Mutarea de la oraș la sat, dincolo de imaginea idilică: cinci povești despre avantajele și dezavantajele unei astfel de decizii
Cinci oameni care au ales să plece din orașe și să se mute la țară au povestit care sunt avantajele și dezavantaje deciziei pe care au luat-o. Numai în 2019, datele oficiale arată că peste 113 mii de români au migrat din mediul urban în cel rural.
„Living outside the box” este o serie HotNews.ro despre oamenii care au ales un alt stil de viață decât cel convențional. De la orășenii care s-au mutat în autorulote, la cei care au lăsat orașele pentru viața la țară sau cei care trăiesc în așa-numitele „tiny house”, de doar câțiva metri pătrați, vom prezenta perspective diferite de viață altfel.
În urmă cu 20 de ani, s-a produs o adevărată mișcare, iar oamenii alegeau în masă să se mute din mediul rural în cel urban. Datele Institutului Naţional de Statistică (INS) arată că, la acea vreme, 550.000 de cetățeni făceau acest pas.
În prezent, lucrurile s-au schimbat, iar viața agitată, poluarea, aglomerația și-au spus cuvântul, astfel încât putem vorbi despre o migrație în sens invers.
Datele INS confirmă teoria – în 2019, peste 113.700 persoane au lăsat orașul pentru viața la țară. Pandemia a făcut ca și mai mulți oameni să se gândească să ia o astfel de decizie.
Pentru a înțelege mai bine care sunt beneficiile acestei mutări, dar și dezavantajele traiului în natură, am vorbit cu cinci oameni care au ales acest stil de viață.
Ionela, 37 de ani, reprezentant medical: „Când stai la casă, ai tot timpul de treabă”
Ionela s-a mutat în comuna Agigea în 2017, la 11 kilometri de Constanța. Și-a petrecut copilăria la țară, în aer liber, și asta și-a dorit și pentru cele două fetițe ale sale.
Decizia mutării a venit în clipa în care ea și soțul ei aveau doar un labrador metis de șapte luni, în timp ce locuiau la bloc, la etajul patru.
Când a aflat că este însărcinată, Ionela nu a mai stat pe gânduri: „ne doream un loc în care să ne creștem frumos, atât relația cât și copiii! Am reușit să ne mobilizăm și să facem totul așa cum visam cândva. Pot spune că atunci când există dorință, apare și putință.”
Cotețul din curte l-a transformat în foișor și l-a aranjat în stil grecesc, fațada casei a vopsit-o în turcoaz, a plantat doi pomi, un cais și un vișin, dar și multe flori, fructe și legume în grădină.
Stau la trei minute de mare, iar asta îi face să se simtă aproape zilnic într-o vacanță. Tânăra este fericită cu decizia luată și ține să menționeze că au muncit foarte mult și încă muncesc pentru a avea parte de locuința mult visată.
A avut noroc de vecini sociabili, unii poate prea sociabili: „În comună sunt foarte multe familii de pocăiți și primul lucru care ne-a surprins, la câteva zile după ce ne-am mutat, a fost vizită unor doamne care ne-au întrebat care este relația noastră cu Dumnezeu.”
La capitolul dezavantaje, Ionela spune că nu au canalizare și „se chinuie” cu o fosă septică pe care o golesc o dată la o lună jumătate, costul fiind de 270 de lei.
Pentru cei care vor să facă același pas, ea recomandă: „Le sugerez să se gândească bine înainte de a lua decizia, deoarece la casă e tot timpul de treabă.”
Georgiana, 28 de ani, artistă: „Tot ce ne înconjoară influențează creativitatea”
În urmă cu patru ani, Georgiana s-a mutat într-o zonă montană superbă, în satul Telec din județul Neamț, locul unde și-a cunoscut și viitorul soț. A copilărit la țară, în județul Iași, dar apoi a studiat zece ani la oraș.
Este artistă, specializată în pictură, grafică, ilustrații și artă mixtă, așa că viața la țară, datorită naturii care o înconjoară, îi oferă multe avantaje. „Liniștea locului, observarea traiului de la țară, schimbarea naturii. Tot ce ne înconjoară, influențează creativitatea la artiști”, spune ea.
Un alt plus este faptul că Internetul merge bine, mai ales că ea muncește de acasă, iar asta îi asigură stabilitate.
Dezavantaje
Pot fi multe lucruri care trebuie luate în vedere, mai ales într-o zonă cum stă ea: aclimatizarea persoanei care ajunge de la câmpie la munte iarna durează foarte mult aici și e frig alimentele trebuie adunate bine la beci nu există destule fructe și legume
„Oamenii s-au învățat să mănânce mai multă carne, ouă, brânză, lapte și mulți cartofi. Pentru mine nu este suficient, de aceea am un mic solar și caut soluții pentru sortimente de legume și fructe care merg”, mai spune ea.
Sătenii și provocările traiului la țară
Georgiana povestește cum sătenii nu au încredere în cei veniți, cel puțin în zona unde locuiește ea. „Nu mă cunosc, dar le place să poarte vorba și te poate afecta sau nu.
