Cine a fost Sfânta Cuvioasă Parascheva. La Iași peste 52.000 de pelerini au trecut deja pe la moaște anul acesta

Peste 52.000 de credincioşi trecuseră deja până miercuri seara pe la baldachinul din curtea Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei pentru a se închina şi ruga la racla cu moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva, considerată a fi ocrotitoarea Moldovei şi a celor nevoiaşi. Pelerinajul de la Iași a fost reluat în acest an în condiții speciale.

Purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei Române, col. Sorin Despina, a declarat că pelerinajul din acest an de la Sărbătoarea Sfânta Parascheva s-a desfăşurat fără incidente până în acest moment.

„Peste 52.000 de pelerini au trecut pe la raclă şi împreună cu organizatorii s-au stabilit măsuri astfel încât să se prevină aglomerarea şi respectarea măsurilor sanitare. A fost stabilit un culoar în care încap concomitent 3.500 de persoane.A fost stabilit personal pe toată lungimea acestui traseu astfel încât să se verifice portul măştii, dezinfectarea mâinilor şi păstrarea distanţei sociale de un metru între pelerini”, a precizat Sorin Despina, informează Agerpres.

Ce măsuri de siguranță santiară s-au luat pentru slujba de Sf. Parascheva

Pentru ziua de 14 octombrie, când în calendarul ortodox este prăznuită sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva, au fost luate măsuri suplimentare de siguranţă. Astfel, Slujba Liturgică va fi oficiată pe un podium special amenajat pe bulevardul Ştefan cel Mare, în faţa Catedralei Mitropolitane. Pe bulevard sunt amplasate câteva ecrane de mari dimensiuni, pentru ca astfel cei veniţi în pelerinaj să poată asculta şi urmări ceremonialul religios.

Accesul în zonă este permis oricărei persoane, indiferent de localitatea de domiciliu sau dacă este vaccinat sau nu. Singurele condiţii impuse sunt respectarea măsurilor de distanţare socială care se impun în perioada pandemiei de COVID-19 şi purtarea măştii de protecţie sanitară.

„Pentru ceremonia din data de 14 octombrie organizatorul a stabilit un perimetru în faţa scenei unde se va desfăşura slujba în care accesul va fi limitat pentru a se asigura respectarea prevederilor legale adică de un metru şi jumătate între persoanele care asistă la slujbă. Accesul în perimetru se va face începând de la ora 8,30. Este liber. Primul venit, primul ocupă locul. După atingerea capacităţii maxime a acestui spaţiu colegii mei vor redirecţiona toţi credincioşii către zonele publice din imediata apropiere. Facem apel către cei care vor participa la sărbătoare să manifeste calm şi înţelegere faţă de măsurile dispuse în acest context special în care se desfăşoară sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva. Ne dorim să avem dialog permanent cu pelerinii prezenţi mâine Au fost stabilite 20 de echipe de dialog care vor fi în puncte cheie astfel încât fiecare să aibă explicaţii pentru măsurile pe care le-au luat organizatorii şi să asigure o interfaţă directă cu toţi credincioşii. Facem apel la calm şi înţelegere”, a declarat purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei Române.

Racla cu moaștele Sf. Parascheva (imagine de arhivă)

Cine a fost Sfânta Cuvioasă Parascheva

Sfânta Cuvioasă Parascheva este sărbătorită în ţara noastră în fiecare an, la 14 octombrie. Născută în Epivat, Tracia răsăriteană, nu departe de Constantinopol, într-o familie de neam bun şi cu credinţă în Dumnezeu, Sfânta Parascheva a primit o creştere aleasă şi educaţie religioasă, potrivit Agerpres.

Foarte tânără fiind, a intrat într-o mănăstire închinată Maicii Domnului din oraşul Ieracleea Pontului. Petrecând cinci ani în acea mănăstire, s-a dus apoi să viziteze Mormântul Domnului, din Ierusalim, unde a rămas până la vârsta de 25 de ani, într-o mică aşezare de călugăriţe pustnice de pe Valea Iordanului.

De la mănăstirea de călugăriţe din pustiul Iordanului s-a reîntors în locurile natale, într-un loc numit Calicratia, la Biserica Sfinţilor Apostoli, înainte de a trece la cele veşnice.

Multă vreme după aceea, moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva au fost găsite întregi şi neputrezite, fiind depuse în Biserica Sfinţilor Apostoli din satul Epivat, pentru închinare şi cinstire. Apoi, Sfintele moaşte ale Cuvioasei Parascheva au fost duse din Epivat în cetatea Tîrnovei şi de aici au fost strămutate la Belgrad, iar de acolo în Constantinopol.

De la Constantinopol, sfintele moaşte ale Cuvioasei Parascheva au ajuns la Iaşi, în 1641, când au fost dăruite domnului Moldovei, Vasile Lupu (1634-1653), drept recunoştinţă pentru achitarea datoriilor Patriarhiei către turci.

Sfânta Cuvioasă Parascheva, numită în popor Sfânta Vineri, este considerată a fi ocrotitoarea Moldovei. Ea a fost canonizată în şedinţa din 28 februarie 1950 a Sfântului Sinod al BOR, când s-a stabilit ca în data de 14 octombrie să fie organizat hramul acesteia.