VIDEO Liviu Dragnea a ieșit din Penitenciarul Rahova: A fost o perioadă de 2 ani și 2 luni de chin și suferință / Atacuri la PSD și la actuala putere
Liviu Dragnea – încarcerat din 27 mai 2019 după ce a fost condamnat la 3 ani şi 6 luni de închisoare – a fost pus în libertate joi după-amiază, după ce a stat 2 ani și 2 luni în închisoare. La Penitenciarul Rahova au venit iubita acestuia, Irina Tănase, dar și câțiva susținători, care au strigat „Libertate”. „A fost o perioadă de 2 ani și 2 luni de chin și suferință, abuzuri și umilință”, a susținut Liviu Dragnea, la ieșirea din închisoare.
UPDATE 17.29: De la penitenciar, Liviu Dragnea a mers la locuința sa, unde a fost așteptat de carmen dan și de Codrin Ștefănescu
„Mă consider deținut politic”
UPDATE 16.19: Liviu Dragnea a ieșit din Penitenciarul Rahova, în urlalele mai multor persoane, care au strigat Libertate. El a fost așteptat de iubita sa, Irina Tănase.
Fostul lider al PSD, care are din nou mustață, a ieșit din penitenciar îmbrăcat într-o cămașă albă. El le-a spus jurnaliștilor că a fost o perioadă de suferință și că se consideră „deținut politic”.
Liviu Dragnea a lansat atacuri la adresa actualei puteri, dar și a PSD, un „partid praf”. La un moment dat, el s-a oprit din declarații, întrebând: „Unde e Irina?”.
Principalele declarații ale lui Liviu Dragnea:
- A fost o perioadă de 2 ani și 2 luni de chin și suferință, abuzuri și umilință. Cea mai mare parte a populației a înțeles de ce a trebuit să ajung aici
- Lipsa libertății e cel mai greu lucru
- (…) Era o țară prosperă, astăzi este o dictatură feroce, este afectată serios libertatea de exprimare. Este amanetat viitorul României cu asemenea datorii
- Eu mă consider deținut politic pentru că am intrat nevinovat. Mi se s-a cerut insistent să îmi recunosc vinovăţia, ceea ce eu nu am acceptat.
- Din păcate nu există opoziție, PSD a devenit un partid de operetă, condus de oameni lași
- Voi munci la firma fiului meu
- Cum găsiți PSD? Praf. Un partid fără personalitate
La Penitenciarul Rahova au venit iubita acestuia, Irina Tănase, dar și câțiva susșinători, care au strigat „Libertate”.
Decizia de eliberare condiționată a fostului lider al PSD a fost luată joi de Tribunalul Giurgiu.
Filmul eliberării condiționate
În luna aprilie, Dragnea a solicitat Judecătoriei Sectorului 5 să fie eliberat mai devreme din penitenciar, susţinând că a îndeplinit fracţia necesară de 2/3 din pedeapsă, „este disciplinat şi dă dovezi temeinice de îndreptare, pe tot parcursul executării pedepsei a avut un comportament bun, fiind recompensat în repetate rânduri şi fiind stăruitor în muncă – atât cât i s-a permis să muncească, a participat la activităţi culturale şi la cursuri educaţionale, a primit recompense şi credite”.
Conform actelor depuse în instanţă, Dragnea s-a plâns că persoanele din conducerea Penitenciarului Rahova i-au refuzat dreptul la muncă, ceea ce a condus „la izolarea sa în camera de detenţie pentru mai mult de 8 luni (din când în când având acces afară o oră sau două seara) şi la agravarea stării sale de sănătate, care nu a putut fi remediată în sistem de detenţie”.
De asemenea, Dragnea a reclamat faptul că a fost ţinut zilnic în camera de detenţie 23 ore din 24 şi „în mod surprinzător a fost infectat cu virusul SARS-CoV-2”. În plus, spunea fostul lider al PSD, dreptul său la sănătate a fost încălcat întrucât i-a fost refuzat, în mod sistematic, accesul la investigaţii de specialitate şi tratament adecvat, deşi penitenciarul a fost informat încă de la început despre afecţiunile de care suferea.
Pe 27 aprilie, Judecătoria Sectorului 5 i-a respins însă cererea de eliberare condiţionată, Dragnea a făcut contestaţie, respinsă de Tribunalul Bucureşti pe 27 mai. În motivarea deciziei de la Tribunalul Bucureşti, se arăta că „instanţa a apreciat că, din analiza coroborată a situaţiei personale a petentului, nu şi-a format convingerea că acesta a dat dovezi temeinice de îndreptare”.
În paralel, Dragnea a deschis un alt proces la Curtea de Apel Bucureşti în care solicita strămutarea de la Tribunalul Bucureşti la un alt tribunal din ţară a procesului privind eliberarea sa condiţionată din închisoare. El susţinea că judecătorii de la Tribunalul Bucureşti nu pot fi imparţiali în judecarea cererii sale, deoarece au semnat o petiţie faţă de modificarea Legilor Justiţiei, pe vremea guvernării PSD.
Deşi decizia Tribunalului Bucureşti era una definitivă, Curtea de Apel Bucureşti a desfiinţat-o, iar procesul a fost mutat la Giurgiu. La Tribunalul Giurgiu dosarul a fost repartizat judecătoarei Ana Lazăr, însă aceasta a făcut cerere de abţinere, fiind înlocuită cu un alt magistrat.
