Viceamiralul lor versus colonelul nostru. De ce campania de vaccinare a Portugaliei a fost un succes planetar, în timp ce a României un eșec (la fel de planetar)

​Campania de vaccinare din Portugalia a fost condusă de un viceamiral de marină. Tot un militar a condus vaccinarea și în România, numai că cele două țări au obținut rezultate opuse: noi – 30%, portughezii 86% din populație. Pentru a afla ce anume s-a întâmplat diferit în cele două țări, am stat de vorbă cu români și portughezi care au încercat să prezinte lucrurile obiectiv, dincolo de lozinci și platitudini triumfaliste.

Portugalia este în acest moment marea revelație a vaccinării anti-COVID din Europa. Cifrele par neverosimile pentru o țară mică, latină, cu resurse limitate: 86% din totalul populației este deja imunizată complet, 98% din populația eligibilă (adică peste 12 ani) și 100% din oamenii vulnerabili.

Ca o comparație, poate deplasată, doar Cristiano Ronaldo se mai poate lăuda cu atâtea recorduri bătute.

Procentele Portugaliei sunt interesante și prin prisma faptului că la începutul acestui an, autoritățile din Lisabona se gândeau să ceară ajutor internațional pentru că spitalele nu mai făceau față numărului mare de pacienți de COVID. Doar în ultimul weekend din ianuarie, peste 2 mii de portughezi mureau din cauza epidemiei.

Campania de vaccinare din Portugalia a fost coordonată de un viceamiral de marină, fost comandant de submarine: Henrique Gouveia e Melo este acum creditat de presa internațională ca fiind cel care a transformat o situație tragică într-una extrem de favorabilă.

Un militar care, îmbrăcat numai în uniformă de camuflaj, a bătut centrele de vaccinare, a organizat procesul, a mers în platourile de televiziune ca să convingă populația, a vorbit cu protestatarii anti-vaccinare.

Henrique Gouveia e Melo s-a dus la un protest din fața unui centru unde oamenii i-au strigat „criminalule” și le-a răspuns că „virusul este adevăratul criminal”, scrie New York Times, într-un articol dedicat campaniei de vaccinare din Portugalia.

Dacă-l asculți pe viceamiral, poți avea lejer impresia că vorbește în dodii. Compară campania de vaccinare cu un război, purtat dintr-un submarin. „Când ești într-un submarin, ești de fapt într-o navă lentă care încearcă să prindă din urmă alte nave mult mai rapide”, explică militarul, sugerând că virusul se mișcă mai repede decât campania de vaccinare, deci trebuie să fii „smart” ca să poți să-l prinzi din urmă.

Dincolo însă de declarațiile exotice, Henrique e Melo mai spune și lucruri cu foarte mult sens. În opinia sa, secretul succesului a fost acela că politicienii au fost ținuți departe de problemă.

Un „task force” format din militari, medici, experți a fost singura entitate care s-a ocupat de comunicarea pe acest subiect. Niciun politician nu a apărut la televizor să spună: „este meritul acestui guvern că…. ”.

Important în context mai este și faptul că Portugalia este condusă de un guvern socialist, minoritar, destul de fragil într-un peisaj politic fragmentat (la fel ca în România).

Când citești cele de mai sus, nu poți să nu te gândești la România. Cu 30% din populație vaccinată, țara noastră este exact în partea cealaltă a clasamentului, adică la coadă. Și în România, campania de vaccinare a fost condusă de un militar, colonelul Valeriu Gheorghiță.

Un personaj destul de carismatic, dar care nu a reușit să schimbe deloc percepția proastă a românilor față de vaccinare.

Românii, portughezii și respectarea regulilor

Lisabona, august 2021. FOTO: Sipa Press/ Profimedia

Portughezii nu sunt chiar atât de diferiți de români: dincolo de rădăcinile comune latine, lusitanii și românii sunt, de exemplu, în partea de jos a clasamentului UE în ceea ce privește salariile.

Și ne mai leagă și alte lucruri. Nici unii, nici alții nu suntem chiar campionii Europei la respectarea regulilor. De exemplu, am vorbit pentru acest articol cu niște români care au plecat în această vară în Portugalia să lucreze pe un șantier, fiind nevaccinați.

S-au vaccinat în Portugalia? Nu. Și atunci cum s-au descurcat? „Am plecat cu mașina, cu teste PCR negative, nu ni le-a cerut nimeni. La o cazare, pe airbnb, ne-au cerut certificatul verde, le-am spus că testele PCR au expirat, ne-au primit așa. Ne-au zis doar că sunt obligați să le ceară. La altă cazare, nici nu ne-au întrebat de certificatul verde.

