Raportul CE privind statul de drept din România: CCR pune sub semnul întrebării principiul supremației dreptului UE prin decizia privind desființarea Secției speciale / Amendamentele aduse legilor justiției în 2017-2019 continuă să fie o problemă majoră
Comisia Europeană arată, în cel de al doilea său Raport privind statul de drept din statele membre, că în România modificările aduse legilor justiției între 2017 și 2019 rămân o problemă, iar decizia Curții Constituționale privind desființarea Secției speciale de investigare a magistraților pune sub semnul întrebării principiul supremației dreptului UE.
Principalele observații din raportul Comisiei Europene privind statul de drept:
- modificările aduse legilor justiției prin amendamentele adoptate în perioada 2017-2019 continuă să reprezinte un impediment major pentru buna funcționare a DNA și a sistemului judiciar;
- în mod special, faptul că Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție este în continuare operațională ridică îngrijorări serioase;
- este important ca reforma în sensul desființării Secției de Investigare a Infracțiunilor în Justiție (SIIJ) să fie făcută în linie cu legislația UE;
- continuă să existe îngrijorări privind influența diferitelor instituții în procesul de numire al procurorilor și concentrarea puterii la Ministerul Justiției;
- în 2020, doi dintre cei trei procurori-șefi au fost numiți în pofida unui aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii;
- modificarea codurilor penale și de procedură penală rămâne necesară, existând obstacole și incertitudini în lupta împotriva corupției în absența unor soluții legislative solide;
- deficitul de resurse umane în sistemul judiciar continuă să rămână o îngrijorare. Până în decembrie 2020, aproape 10% din pozițiile de judecător și aproape 16% din cele de procurori erau încă vacante;
- există în continuare îngrijorări privind stabilitatea și predictibilitatea legislativă întrucât legislația este modificată des și adesea legile adoptate pot fi contradictorii și pe baza unor fundamentări limitate;
- o decizie a Curții Constituționale (CCR) emisă pe 8 iunie 2021 ridică îngrijorări serioase întrucât ea pune sub semnul întrebării principiul primatului legii UE.
„În decizia sa, Curtea Constituțională nu a acceptat o hotărâre a Curții de Justiție a UE adoptată pe 18 mai și a decis că instanțele naționale nu au calitatea de a examina conformitatea legislației UE cu legile naționale pe care CCR le-a declarat constituționale.
De asemenea, Curtea Constituțională a hotărât că obligațiile ce decurg din raportul MCV nu sunt obligatorii pentru instanțele naționale. Acest lucru ar putea constitui un obstacol semnificativ pentru instanțe când acestora li se cere să aplice legislația UE, în special în ceea ce privește SIIJ”, se menționează în raport.
Amintim că prin decizia pronunțată în 8 iunie în procesele deschise de asociații de magistrați din România privind înființarea controversatei Secții speciale de anchetare a magistraților Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) arată că exemple practice luate din activitățile SIIJ sunt de natură să confirme riscul ca această secție să se asemene unui instrument de presiune politică și să intervină pentru a schimba cursul anumitor anchete penale sau al unor proceduri judiciare privind, printre altele, fapte de corupție la nivel înalt într‑un mod care ridică îndoieli cu privire la obiectivitatea sa. CJUE a lăsat totuși la latitudinea instanțelor naționale „să verifice dacă reforma care a condus în România la înființarea unei secții specializate însărcinate cu anchetarea judecătorilor și a procurorilor nu este de natură să facă secția permeabilă la influențe exterioare”.
Principalele concluzii privind situația statului de drept în statele membre
Raportul CE din 2021 se concentrează pe cele patru elemente-cheie: sistemele judiciare; cadrul anticorupție; pluralismul și libertatea presei și alte probleme instituționale legate de sistemul de control și echilibru.
1. Sistemele judiciare
- Aproape toate statele membre întreprind reforme legate de sistemele lor judiciare, chiar dacă există variații în ceea ce privește domeniul de aplicare și forma acestor reforme și progresele înregistrate. Într-o serie de state membre, s-au luat sau se iau măsuri pentru a consolida independența sistemului judiciar prin reforme legate de consiliile judiciare, de numirea magistraților și de independența și autonomia organelor de urmărire penală, pentru a cita numai câteva exemple.
- Cu toate acestea, câteva state membre au continuat să pună în aplicare reforme care reduc garanțiile privind independența sistemului judiciar, ceea ce suscită îngrijorări sau agravează preocupările existente legate de sporirea influenței puterii executive și legislative asupra funcționării sistemelor judiciare din statele membre respective. Mai mult, în anumite state membre, atacurile politice și tentativele repetate de subminare a judecătorilor sau a instituțiilor judiciare pun și mai mult la încercare independența sistemului judiciar.
