetul General, dar și ale Gabrielei Scutea în ceea ce privește examenele susținute de la intrarea în magistratură.

Potrivit unui articol publicat de ziare.com, „Bogdan Licu a urmat primele doua clase liceale la Liceul de Filologie Istorie din Craiova, la profilul Chimie-Biologie, iar din clasa a XI-a s-a mutat la Liceul Sanitar din Bucuresti”, pe care l-a absolvit cu profilul sanitar- laborant farmacie.

După liceu, Bogdan Licu a studiat Dreptul la Universitatea Spiru Haret și a susținut examenul de licență la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca deoarece „universitatea pe care a urmat-o el nu era acreditată și nu avea dreptul de a organiza, la acea dată, examene de licență”, după cum scria Emilia Șercan pe pressone.ro.

Potrivit sursei citate, „Licu a obținut nota 5 la examenul de licență la Drept penal, materie fundamentală pentru un procuror”, „la examenul de Drept civil a obținut nota 6, media probelor de la examenul scris de licență fiind salvată – parțial – de Dreptul muncii, la care a luat nota 10”.

Împrumutul de la naș

Potrivit Europa Liberă, Bogdan Licu a declarat în 2014 că s-a împrumutat cu 300.000 de euro de la omul de afaceri Mircea Tudor, împrumuturi contractate în 2008 şi 2011. Banii urmau a fi returnaţi până în 2025. Cinci ani mai târziu, datoria a scăzut la jumătate, la 150.000 de euro. Bogdan Licu este prieten, vecin şi a fost năşit de Mircea Tudor.

Mircea Tudor a avut mai multe contracte cu diverse instituţii de stat pentru scanere, pentru vămi și nu numai. Potrivit Europa Liberă în iunie 2016, Tudor a fost pus sub acuzare de procurorii DNA după ce a plătit 6 milioane de lei unui intermediar pentru obţinerea unor documente necesare adjudecării, de către societatea lui, a unor contracte cu Autoritatea Națională a Vămilor privind sisteme de securizare. Dosarul a fost clasat de procurori.

În ianuarie 2020, ministrul de Finanțe, Florin Cîțu declara că scanerele din vămi sunt o legendă și nu funcționează. „Este prima discuţie pe care am avut-o. Nu funcţionează, sunt de legendă aceste scanere în ANAF”, a spus Cîţu, care a adăugat că poate nici nu s-a dorit ca ele să fie funcţionale.

„Se pare că nu au prea mers niciodată. În cel care a mers la un moment dat a intrat un TIR. E ireal”, a afirmat ministrul Finanţelor,într-o emisiune la Digi 24.

Intervenția în Dosarul Revoluției, cu susțineri „profund eronate”. În cazul Sorina, cereri trimise la alte instanțe

Nu lipsesc nici controversele profesionale în cazul lui Licu, cele mai recente fiind legate de Dosarul Revoluției și intervenția sa în cazul adopției Sorinei.

La sfârșitul lunii noiembrie 2019, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a respins solicitarea procurorului general Bogdan Licu de redeschidere a dosarului Revoluției în cazul lui Petre Roman și Teodor Brateș, după ce procurorii de la Parchetul General au anunțat, în 21 octombrie, că au dispus infirmarea clasării dosarului Revoluției și că solicită instanței redeschiderea urmăririi penale pentru cei doi, cu privire la infracțiuni contra umanității.

Susțineri „profund eronate”, afirmații „nelegale”, soluții „netemeinice” – sunt cuvintele folosite de judecătorul de cameră preliminară în motivarea deciziei prin care a respins cererea procurorului general interimar.

În cazul Sorinei, fetița de Baia de Aramă, adoptată de un cuplu de români din SUA, a făcut o cerere de interzicere a părăsirii țării, însă a încurcat instanța. El s-a adresat Tribunalului Mehedinți deși era de competența judecătoriei Drobeta Severin,

De asemenea, Curtea de Apel Craiova a respins și cererea de suspendarea executării deciziei judecătorești prin care fetița a fost adoptată din Baia de Aramă..