Pe șantier?

Se lucrează într-o echipă în care sunt și olandezi, unii sunt vaccinați, alții nu. Nu ne întreabă nimeni de sănătate, deși în mod evident testele pe care le-am făcut în România sunt expirate”, mi-a povestit unul dintre români.

Totuși, chiar dacă în acest moment restricțiile din Portugalia sunt minime, lumea încearcă să respecte regulile. „Nu te urci în uber fără mască, nu intri în magazin fără mască, nu te duci la toaletă la terasă dacă nu ai mască. Portughezii mi-au dat senzația că nu vor să-și complice viața inutil”, mi-a mai spus românul.

E greu totuși să înțelegi ce meteorit i-a lovit pe portughezi de s-au încolonat cu toții la centrele de vaccinare. În orice caz, faptele comandantului de submarine au contat. Dar sunt și alte lucruri care au contribuit.

Am încercat să găsesc și alte explicații așa că am căutat români și portughezi care mi-ar putea oferi și alte perspective de la fața locului.

„În Portugalia, nu s-a lăudat nimeni „succesul campaniei de vaccinare este performanța acestui guvern”

Dan Caragea, în prezent pensionar, a predat psihologie la Universitatea din Lisabona și locuiește în Portugalia de 17 ani. L-am întrebat de ce crede că portughezii s-au vaccinat în număr atât de mare, comparativ cu românii.

Prima explicație pe care mi-a dat-o a fost aceea că „Portugalia nu a avut o presă negaționistă”. „Canalele private nu și-au permis să facă campanie antivaccinare sau să interpreteze altfel datele oficiale…”.

Totuși, i-am spus profesorului Caragea, și portughezii pot lua informații de pe internet.

„În această țară știrile fake-news nu pătrund atât de ușor la mase. A fost în centru o manifestație împotriva vaccinării, dar nu au fost mai mult de 30 de persoane, iar televiziunile nu au difuzat așa ceva. Un medic s-a exprimat aici anti-vaccinare, e un caz celebru, și acum se află în procedură disciplinară”, mi-a mai explicat Dan Caragea.

I-am spus totuși profesorului că și în România autoritățile au comunicat pe toate canalele despre necesitatea vaccinării, dar acest lucru nu a avut efect.

„În România autoritățile nu au autoritate, din comunism încoace statul român este considerat mincinos, puțin credibil. Ori în aceste condiții faptul că a existat și un discurs paralel a cântărit enorm. Oamenii obișnuiți nu pot filtra foarte bine aceste informații”, mai spune Dan Caragea.

În ceea ce privește rolul jucat de figura viceamiralului de marină în campania de vaccinare, profesorul Caragea crede că ceea ce a contat foarte mult a fost faptul că „partidele nu s-au băgat sub nicio formă în campania de vaccinare. A vorbit doar militarul, nu premierul, nu președintele, nu s-a lăudat nimeni aici „succesul campaniei de vaccinare este performanța acestui guvern”. Nu a spus nimeni „e vaccinarea noastră”, mai explică Dan Caragea.

Pentru că știe foarte bine cum funcționează ambele societăți, cea din România și cea din Portugalia, l-am rugat pe profesorul de psihologie să-mi spună care crede că este principala deosebire dintre cele două.

„În mod cert, societatea portugheză nu este atât de scindată ca cea din România. Este o scindare socială, două grupuri care se disprețuiesc profund, acum sunt vacciniști și anti-vacciniști, dar scindarea durează de 30 de ani. În alegeri, partidele se diabolizează reciproc. Cred că dacă în România ar fi fi arme ar izbucni un război civil. O astfel de societate nu poate fi performantă în nimic”, mai crede Dan Caragea.

Elena Covasan este profesoară de limba română și locuiește de zece ani în Portugalia. În opinia ei, în succesul campaniei de vaccinare a cântărit mult organizarea foarte bună și faptul că există o bază de date cu beneficiarii din sistemul de sănătate.

„Pe baza acesteia s-au trimis mesaje telefonice cu programarea la vaccinare, pe grupe de vârstă. S-a început cu seniorii și s-a coborât până la cei de 12 ani”, spune Elena Covasan.

O altă explicație, spune profesoara, este puterea exemplului care funcționează în Portugalia. „Cei care poate au avut o sămânță de negare le-a fost rușine să și-o exprime, de teamă să nu fie marginalizați”.

În ceea ce privește curentul anti-vaccinist, Elena Covasan spune că a auzit de acesta doar atunci când campania a ajuns la adolescenți, dar nu a fost semnificativ.

Care este principala diferență dintre români și portughezi?

