Președintele Ungariei compară anexarea Crimeei cu Tratatul de la Trianon: Maghiarii nu au uitat, nici după un secol, că au ajuns să fie minoritari, că li s-au luat şcolile şi s-a făcut tot posibilul ca învăţământul în limba maternă să fie desfiinţat

Președintele Ungariei, János Áder, a comparat, luni, anexarea Crimeei de către Rusia cu Tratatul de la Trianon, semnat la sfârșitul Primului Război Mondial și prin care Transilvania a revenit României, scrie hirado.hu. „Maghiarii nu au uitat, nici după un secol, că au ajuns, atunci, să fie minoritari, că li s-au luat şcolile şi s-a făcut tot posibilul pentru ca învăţământul în limba maternă să fie desfiinţat”, a acuzat János Áder, la Kiev, la Summit-ul inaugural al Platformei Internaționale Crimeea, la care a luat parte și premierul Florin Cîțu.

• „În mintea maghiarilor s-a întipărit adânc atât agresiunea marilor puteri, cât şi trauma Trianonului, motiv pentru care noi ştim exact de ce anexarea Crimeii reprezintă o rană atât de sensibilă pentru poporul ucrainean”, a spus preşedintele Ungariei, János Áder, în discursul de la summit-ul care a deschis seria de evenimente intitulată „Platforma Crimeea”, conform hirado.hu.

János Áder a subliniat că Ungaria susţine cu tărie suveranitatea Ucrainei şi integritatea teritorială a ţării nu numai în urma angajamentului său faţă de dreptul internaţional, ci şi datorită similarităţii acestei dureri.

• “Ignorarea, în cadrul şcolilor, a limbii materne a unei comunităţi naţionale, restricţionarea utilizării limbii materne în spaţiul public, ameninţarea cu amenzi şi sancţiuni a celor care îşi folosesc limba maternă – nesocotind, astfel, obligaţiile internaţionale la care ţara s-a angajat – nu este doar o încălcare gravă a drepturilor minorităţilor, ci şi un lucru care nu este demn de o ţară care s-a angajat să fie democratică, şi în plus, nu este nici în beneficiul naţiunii majoritare”, a acuzat președintele Ungariei.
• “Noi, maghiarii, suntem adesea numiţi naţiunea libertăţii. În istoria noastră de peste o mie de ani, am experimentat în mod repetat cum este atunci când o putere mare îşi suprimă vecinul şi nu ezită să facă uz de ameninţări sau violenţe armate pentru a-şi impune voinţa. Asta a fost ceea ce s-a întâmplat în timpul Imperiului Otoman şi al Imperiului Habsburgic, dar şi în 1956, atunci când poporul maghiar a încercat să se elibereze de stăpânirea imperiului mondial al comuniştilor”, a mai susținut János Áder.

El a mai sus că şi maghiarii au „experienţa istorică a puterilor străine care au redesenat în mod arbitrar graniţele unui stat aflat într-o situaţie dificilă la un moment dat”: “După Primul Război Mondial, ne-au fost luate două treimi din teritoriul şi populaţia ţării. Maghiarii nu au uitat, nici după un secol, că au ajuns, atunci, să fie minoritari, că li s-au luat şcolile şi s-a făcut tot posibilul pentru ca învăţământul în limba maternă să fie desfiinţat”.

În ceea ce priveşte criza din estul Ucrainei, preşedintele maghiar a menţionat că “nu există alternativa unei soluţionări paşnice”: “Recunoaştem eforturile pe care Ucraina le-a depus pentru a face, în cele din urmă, progrese în soluţionarea conflictului. Dar vedem, de asemenea, că pentru a găsi o soluţie satisfăcătoare la problema peninsulei Crimeea va fi nevoie de multă perseverenţă, de consecvenţă şi, mai presus de toate, de răbdare”.