- De la adoptarea raportului din 2020, Curtea de Justiție a UE a reafirmat importanța unei protecții jurisdicționale efective pentru asigurarea respectării statului de drept. Ca ultim punct, pandemia de COVID-19 a reamintit faptul că sistemele judiciare trebuie să fie modernizate de urgență și a evidențiat potențialul oferit de digitalizare.
2. Cadrele anticorupție
- Statele membre ale UE figurează în continuare în fruntea clasamentului celor mai bune performanțe la nivel mondial, zece state membre aflându-se chiar printre cele douăzeci de țări percepute ca fiind cel mai puțin corupte la nivel mondial. În prezent, mai multe state membre adoptă sau își revizuiesc strategiile sau planurile de acțiune naționale anticorupție.
- Numeroase state membre au luat măsuri de consolidare a cadrelor de prevenire a corupției și de integritate, inclusiv în ceea ce privește normele privind conflictele de interese, transparența activităților de lobby și practica „ușilor turnante”.
- Cu toate acestea, în anumite state membre există în continuare dificultăți, în special în ceea ce privește anchetele și urmăririle penale și aplicarea de sancțiuni pentru corupție.
- În diferite state membre au ieșit la iveală noi cazuri de corupție majore sau deosebit de complexe. În anumite state membre resursele alocate pentru combaterea corupției nu sunt întotdeauna adecvate, în timp ce în alte state membre persistă îngrijorări cu privire la eficacitatea anchetelor, a urmăririi penale și a judecării cazurilor de corupție la nivel înalt. În general, pandemia de COVID-19 a încetinit reformele și deciziile în cazurile de corupție din anumite state membre.
3. Libertatea și pluralismul presei
- Pe durata pandemiei de COVID-19, jurnaliștii și alte categorii de personal din mass-media din Europa au fost supuși unor presiuni puternice. În condițiile în care numărul de alerte privind siguranța jurnaliștilor nu a fost niciodată atât de mare și în contextul recentelor evenimente tragice, este necesar ca această problemă să fie abordată în întreaga UE. Ediția din 2021 a instrumentului de monitorizare a pluralismului mass-mediei, care constituie o sursă esențială de informații pentru raportul privind statul de drept, indică o deteriorare generală a situației jurnaliștilor din mai multe state membre.
- Nu toate autoritățile de reglementare din domeniul mass-mediei sunt independente de influența politică, iar în anumite state membre există un risc ridicat de ingerință politică în mass-media. Mass-media de știri a fost esențială pentru informarea cetățenilor pe durata pandemiei de COVID-19, deși o serie de restricții au îngreunat activitatea jurnaliștilor. Pandemia a creat, de asemenea, grave dificultăți economice pentru sectorul mass-mediei, care au determinat unele state membre să adopte scheme de sprijin pentru mass-media de știri. Acest sprijin trebuie pus în aplicare în mod transparent și echitabil.
4. Mecanisme instituționale de control și echilibru
- Începând de anul trecut, unele state membre au continuat să lanseze reforme constituționale pentru a consolida sistemele de control și garanții. Recent, unele state membre au pus în aplicare măsuri de sporire a transparenței procesului legislativ și de îmbunătățire a participării cetățenilor. În general, sistemele naționale de control și echilibru, inclusiv parlamentele, instanțele judecătorești, avocații poporului și alte autorități independente, au jucat un rol crucial în timpul pandemiei de COVID-19, care a reprezentat un test de rezistență pentru statul de drept. În paralel, diverse elemente, cum ar fi schimbările bruște și procedurile accelerate, pun la încercare procesul legislativ sau sistemul de control al constituționalității.
- În general, societatea civilă beneficiază de un climat favorabil în majoritatea statelor membre, dar în anumite state membre se confruntă în continuare cu probleme grave, precum amenințări deliberate din partea autorităților, o protecție inadecvată împotriva atacurilor fizice sau verbale sau un nivel necorespunzător de protecție a drepturilor fundamentale care le garantează activitatea. Aceste dificultăți au fost momentan agravate de contextul specific pandemiei de COVID-19. O serie de evoluții recente au stârnit preocupări cu privire la respectarea supremației dreptului UE, care este esențială pentru funcționarea ordinii juridice a UE și pentru egalitatea statelor membre în cadrul UE.
INTERVIURILE HotNews.ro