Fostul lider al PSD a avut mai multe conflicte cu cei din conducerea Penitenciarului Rahova, intentând mai multe procese, pe motiv că nu este lăsat să muncească în atelierul auto al închisorii.
Conducerea penitenciarului i-a retras dreptul la muncă, după ce Dragnea a acordat un interviu online fostei sale consiliere Anca Alexandrescu, în prezent jurnalist la Realitatea Plus. Ulterior, Dragnea a câştigat mai multe procese cu penitenciarul, instanţele stabilind că i s-au încălcat mai multe drepturi, printre care dreptul la muncă şi la îngrijire medicală.
Condițiile pentru eliberarea condiționată
Liberarea condiționată poate fi dispusă, dacă:
- a) cel condamnat a executat cel puțin două treimi din durata pedepsei, în cazul închisorii care nu depășește 10 ani, sau cel puțin trei pătrimi din durata pedepsei, dar nu mai mult de 20 de ani, în cazul închisorii mai mari de 10 ani;
- b) cel condamnat se află în executarea pedepsei în regim semideschis sau deschis;
- c) cel condamnat a îndeplinit integral obligațiile civile stabilite prin hotărârea de condamnare, afară de cazul când dovedește că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească;
- d) instanța are convingerea că persoana condamnată s-a îndreptat și se poate reintegra în societate.
De ce a fost condamnat Liviu Dragnea
Liviu Dragnea se află în penitenciar din 27 mai 2019, când a fost condamnat definitiv de instanţa supremă la 3 ani şi 6 luni de închisoare.
Potrivit DNA, Floarea Alesu, director executiv al DGASPC Teleorman, în schimbul unor foloase necuvenite, a menținut ilegal în posturi două angajate – Adriana Botorogeanu şi Anisa Niculina Stoica. Cele două nu s-au prezentat la serviciu şi nici nu au prestat vreuna dintre activităţile înscrise în contractul lor de muncă semnat cu DGASPC Teleorman, desfăşurându-şi de fapt activitatea la sediul PSD Teleorman, spune DNA.
Conform procurorilor, Dragnea a determinat-o pe Stoica să se angajeze şi să fie remunerată în cadrul DGASPC Teleorman. El a mai fost acuzat că a contribuit, prin influenţa pe care o avea în calitate de preşedinte al CJ Teleorman, ca Adriana Botorogeanu şi Anisa Niculina Stoica să fie menţinute în funcţie la DGASPC Teleorman.
Ultima apariție publică a lui Liviu Dragnea, în libertate
Cu o zi înainte de încarcerare, în 26 mai 2019, PSD cu Dragnea președinte avea să obțină un rezultat dezastruos în alegerile europarlamentare. Atunci a fost ultima apariție publică a lui Liviu Dragnea în libertate.”Eu nu mă tem de nimic. Dacă mă temeam, eram preș, eram ghiocel și PSD-ul era un partid cuminte și nu făcea ce a făcut până acum. Completul de judecată dacă va rezista presinilor va da achitare. Dacă nu vor rezista, nu vor da achitare”, afirma liderul PSD în ultima sa conferință de presă, întrebat dacă se teme că va fi condamnat.
Chestionat de o jurnalistă dacă are bagajele făcute, Dragnea a avut o reacție nervoasă: „E un spectacol prost, foarte prost! N-am niciun bagaj făcut!”
Dosarele lui Liviu Dragnea
Fostul lider al PSD mai are o condamnare definitivă de doi ani de închisoare cu suspendare, primită în aprilie 2016 în dosarul Referendumului.
De asemenea, Liviu Dragnea este urmărit penal în dosarul Tel Drum. DNA a anunțat în noiembrie 2017 că a început urmărirea penală împotriva lui Dragnea și a șefilor de la Tel Drum pentru constituirea unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu și infracţiuni privind deturnarea de fonduri europene, în legătură cu favorizarea companiei în privința acordării de contracte pentru reabilitarea de drumuri județene cu fonduri europene. DNA preciza că dosarul s-a constituit în urma unei sesizări a OLAF.
Procurorii spun că, în calitate de președinte al Consiliului Județean Teleorman, Liviu Dragnea ar fi înființat în 2001 un grup infracțional organizat „care acționează și în prezent”, format din funcționari ai instituțiilor din administrația publică și oameni de afaceri. DNA menționa că acest grup infracțional organizat ar fi furnizat fonduri pentru PSD, prin donații ale membrilor.
Urmărirea penală în dosarul Tel Drum a fost suspendată însă în perioada stării de urgență. Șeful DNA, Crin Bologa, a spus că nu va mai avansa un termen pentru finalizarea cazului și că la DNA sunt „cu sutele” dosare mai vechi de 5 ani.
Direcția Națională Anticorupție a anunțat pe 14 ianuarie începerea urmăririi penale a fostului lider PSD Liviu Dragnea, pentru trafic de influență și folosirea influenței în scopul obținerii de foloase necuvenite, în dosarul vizitei pe care a făcut-o în Statele Unite în 2017, la ceremoniile de instalare a lui Donald Trump la casa Albă. În același dosar este urmărit penal și consulul general al României la Bonn Gheorghe Dimitrescu, fost consilier al lui Florin Iordache.
Pe 17 mai 2021, DNA a anunțat trimiterea în judecată a lui Liviu Dragnea în dosarul vizitei în SUA.