Sunt zgârciți și vorbesc direct, nu au destulă educație, așa că de multe ori mă trezesc cu glume nu tocmai pe placul meu. Nu le place concurența. De exemplu, să ai mai multe decât ei, să ai un trai mai bun, dar dacă îi cunoști și știi cum să-i iei, totul e ca și rezolvat”, completează ea.
În ceea ce privește provocările unui astfel de trai, una dintre ele este legată de schimbarea gândirii sătenilor, care nu prea acceptă nimic nou și nici educație de la cei tineri.
Ca exemple, artista povestește cum ei aruncă sau ard plastic și cauciuc, cum stropesc pământul cu pesticide și insecticide, dar și despre cum nu au o alimentație bogată în legume, fapt pentru care dezvoltă probleme de sănătate.
Un sfat de drum
Georgiana recomandă celor care vor să facă acest pas să trăiască cât mai mult fără tehnologie și modernizare, pentru a simți pe deplin liniștea și simplitatea vieții de aici.
„Să scoți apă la mână, să dai cu sapa, să cosești și să ții animale, pe lângă faptul că îți antrenează creierul, este și un exercițiu fizic benefic organismului. Avem nevoie de sport mult să rămânem tineri.”
Andra, 35 de ani, inginer: „Vecinii îți pot face viața un coșmar sau, dimpotrivă, mult mai ușoară”
Andra a ajuns la țară în mai 2020, după ce un an de zile a căutat în București un apartament care să fie în bloc nou, cu trei camere, poziționat într-o zonă bună. S-a lovit de prețurile imense, așa că împreună cu soțul ei s-au reorientat spre o casă în afara Bucureștiului, dar a descoperit zone supraaglomerate, cum ar fi Otopeni sau Corbeanca.
După încă șase luni de căutări, ea a găsit căsuța dorită, lângă Snagov, la stadiul de structură. „Am vrut să avem curte, să alerge copilul liber, oricând vrea, să ne luam căței, să nu ne bată vecinii în cap”, spune tânăra.
La capitolul avantaje, Andra nu se plânge nici de viteza internetului, nici de toate lucrurile pe care le are la îndemână – grădinițe, școli, medic de familie pe raza comunei.
Un alt plus este faptul că a rămas legată de oraș pentru lucruri precum: stomatolog, doctori specialiști pe un anumit domeniu sau cumpărături diferite de cele uzuale. Vecinii din apropiere sunt primitori, săritori și deschiși.
Lista continuă cu: o curte mare, puțină agricultură la nivel începător (trei rânduri de ceapă, patru de roșii, mărar, leuștean) aer curat libertate produse proaspete de la vecini: brânză, ouă, lapte, roșii, vin.
La dezavantaje, tânăra vorbește despre naveta pe care trebuie să o facă zilnic în București, care durează între 30 și 50 de minute, în funcție de locul unde trebuie să ajungă.
Nu s-ar mai întoarce niciodată la bloc, iar pentru cei care vor să facă pasul mutării, ea spune: „Să-și aleagă bine locul, în special vecinii, pentru că aceștia îți pot face viața un coșmar sau, dimpotrivă, mult mai ușoară. Să fie un sat cu administrație bună, implicată, atentă la nevoile oamenilor.”
Mirela, 57 de ani, învățătoare: „Sper ca satul meu să fie iar la fel de plin de viață ca în copilăria mea”
Mirela și-a cumpărat o casă într-un sat izolat din Bărăgan, Crăsanii de Sus, în urmă cu cinci ani. Își petrecere mai tot timpul aici, dar din iunie se va pensiona anticipat și se va muta permanent din București.
Casa a cumpărat-o cu 20000 lei, bani strânși de pe icoanele pictate de ea. Mirela este extrem de fericită cu decizia luată, iar la capitolul avantaje spune: liniște, curățenia sufletească a oamenilor, frumusețea și sălbăticia naturii, satisfacția de a munci pentru a te hrăni sănătos, rădăcini pentru copii și nepoți, „viața fără ceas”.
În ceea ce privește dezavantajele, educatoarea spune că acestea sunt resimțite de cei care suferă după civilizație și zgomot. „Aici avem apă de la rețea, avem cablu/internet, am încheiat niște precontracte pentru aducerea gazelor în zonă”, mai spune ea.
Totuși, Mirela menționează și un minus – satul este situat la opt kilometri de șosea și cale ferată, fără a exista un mijloc de transport din sat până acolo. „Dacă vrei să pleci la oraș, mergi pe jos 8 kilometri sau îi dai 30 sau 50 de lei unui orășean stabilit în sat, ca să te ducă acea distanță”, completează învățătoarea.
Mirela povestește cum în satul ei nu locuiesc nici 30 de familii, motiv pentru care sătenii sunt foarte bucuroși când se mută cineva aici.
