Dincolo de conspirațiile cu Bill Gates. Ce spun criticii termoscanării din magazine și cum răspunde un medic

​Termoscanarea a devenit obligatorie la intrarea în multe locuri din România, printre care magazine, iar acest lucru a dat naștere multor dezbateri, în special pe internet. Am încercat să aflu ce argumente au criticii și cum răspund apărătorii acestei măsuri care ar trebui să depisteze bolnavii de COVID-19.

Din 15 mai, după ce am ieșit din starea de urgență și am intrat în stare de alertă, ne-am trezit cu o altă provocare a existenței noastre în era COVID-19: intri în magazin, un paznic se apropie de tine și „te scanează” în mijlocul frunții. Omul îți măsoară temperatura cu un aparat cu laser.

Dacă ai temperatura corectă, adică cel mult 37,3 grade, te lasă să intri. Dacă nu, la revedere. Pleci acasă cu sacoșa goală.

Hotărârea de Guvern 24 din 14 mai spune foarte clar că instituțiile și operatorii economici privați și de stat au și următoarea obligație:

„Să nu permită accesul persoanelor a căror temperatură corporală, măsurată la intrarea în incintă, depășește 37,3ºC”.

O temperatură peste această valoare poate fi un semn că persoana în cauză este bolnavă de COVID-19.

Procedura este obligatorie pentru a acorda accesul oamenilor în magazine, saloane de cosmetică, cabinete medicale și toate celelalte locuri redeschise o dată cu încheierea stării de urgență.

Sincer, nu a mai avut nimeni treabă cu fruntea mea de când mă împărtășeam și mă dădea preotul cu mir.

Ciudat însă nu mi s-a părut doar mie. Până la urmă, un om în uniformă se apropie de tine și îți îndreaptă spre cap un aparat „cu formă de pistol”, după cum l-a descris o prietenă. Dar alții au mers mai departe cu neliniștea. Iar cei mai vocali adversari ai măsurării temperaturii sunt pe Facebook, unde în altă parte?

Teoriile despre de ce nu este ok să ni se ia temperatura sunt într-un spectru larg de gândire. Am citit undeva că statul vrea să-ți implanteze un cip în frunte, pentru că Bill Gates se află într-o campanie elaborată de strâns date despre noi. Alții cred că după ce ți se ia temperatura cu laser, rămâi cu un cod de bare pe frunte, care se poate vedea la infraroșu. Sau că așa îți verifică IQ-ul.

Părerile de mai sus intră în zona amuzamentului. Dar ar fi totuși exagerat să tragem concluzia că toți cei care s-au enervat din cauza acestei dispoziții legale sunt victime ale conspiraționismului sau fake-news-ului.

Unii, de pildă, au reclamat că temperatura corpului face parte dintre datele cu caracter personal care sunt protejate prin GDPR (regulamentul european pentru protecția datelor personale). Problema asta este însă falsă.

Judecătorul Cristi Danileț a explicat că nu se încalcă niciun drept al omului dacă paznicul ia temperatura clienților, „fiind doar un mijloc de siguranță, nu un act medical”.

Avocata Elenina Nicuț spune într-un material realizat de Radio Europa Liberă că „problema nu este de GDPR, ci de eficacitatea acestui triaj epidemiologic bazat pe temperatură. În momentul în care, în baza unui astfel de test, riști o interdicție, acel test trebuie să fie foarte precis”.

Or asta este problema remarcată de foarte mulți oameni: termometrele arată valori mult mai mici decât cele la care s-ar fi așteptat. Care valori ar demonstra că mulți dintre noi suntem, de fapt, subfebrili.

Am citit comentarii pe Facebook în care oamenii povestesc că au fost depistați cu 33 de grade și mai puțin. Mie personal nu mi s-a întâmplat. Sunt între 35-36, fie că am fost la Ikea, la stomatolog sau să-mi cumpăr hummus.

Și am mai observat un lucru. Din cauza protestelor unor oameni (unele regizate spectaculos), paznicii din magazine au cam dat înapoi. Nu mai au chef de discuții inutile cu clienții.

