Ministerul Public întreabă parchetele din țară despre competența pe cauze vizând militari și civili / Plus: O cerere neobișnuită a procurorului din dosarul 10 august, din ianuarie 2020

Parchetele din țară sunt consultate de Ministerul Public în privința competenței de efectuare a urmăririi penale, de către procurorul civil sau de către procurorul militar, în situația în care sunt reunite o cauză în care autorul infracțiunii este militar și o cauză în care nu sunt vizate persoane având calitatea de militar. Demersul are loc în contextul clasării dosarului 10 august de către DIICOT, după ce a fost cerut și preluat de la Secția Parchetelor Militare. Dosarul a fost deschis de Parchetul Militar București.

Adresa Parchetului General transmisă tuturor parchetelor din țară este datată 14 iulie, cu o zi înaintea anunțului DIICOT privind clasarea dosarului 10 august. Rechizitoriul DIICOT este datat însă 26 iunie.

„Întrucât există opinii contrare în privința interpretării dispozițiilor art 56 alin 4 și 5 Cpp coroborate cu dispozițiile art 63 alin 1 Cpp în referire la dispozițiile art 44 Cpp, cu concluzii în sensul că în situația dată competența de efectuare a urmăririi penale ar aparține fie procurorului civil, fir procurorului militar, vă solicităm să identificați și să ne transmiteți, până la data de 31 iulie 2020, cazuri de practică judiciară pe tema în discuție, din activitatea dvs și a unităților din subordine, cu precizarea modalității de soluționare a unor eventuale probleme de nulitate a actelor de urmărire penală ridicate în fața judecătorului de cameră preliminară, după caz”, se arată în adresa trimisă parchetelor de către Parchetul General și obținută de HotNews.ro.

În documentul transmis tuturor parchetelor din țară se menționează că solicitarea vizează documentarea și formularea unui punct de vedere unitar la nivelul Ministerului Public în legătură cu stabilirea competenței de efectuare a urmăririi penale, de către procurorul civil sau de către procurorul militar, în situația în care sunt reunite o cauză în care autorul infracțiunii este militar (existând sau nu participanți militari sau civili) și o cauză în care nu sunt vizate persoane având calitatea de militar.

Procurorul de caz cerea de la Parchetele militare, în ianuarie, soluțiile, și nu rechizitoriile, date în alte dosare care au vizat acțiunile jandarmilor la marile proteste

În data de 23 ianuarie 2020, procurorul de caz, Doru Stoica, a solicitat Secției Parchetelor Militare, în xerocopie, „soluțiile solicitate în cauzele penale instrumentate, în perioada 2010-2017, având ca obiect plângerile penale formulate de persoane vătămate la adresa modului de acțiune a personalului Jandarmeriei Române pe parcursul misiunilor de asigurare a ordinii publice la adunări (mitinguri, proteste) ce au presupus aglomerări de persoane”.

Cererea procurorului de caz, formulată în ianuarie, a început acum să circule acum în mediul magistraților, după clasarea parțială a dosarului 10 august.

Soluțiile pronunțate de procurori în dosare înseamnă NUP-urile, până în 2014 (când s-a schimbat Codul Penal) și ulterior clasările în dosare, au explicat juriști consultați de HotNews.ro.

Practic, noțiunea de soluție este asociată cu clasarea și nu cu rechizitoriile sau trimiterile în judecată, a explicat un magistrat consultat de HotNews.ro.

Surse judiciare au declarat pentru HotNews.ro că solicitarea procurorului Doru Doru Stoica a fost trimisă tuturor parchetelor militare din țară.

Aceleași surse spun că Parchetul Militar București a declinat solicitarea, răspunzând că nu pot da curs întrucât nu le-a fost indicată o legătură între cauza instrumentată (Dosarul 10 August) și cauzele instrumentate de procurorii militari vizând plângeri împotriva jandarmilor, în perioada 2010-2017.

––––––––––-

La aproape 2 ani de la reprimarea violentă a mitingului diasporei din Piața Victoriei, procurorii DIICOT au clasat parțial dosarul 10 august. Procurorii DIICOT spun că nu există probe că a fost vorba despre o tentativă de lovitură de stat, așa cum a susținut Jandarmeria Română. DIICOT susține și că nu ar fi fost pregătită din timp reprimarea protestului, așa cum au afirmat o parte dintre manifestanții care au făcut plângeri penale împotriva jandarmilor. Prin urmare, conducerea Jandarmeriei de la acea vreme a fost scoasă de sub urmărire penală.

La câteva ore de a anunțul DIICOT, procurorul general Gabriela Scutea a reacționat susținând că „toate actele procedurale din acest dosar vor fi cântărite în cadrul controlului ierarhic”.

Întrebată dacă, prin urmare, va dispune un control asupra acestui dosar, Scutea nu a dat un răspuns concret: „Haideți să citim cu toții cele 235 de pagini ale dosarului”.

Ea a fost întrebată și dacă există posibilitatea să infirme ordonanța procurorilor DIICOT, refuzând să răspundă.

Au scăpat de urmărirea penală colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, fost prim adjunct al Jandarmeriei Române, maiorul Laurenţiu Cazan, fost director general al Direcţiei Generale de Jandarmi Bucureşti, colonelul Cătălin Sindile, fost şef al Jandarmeriei Române și comisarul şef de poliţie Mihai Dan Chirică, fost secretar de stat în MAI pentru relaţia cu prefecţii.

Procurorii DIICOT spun totuși că în cazuri punctuale unii jandarmi au intervenit cu violență împotriva protestatarilor, astfel că vor fi cercetați pentru purtare abuzivă de către Parchetul Militar. Mai exact, procurorii spun că aceștia „ar fi abuzat de prerogativele funcției publice cu care au fost investiți, exercitând violențe nejustificate împotriva unor protestatari”.

Dosarul a ajuns la DIICOT în 26 iunie 2019, fiind preluat de la Secția parchetelor militare. Purtătorul de cuvânt al DIICOT, Mihaela Porime, declara că dosarul a fost cerut de DIICOT pentru a vedea dacă există elemente de conexitate între actele şi faptele ce formează obiectul urmăririi penale între dosarul de la Secţia parchetelor militare şi cel de la DIICOT.

Dosarul a fost deschis de Parchetul Tribunalului Militar în 11 august 2018. În 14 august, cauza a fost preluată de Secția Militară a Parchetului General preia. „Preluarea dosarului are ca temei cercetarea unitară a evenimentelor, avându-se în vedere şi formularea unor plângeri împotriva ministrului afacerilor interne, prefectului municipiului Bucureşti, conducerii Jandarmeriei Române şi Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti, constituindu-se dosar penal la nivelul Secţiei Parchetelor Militare – PICCJ, dosar în care s-a dispus începerea urmăririi penale in rem pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu şi purtare abuzivă”, argumenta Parchetul General. Până la acea dată fuseseră depuse deja 126 de plângeri penale din partea unor protestatari agresați de jandarmi şi fuseseră audiate 74 de persoane.

În total, peste 700 de oameni au depus plângeri penale după ce au fost agresați sau au inhalat gaze lacrimogene în urma intervenției jandarmilor la mitingul din 10 august.