Haosul din aeroporturi. De ce nu mai are cine să muncească pe aeroporturile din UE. Plus explicațiile comisarului pentru Transporturi
Mai mult de jumătate din angajații aeroporturilor europene au fost disponibilizați în timpul pandemiei, iar acum nu se găsesc suficienți oameni pentru a face față cererii. În plus, foarte mulți lucrători din industrie nu mai sunt de acord să lucreze pe aceiași bani, în contextul inflației galopante care a lovit Europa.
Pe aeroportul din Lyon, joi, 30 iunie, panourile unde se afișează zborurile nu mai erau de mare ajutor pasagerilor. La ora 15,20, cursa care mă interesa pe mine, cea spre Charles de Gaulle (Paris), figura că va decola la… 15, de la poarta B02, iar pasagerii erau îndemnați să se îndrepte spre îmbarcare: „Go to gate”.
Practic, întârzierea evidentă a avionului nici nu mai merita semnalată în vreun fel. Era un fapt obișnuit. De altfel, aceasta pare a fi noua normalitate cu care trebuie să ne obișnuim, cel puțin în vara lui 2022.
Am plecat din București spre Lyon pe 28 iunie, cu o cursă Wizz Air care a întârziat în jur de oră. M-am întors, două zile mai târziu, cu Air France: cursa Lyon- Paris a întârziat cam o oră și jumătate, iar cursa Paris- București, peste două ore.
Exemplele de acest fel sunt fără număr, iar cei care pleacă zilele acestea în Europa trebuie să fie pregătiți pentru întârzieri mari și anulări de zboruri. Sau chiar să se descurce pe cont propriu, după cum reiese și din anunțul companiei Lufthansa de pe aeroportul din Frankfurt, postat în această dimineață pe Facebook de consultantul în turism Răzvan Pascu:
„Din cauza numeroaselor anulări de zboruri, vă rugăm să vă faceți propriile aranjamente pentru continuarea călătoriei cu trenul sau la un hotel sau acasă. Programările sau rezervările la hotel nu mai pot fi făcute de către colegi”.
Și totuși ce se întâmplă în industria aviatică europeană?
Tabel de zboruri în Lyon. O cursă care trebuia să plece la 15, era anunțată la 15,20 că va decola la timp, iar pasagerii trebuiau să se îndrepte către poarta de îmbarcare
Într-o manifestare de sinceritate rară, compania germană Lufthansa, a doua ca mărime din Europa, le-a trimis zilele trecute clienților o scrisoare în care i-a anunțat că este puțin probabil ca situația să se îmbunătățească în lunile următoare:
„Încă lipsesc prea mulți angajați și resurse, nu numai la partenerii noștri de la infrastructură (nr.- aeroporturi, servicii de securitate etc) dar și în departamentele noastre”, scrie Lufthansa.
Din anunțul companiei germane reiese că principala problemă pe care o întâmpină acum companiile aeriene și aeroporturile o reprezintă lipsa de personal. Pentru a-i face față, unele companii caută să ia măsuri urgente.
De exemplu, Marea Britanie, unde luna trecută mii de bagaje au rămas blocate pe aeroportul Heathrow pentru că nu avea cine să le manevreze, a anunțat că urgentează testele de securitate pentru noii angajați. În acest sens, verificările de contraterorism pentru lucrătorii care se ocupă de bagaje durează acum mai puțin de zece zile. Adică jumătate din timpul alocat în luna martie.
De ce nu mai au companiile aeriene și aeroporturile europene suficienți angajați într-o perioadă de concedii, în care foarte mulți oamenii vor să zboare?
Un răspuns poate fi găsit și într-un raport făcut de Federația europeană a lucrătorilor din transporturi (ETF) în 2021 și care arată că 58,5% din angajații din aeroporturile europene au fost trimiși acasă. În plus, mai spune studiul respectiv, 191 mii de angajați din domeniul aviației (piloți, însoțitori de zbor etc) și-au pierdut locurile de muncă, iar la aceștia se adaugă și angajații cu joburi temporare, astfel încât numărul total s-ar ridica la aproximativ un sfert de milion de oameni.
Pe fondul acestei lipse de personal, companiile aeriene trebuie să facă față unei creșteri a cererii de bilete de avion care va ajunge la 82,7% din cea din 2019, potrivit estimărilor oficiale ale IATA. Practic, după ieșirea din pandemie, europenii și-au reluat obiceiul de a zbura pe care l-au avut înainte. Ceea ce nu era chiar atât de greu de anticipat.
Mai trebuie spus că, în aceste zile, companiile și aeroporturile se confruntă și cu greve și mișcări sociale ale angajaților, motivate de inflația galopantă care s-a instalat în Europa după începerea războiului din Ucraina.
Sindicatele lucrătorilor de pe aeroportul Charles de Gaulle din Paris solicită, de exemplu, o creștere salarială de cel puțin 300 de euro de persoană, în timp ce compania oferă maxim 4%. Conflictul de muncă vine în contextul în care cele două părți semnaseră în pandemie un acord pentru stabilirea salariile, numai că, după cum spun angajații, „condițiile s-au schimbat între timp”.
Și în alte locuri din Europa sunt așteptate conflicte de muncă. O mie de piloți de la SAS (Scandinavian Airlines System) amenință și ei cu greva generală.
În același timp, Michael O Leary, șeful Ryanair, a declarat recent că prețurile biletelor de avion vor crește probabil în perioada următoare pentru că zborurile au devenit prea ieftine și este imposibil să mai faci profit în condițiile creșterii costurilor. În prezent prețul mediu al unui bilet Ryanair este de 40 de euro.
Ce spune comisarul pentru Transporturi Adina Vălean legat de problemele din aviația europeană
Într-o discuție cu HotNews.ro, comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean, a explicat că situația din aeroporturi este cunoscută la nivelul Comisiei, dar că, în principal, ar fi vorba doar despre „trei mari aeroporturi europene” care generează probleme, fără a le nominaliza.
„Aceasta este o nouă criză cu care ne confruntăm (după pandemia de covid), dar care nu se întâmplă peste tot. Noi am identificat trei dintre marile aeroporturi care au probleme de personal, la serviciul de securitate, la companiile care operează bagajele, la serviciul de ticketing.
Se întâmplă acest lucru pentru că în pandemie și-au concediat angajații și este foarte greu să găsești un număr de lucrători specializați, mai ales din punct de vedere al nivelului de securitate ridicat, astfel încât să poată să opereze într-un aeroport.
Alte aeroporturi s-au pregătit din timp, au făcut reangajări, în multe părți lucrurile merg mult mai bine.
Această situație coincide cu neliniștea socială legată de inflație, de creșterile de prețuri, astfel încât foarte multe sindicate din domeniul aviației, fie de la aeroporturi, fie de la liniile aeriene, fie de la controlorii de trafic sunt în grevă.
Orice decalaj pe un aerport produce un efect de domino: o grevă a controlorilor de trafic, să spunem, în Franța sau în Germania, dă peste cap programul foarte multor zboruri. O grevă în Belgia a făcut ca toate aterizările din ziua respectivă să fie anulate.
Nu întotdeauna pasagerii sunt corect informați sau știu exact care este situația. Mai este și problema că o grevă nu este considerată de extremă urgență pentru a interveni o compensație pentru anularea unui zbor.
Ce poate face Comisia este să lucrăm pentru a rafina drepturile pasagerilor în acest domeniu. Vrem ca pasagerii să fie cât mai bine protejați, adică informați, despăgubiți, condiții civilizate în avion sau aeroport”, a declarat Adina Vălean.
INTERVIURILE HotNews.ro