Vineri, de exemplu, am intrat în Mega Image și nu m-a întâmpinat nimeni. L-am întrebat pe domnul de la pază de la intrare ce se întâmplă. Ușor agitat de întrebare, mi-a spus că ei nu mai iau temperatura clienților. Că sunt valorile mici, că oamenii nu vor, că se iscă discuții și aglomerație la intrarea în magazin.

„Decât să nu respectăm distanța între clienți, mai bine am renunțat. Dar dacă vreți să vă știți temperatura, am aparatul chiar aici. Scanez doar la cerere acum.”

Oameni care nu vor să li se ia temperatura

Clienții unui magazin din Italia, Roma, sunt termoscanați. FOTO: Cecilia Fabiano/ La Press/ Profimedia Images

Remi Mănoiu este „băiatul cu dreaduri” care a mai apărut în mai multe mici scandaluri online. Un om cu păreri vehemente anti guvernul liberal și deja un aproape influencer. A participat săptămâna trecută la protestul din Piața Victoriei.

„În primul rând, pe mine mă deranjează că nu este legal să faci asta. Nu poți lăsa un paznic, care nu are dreptul să facă asta, fiind până la urmă un act medical (n.r.- specialiștii spun că nu este un act medical). Altfel, nu are cum să fie edificatoare o temperatură luată cuiva, există o serie de factori care pot influența starea cuiva.

Plus că, teoretic, cauti asimptomatici, căci ăia teoretic sunt problema ta. După cum au promovat ei virusul ăsta, ăia răspândesc virusul. Iar ăia asimptomatici n-au nici temperatură și niciun fel de alte stări care să-ți arate că sunt bolnavi de COVID.

Am tot văzut că acuratețea lor lasă de dorit, mulți au spus că au fost să își ia temperatura și aveau mai mică decât normal. Asta unde te duce cu gândul? Că le-au setat ei ca să nu-și piardă clienții. N-are nimeni niciun interes să facă asta (adică să găsească bolnavii). Plus că, o părere sinceră, la cum s-a acționat și cum văd eu lucrurile, este o altă formă de dresaj și supunere a cetățeanului. E până la urmă tot o forma de frică indusă în subconștientul nostru”, spune Remi Mănoiu.

Ce-i drept, Guvernul nu a lămurit până acum care sunt condițiile tehnice ale aparatelor de măsurat sau condițiile ambientale în care se ia temperatura. Orice unitate privată are libertatea să aleagă ce aparat vrea să folosească pentru a măsura temperatura, atâta timp cât se măsoară la distanță.

Un alt critic al acestei măsuri este doamna Gigi Ghinea. Doamna este psiholog și deține un master în psihoterapie analitică, iar pe Facebook o urmăresc peste 8000 de persoane. Am discutat și cu dumneaei despre nemulțumirea oamenilor referitoare la măsurarea temperaturii.

„Luarea temperaturii de către un angajat al instituțiilor (oricare ar fi acestea), cu niște aparate despre care nu se știe dacă o măsoară cu exactitate, este complet irelevantă, ba chiar o absurditate. Pare că am înnebunit cu toții, dar acesta e un alt subiect, mult mai complex, de o gravitate fără precedent.

Termometrul cu care mi s-a măsurat mie temperatura la intrarea într-un supermarket a arătat 34,6 grade Celsius, iar mai mulți prieteni au relatat că și lor, în diferite locuri unde le-a fost măsurată temperatura la intrare, termometrele arătau temperaturi între 28 de grade și 35. Unul singur a spus ca avea 36,3.

De aici trag concluzia că tot circul ăsta politico mediatic „noi (statul) ne prefacem ca avem grijă de sănătatea voastră și vă măsurăm temperatura ca măsura de protecție sanitară”, iar noi (cetățenii) ne prefacem că suntem responsabili și ne măsoară temperatura cu niște aparate defecte, de asemenea pentru ca ne pasă de sănătatea tuturor, e o farsă grosolană.