„În sat nu mai existau copii care să colinde, dar de patru-cinci ani, au început să se audă iar colindatorii în satul meu. Am speranța că oamenii se vor întoarce cu nostalgie și dragoste la rădăcinile lor. Sper ca satul meu să fie iar la fel de plin de viață ca în copilăria mea.”
Chiar dacă a părăsit satul la 13 ani, educatoarea spune că oamenii încă o știu drept „aia deșteaptă a lu’ Pavel”, motiv pentru care și-a trecut și pe căsuța poștală – „Mirela lu’ Pavel.”
Casa ei este peste drum de biserică, iar pentru că adoră comunitatea, le invită pe bătrânicile care ies de la slujbă să vină pe la ea, la gogoși calde și afinată. „Femeile din sat au fost prietenele mamei mele, iar eu sunt un fel de fiică a tuturor”, zice Mirela.
Mădălina, 35 de ani, freelancer marketing: „Faptul că optez să mă ocup de agricultură în mod diferit, a stârnit critici („orașeanca se crede mai deșteaptă decât noi)”
Mădălina voia să se mute la țară undeva după vârsta de 40 de ani, când încă era suficient de tânără să facă ce și-a propus, dar și suficient de înțeleaptă, astfel încât să aibă economii.
Pandemia i-a dat planurile peste cap, iar când s-a anunțat lockdown-ul, a realizat că nu poate sta în București, în casă, între patru pereți. Și-a făcut bagajele și în două zile era mutată la țară.
„Sunt aici de un an și jumătate acum și sunt mai fericită decât am fost vreodată”, spune ea.
Avantaje
Locuiește în casa bunicilor ei, alături de bunica ei de 85 de ani, într-o comună cu 2000 de locuitori, la aproximativ 50 de kilometri de Craiova. În ceea ce privește avantajele mutării, Mădălina pune accentul pe grădină și spațiu.
Adoră să crească plante, iar în oraș avea 400 de ghivece de flori, în ciuda faptului că locuia în chirie și „mutatul era un coșmar.” La sat are o grădină mare, pe care o amenajează cu tot felul de „idei ciudate”, după cum se exprimă vecinii ei.
„Cresc cartofi în paie, practic interplantarea și aplic unele principii de culturi fără săpat (metoda „no dig” care capătă popularitate în toata lumea)”, completează ea.
Lista continuă: spațiu de a respira și natura aproape, lipsa stresului și a traficului, libertatea de a cultiva ce vrea și cum vrea, liniște sufletească.
Dezavantaje
Mădălina este conștientă că multe sate se confruntă cu probleme de infrastructură, dar în satul bunicilor, ea are apă curentă, canalizare, un supermarket local și magazine de materiale de construcții.
Are internet cu viteză bună, dar și servicii de colectare a gunoiului. Cu toate astea: curentul se întrerupe când este o furtună puternică, apa se oprește între 10:00 și 16:00 când e secetă, renovările planificate oprite din cauza lipsei de profesioniști, în plan local serviciile de sănătate – chiar dacă satul are trei cabinete de medici de familie și un stomatolog, eu lucrează aici doar două zile pe săptămână, iar în cazul unei urgențe trebuie mers la cel mai apropiat spital, socializarea – majoritatea celor din localitate sunt foarte bătrâni și există puține subiecte de conversație cu ei.
Apropo de săteni, Mădălina spune că a fost tratată deschis, mai ales că are rude în sat, dar a observat cum față de cei nou veniți atitudinea este distantă și suspicioasă.
„Faptul că optez să mă ocup de agricultură în mod diferit, a stârnit critici („orășeanca se crede mai deșteaptă decât noi, care facem asta de zeci de ani”).
Contrar celor care idealizează viața la sat, realitatea mea e că cei de aici încearcă să profite la maximum de nou veniți (de exemplu, muncitorii cu ziua au încercat să ceară mai mulți bani decât în mod obișnuit, vecinii cer bani împrumut pe care uită să-i dea înapoi etc.).
Sfat de drum
Celor care vor să facă acest pas, tânăra le sugerează să aleagă cu capul, nu cu inima. Ea crede că mulți pot fi fermecați de peisajele idilice, fără să ia în considerare aspectele practice, așa că le recomandă să închirieze o casă câteva luni, de preferat o iarnă, pentru a vedea cum este și dacă stilul de viață li se potrivește.
„Asigură-te că ai infrastructură pentru un trai comod – apă, internet, școli, medici, magazine. Să trăiești în vârf de munte pare romantic, până te lovești de problema unui duș sau a semnalului la telefon în caz că pățești ceva și ai nevoie de ajutor.
Asigură-te că ai fondurile necesare pentru a te muta – un loc de muncă sau un venit stabil, plus economii pentru eventualele renovări necesare. Renovarea unei case costă mai mult decât construcția unei case noi.
Oricât de romantic ar părea să trăiești ca pe vremea bunicilor, focul de lemne într-o sobă veche nu e la fel de eficient ca încălzirea casei cu un șemineu modern.”
INTERVIURILE HotNews.ro