„Cred ca nouă românilor ne lipsește simțul civic, grija față de celălalt. Și puterea exemplului: în România exemplul celuilalt nu e perceput ca ceva ce trebuie urmat. În Portugalia e exact pe dos”, mi-a mai spus Elena Covasan.

Din discuțiile cu românii care locuiesc în Portugalia reiese că diferența ar consta în principal în felul în care cele două popoare se raportează la autoritate. E clar că acolo unde neîncrederea este mare rezultatele unei campanii atât de sensibile, cum este vaccinarea în masă, nu are cum să dea roade.

Pe de altă parte, nu poți să nu te întrebi, dacă chiar toată lumea din Portugalia este atât de fericită că cetățenii s-au încolonat unii în spatele celorlalți ca să-și primească doza de ser imunizant.

„Portughezii nu prea au o cultură a punerii la îndoială a autorității”

Henrique Gouveia e Melo. FOTO: AFP/ Profimedia

Vorbeam mai devreme de articolul din New York Times și era acolo citată Laura Sanchez, un psiholog dintr-o clinică portugheză, care spunea că „vaccinarea în masă a fost prea militarizată și că societatea portugheză nu are o cultură reală în a cere socoteală autorității pentru ceea ce face”.

Am căutat-o pe Laura Sanchez și am rugat-o să detalieze ce anume a vrut să spună cu „vaccinarea prea militarizată”:

„Faptul că această campanie a fost condusă de un om al armatei, care purta mereu costumul de camuflaj și vorbea de parcă ar fi fost un război, a făcut ca oamenii să fie mai predispuși să se supună și să nu pună la îndoială vaccinarea.

Aș fi preferat ca această campanie să se bazeze pe informarea oamenilor despre vaccinuri și utilitatea acestora, lăsându-ne liberi să decidem dacă le vrem sau nu. Și ar fi trebuit să existe o dezbatere onestă și corectă cu privire la toate problemele legate de aceasta, care nu a existat”.

Crezi că a fost o decizie greșită aceea de a pune un militar să conducă campania de vaccinare?

„Depinde de modul în care privim lucrurile. Cu siguranță a contribuit la succesul campaniei, dar ne-a făcut și să ne simțim mai obligați să fim vaccinați, mai temători de ce s-ar putea întâmpla dacă nu am fi și, de asemenea, mai puțin capabili să luăm decizii în cunoștință de cauză. Cred că acest lucru ar fi trebuit să se bazeze mult mai mult pe liberul nostru arbitru și nu atât pe presiunea socială și pe restricțiile care au fost create”.

Care crezi că a fost secretul succesului campaniei de vaccinare din Portugalia?

„În opinia mea, există o serie de factori care au contribuit la acest lucru: Mai întâi avem o cultură a aversiunii ridicate față de risc. Suntem una dintre țările din lume în care această aversiune este cea mai mare.

Avem o tendință foarte puternică de ne a proteja în exces, ceea ce ne face să acceptăm mai ușor orice măsuri care presupun eliminarea riscurile. În comparație cu alte țări, am avut foarte puțini oameni pe stradă care protestează împotriva măsurilor restrictive.

Apoi, nu prea avem o cultură a punerii la îndoială a autorității și suntem foarte predispuși să ne supunem. Și încă avem tendința de a-i considera pe politicieni, jurnaliști și medici drept autorități, deoarece avem, de asemenea, una dintre cele mai mici rate de oameni cu studii superioare.

De asemenea, avem tendința de a nu dori să ieșim în evidență și să fim diferiți, iar climatul social care a fost creat în jurul acestei probleme a făcut-o foarte dificilă pentru cei care aveau opinii diferite.

Poate din cauza culturii noastre latine și ca urmare a faptului că suntem o țară mică, unde aproape simțim că toată lumea cunoaște pe toată lumea, presiunea socială a fost uriașă în jurul acestei probleme.

Este foarte obișnuit (n.r- în Portugalia) ca vecinii sau oamenii pe care-i întâlnești să te întrebe dacă te-ai vaccinat. Și nimeni nu vrea să fie cel care nu s-a vaccinat.

Am avut zero reprezentări în mass-media a diferitelor puncte de vedere în ceea ce privește covidul. Suntem, de asemenea, una dintre cele mai sărace țări din Europa și, atunci când oamenii se tem că nu-și mai pot plăti facturile, nu mai au timp să pună la îndoială politicile guvernamentale.

Am avut, de asemenea, politici foarte restrictive în ceea ce privește covidul, care au creat și mai multă sărăcie. Vaccinurile au fost prezentate ca singura ieșire din această criză.”