Pașaportul - O scurtă istorie și câteva curiozități

Pașaportul – O scurtă istorie și câteva curiozități

„Pașaporturile peste hotarele țării se dau fără nici o plată”, spunea o lege din Țara Românească, de la 1831. Pașapoartele au parcurs un drum lung, erau prezente și acum câteva secole, iar după 1900 se părea că vor dispărea cu totul în Europa. Nu a fost așa, iar ultimele săptămâni au arătat cât de dorite și cât de importante sunt aceste documente de călătorie.

Mai jos puteți citi despre istoria pașaportului în lume și în special în România, iar o parte dintre informații au fost culese la o mini-expoziție care s-a deschis la Muzeul Național de Istorie a României.

Pașaportul, o scurtă istorie

Chinezii aveau pașapoarte, ca parte a uriașului sistem birocratic, iar pe ele erau trecute detalii precum: vârsta, înălțimea și caracteristicile corporale. Aceste pașapoarte determinau capacitatea unei persoane de a se deplasa prin districtele imperiale și prin punctele de control. Și copiii aveau nevoie de pașaport.

Click aici pentru a mări fotografia

Mongolii au inventat, acum aproape opt secole, primul ”pașaport diplomatic”, iar tatăl lui Marco Polo devine primul european care primește drept de liberă și sigură trecere pe întreg teritoriul imperiului.

În secolele următoare, mai multe state și orașe europene confereau așa-numite drepturi de liberă trecere ”laissez passez” indiferent de naționalitate. Cel mai vechi pașaport britanic datează din 1641 și este semnat de rege.

În Franța, acum aproape 200 de ani, aveai nevoie de pașaport și pentru a călători între unele orașe, iar despre pașaport în ținuturile noastre s-a pomenit prima oară acum peste 190 de ani.

Istoria pașaportului în țările române

Documentul de călătorie românesc fusese menționat, pentru prima dată în 1830, în Regulamentul Organic în Principatele Române, Țara Românească și Moldova, când s-a recunoscut libertatea românilor de a călători peste granițele Dunării și ale Imperiului Habsburgic.

Click aici pentru a mări fotografia

La 1831, Regulamentul Organic al Valahiei spune, la art 122 că „Pașaporturile peste hotarele țării se dau fără nici o plată”.

La 1832, Regulamentul Organic al Moldovei spunea la Art 80 că „Aceste pașaporturi pecetluite cu pecetea domnească să vor protocoli de postelnicul. Însuș supușii streini nu vor putea eși din hotarele Moldovei fără a li să revedui pașaporturile de către poliție”

Înainte de legea din 1912, Agia, organul administrativ în cele două principate, elibera, între secolele al XVIII-lea și al XIX-lea „răvașele de drum”. Fiecare călător era obligat să aibă atât pașaport, cât și răvaș de drum și să le prezinte „la hotare”. Prin Legea din 1912, însă, statul român introducea primele principii generale pentru pașapoarte și pentru trecerea frontierei.

Legea din 1912: Pașapoartele se emit în numele regelui și se liberează de ministerul de interne

În fiecare an, la 19 martie, este sărbătorită Ziua Pașaportului Românesc. Este data la care, acum 110 ani, în 1912, regele Carol I a promulgat, prin Înaltul Decret Regal nr. 1758, prima lege modernă care se referea la pașapoarte, denumită ,,Lege asupra pașapoartelor”.

Potrivit acesteia,

„Pașapoartele se emit în numele regelui și se liberează de ministerul de interne și de prefecții de județe și de poliție în condițiunile ce se vor determina prin regulamentul de aplicare al acestei legi”.

Pașapoartele, emise în numele regelui, erau de forma unei cărți mici, de dimensiunile 9 cm/13 cm, fiind „compuse din 20 de pagini numerotate”. Fiecare pagină a pașaportului avea

„un fond încadrat, compus cu motive naționale”, în culoarea liliacului deschis, făcând să iasă în aparență stema țării și cuvântul „ROMÂNIA”, iar dedesubt cuvântul „PASPORT”.

De ce pașapoartele NU au dispărut în Europa de acum un secol

Interesant este că pe la 1910 era o perioadă de aur pentru călătoriile internaționale, fiindcă era nevoie de puține acte. Problema era că trebuia să ai bani și timp pentru a face astfel de călătorii, iar trenul era de bază și erau și rute unde puteai parcurge peste 2,500 km fără a schimba vagonul.

Click aici pentru a mări fotografia

După 1860 tot mai multe țări au renunțat la pașaport și pe la 1890 puteai călători în SUA fără a avea nevoie de un astfel de document.

După Primul Război Mondial, călătoriile au devenit tot mai complicate, statele decizând să reintroducă pașapoartele și vizele, la început ca măsură temporară. Se reintroduc controalele de frontieră și acestea rămân în vigoare ani buni, statele motivând că vor să gestioneze fluxul de persoane potențial periculoase și că vor ca soldații să nu plece din țară. Pașaportul a devenit un tot mai puternic instrument de control.

Controalele la frontieră au devenit o procedură standard și au stârnit controverse din cauza birocrației. La 1920, pașapoartele aiu fost standardizate și de atunci arată precum niște cărticele cu 20-30 de pagini.