În plus, foarte puțini bodyguarzi poarta masca de protecție în mod corect, așadar chiar ei pot fi purtători și pot răspândi virusuri. Dacă aparatul nu măsoară exact temperatura, iar cineva care are cu adevărat febră intră în magazin pentru că la intrare, termometrul a arătat ca este subfebril, atunci unde e protecția?

Ceea ce cred eu, ca psiholog, e faptul că începând din luna martie comunicarea Grupului strategic național pentru sănătate a fost foarte defectuoasă. S-au contrazis de la o zi la alta, (membrii grupului- n.r.) nu s-au pus de acord unul cu altul, ceea ce duce la confuzie, incertitudine și panica. Guvernanții, prin ignoranța lor, au creat panică, iar acum își acuza poporul că se comportă anapoda. Iar asta e cea mai gravă problemă.”

Ce spune despre termoscanare un medic de la Spitalul de Urgență Floreasca

Dincolo de păreri și speculații, sunt câteva aspecte tehnice ale procedurii de măsurare a temperaturii care trebuie lămurite. Am discutat despre acestea cu un medic de la Spitalul de Urgență Floreasca. Mi-a spus să nu-i dau numele, dar mi-a explicat că sunt mai multe tipuri de temperatură a corpului uman.

Există temperatură centrală (la nivelul „miezului” organismului, din inimă, din creier) și temperatură periferică care se ia la nivelul axilei, intrarectal sau în gură, aceasta din urmă fiind temperatura pe care noi o măsurăm în mod normal. Medicul mi-a mai spus că, foarte important, este absolut natural ca valorile să varieze în funcție de locul de măsurare.

Spre exemplu temperatura normală la nivelul genunchiului trebuie să fie pe la 20-22 de grade. Temperatura variază în funcție de segmentul expus. Asta se traduce în faptul că, la nivelul frunții, este normal ca temperatura să nu fie aceeași cu cea măsurată la axilă. Din start, 37,3 la frunte este mai îngrijorător decât 37,3 la subraț.

La termoscanare, adică ceea ce se întâmplă acum la intrarea în magazine, care nu se ia prin contact direct, ci de la distanță, mai intervine și pierderea căldurii prin contactul cu temperaturile mai reci ale ambientului. Contează foarte mult și curenții de aer rece care intervin deseori la intrarea în magazine, mi-a mai spus medicul.

Cu alte cuvinte, soluția problemei ar fi o reglementare guvernamentală în acest sens.

În plus, isteria generală pe subiectul acesta s-a creat și din cauza faptului că pot exista alți factori care influențează ce temperatură avem. De exemplu, ovulația sau o stare de agitație. Doctorul însă mi-a explicat și că organismul uman este foarte bun în a-și regla temperatura corpului. Tocmai de aceea, chiar dacă suntem nervoși sau am alergat un maraton, temperatura noastră nu variază atât de mult încât să intrăm în categoria de risc.

Nici în cazul femeilor, ovulația nu crește temperatura corpului cât să depășească variațiile normale și limita de 37,3 grade Celsius, stabilită de Guvern ca fiind maximul acceptat.

Poate cel mai important aspect pe care l-a menționat medicul este că termoscanarea, cu toate variațiile sale de procedură, este cea mai funcțională metodă pe care o avem la dispoziție. Nu avem cum să facem teste de sânge, nu avem cum să măsurăm tusea oamenilor sau starea plămânilor sau orice altceva. Măsurarea temperaturii este singura noastră șansă de a depista la nivelul maselor de oameni, posibilii bolnavi de COVID-19.

În același timp, trebuie să admitem că termoscanarea are foarte multe limite în depistarea persoanelor cu COVID-19. O spun chiar două instituții europene, Agenția Europeană de Siguranță în Aviație (EASA) și Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC) care au emis un ghid, „COVID-19 Aviation Health Safety Protocol„, pentru aeroporturi și călătoriile cu avionul. Iar limitele ar fi următoarele:

• Multe persoane simptomatice nu au febră și un procent mare de transmitere a COVID-19 apare prin cazuri asimptomatice sau pre-simptomatice;
• Febra poate fi ușor tratată cu medicamente;
• Poate da o impresie falsă de siguranță, cu efect negativ asupra respectării altor măsuri.