Alte date importante

În perioada comunistă era greu să obții un pașaport în România și, deși existau și trenuri directe către Paris, Berlin și Viena, aceste destinații erau greu de atins, iar turiștii români ajungeau mai ales la Moscova, Kiev sau Leningrad.

În 1993 s-a lansat primul pașaport românesc cu fila informatizată dublu laminată, iar noul tip de pașaport simplu, modern, a fost lansat în 2002. Malaezia a fost prima țară ce a emis pașapoarte biometrice, în 1998, iar primul pașaport simplu electronic românesc a apărut în 2008.

Click aici pentru a mări fotografia

În clasamentul mondial Global Passport Power Rank 2022, pe primul loc în topul celor mai puternice pașapoarte este cel din Emiratele Unite, cu care poți intra fără viză în 110 țări, iar în alte 53 primești viza la sosire. Pașaportul german permite intrarea fără viză în 117 țări, iar cele din Suedia, Finlanda și Italia, în 116 țări.

Cu pașaport american poți intra fără viză în 107 țări, iar în 40 de țări ai nevoie de viză înainte de călătorie.

Cum stă România? Poți intra fără viză în 105 țări, în 48 de state primești viza la sosire, iar în 45, trebuie să o ai înainte să ajungi. Pașaportul cel mai slab din lume este pentru afgani: au nevoie de viză în 163 de țări.

Ce culori au pașapoartele lumii

Cele mai multe țări au pașapoarte albastre (83 de state), 67 de țări au pașapoarte roșii sau grena, cu diverse nuanțe), 42 de țări au pașapoarte verzi (în special țările musulmane). Doar șapte țări au pașapoarte negre.

Click aici pentru a mări fotografia

Peste un miliard de oameni au pașapoarte roșii sau grena, iar în UE aproape toate țările au astfel de pașapoarte, cu excepția Croației.

Ce cuprinde expoziția de la Muzeul Național de Istorie a României

În cadrul expoziției, pot fi văzute o serie de pașapoarte „istorice”, emise în perioada 1912 -1943, din timpul domniei lui Carol I și Mihai ai României. Alături de acestea, vor fi expuse bilete de liberă trecere din 1925 și 1935 și alte documente de călătorie din 1951.

Click aici pentru a mări fotografia

O serie de pașapoarte pentru cetățenii români stabiliți în străinătate, precum și paşapoarte pentru persoane fără cetățenie, eliberate între 1983 și 1984, se regăsesc, de asemenea, în expoziție.

Expoziția cuprinde și pașapoarte diplomatice, temporare, simple sau electronice, apărute după anul 2000.

Expoziția poate fi vizitată de miercuri până duminică, între orele 09.00 – 17.00, până pe 27 martie 2022.

Pașaportul – O scurtă istorie și câteva curiozități

Pașaportul, o scurtă istorie

Istoria pașaportului în țările române

Legea din 1912: Pașapoartele se emit în numele regelui și se liberează de ministerul de interne

De ce pașapoartele NU au dispărut în Europa de acum un secol

Alte date importante

Ce culori au pașapoartele lumii

Ce cuprinde expoziția de la Muzeul Național de Istorie a României

VIDEO: Spitalul Medici’s Timișoara: Un nou standard de excelență în sănătatea privată din vestul României, sub umbrela MedLife

#medicibuni Dr. Armand Agache, medic ORL MedLife: „Nasul înfundat constant poate fi semnul unei sinuzite cronice”

#medicibuni Dr. Anda Sîmbotin, chirurg ginecolog: „Avem rezultate spectaculoase după operațiile de endometrioză”

MedLife inaugurează Spitalul Medici’s la Timișoara cu o investiție de peste 25 milioane de euro: „Probabil, este cel mai modern spital privat din România”

#medicibuni Prof. dr. Ciprian Duță, chirurg la Spitalul MedLife Medici’s Timișoara: „Medicina modernă presupune nu doar să-i fie prelungită viața pacientului cu cancer, dar să i se ofere și șansa la o viață normală”

#medicibuni Dr. Călin Ghercea Silviu, oncolog MedLife: „Cuvântul «cancer», rostit sau gândit, trezește în noi toți o mare emoție. Deciziile de tratament trebuie să fie raționale și ferme”

Premieră națională: MedLife Polisano Sibiu, singurul spital privat din România care a realizat o tiroidectomie cu robotul da Vinci prin tehnica BABA

VIDEO Imagini de la deschiderea Spitalului MedLife Craiova: al 15-lea spital din rețea, investiție de aproape 6 milioane euro, peste 50 de specialiști. Următoarea oprire, în Ardeal

VIDEO “Vrem să aducem mai mult decât vindecare pacienților noștri”. Cum reconfigurează MedLife, cu ajutorul culturii, conceptul de spital

#medicibuni Prof. dr. Tiberiu Bratu, chirurg plastician MedLife: „Este moda sânilor mici, dar noi nu ne luăm după modă. Orice operație estetică se face dacă este nevoie”

MedLife continuă expansiunea la nivel național și inaugurează primul spital multidisciplinar din regiunea Oltenia

Premiera națională: echipa Spitalului MedLife Polisano Sibiu a efectuat cu succes prima mastectomie bilaterală robotică cu sistemul daVinci

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”