Press report: Acuzaţii de agresiuni sexuale la Facultatea de Teatru din Cluj: experienţele şocante ale unor studente. Ce se întâmplă atunci când ceri ciorbă și bere în limba română într-o tabără de 25.000 de maghiari. De ce au fost construite cartierele dormitor ale Bucureștiului. Cele mai bune restaurante din lume in 2022

Acuzaţii de agresiuni sexuale la Facultatea de Teatru din Cluj: experienţele şocante ale unor studente ● Ce se întâmplă atunci când ceri ciorbă și bere în limba română într-o tabără de 25.000 de maghiari ● Un director la stat și-a luat penthouse. Are trei locuințe de 1 milion de euro ● Judecătoarea Sorina Marinaș: „Acest CSM în fața cui răspunde?” ● Reciclarea bateriilor: marea provocare ● De ce au fost construite cartierele dormitor ale Bucureștiului ● Sfaturi utile pentru șoferi pe timp de caniculă ● Cele mai bune restaurante din lume in 2022 ● Mircea Miclea: „Angajările ar trebui făcute de școală!” ● Mica doză de cultură generală ● Condamnări în dosarul șantajării Emiliei Șercan ● Parcarea gratuită pe timpul nopții în Mamaia a picat la vot în Consiliul Local ● Zece localităţi din județul Galaţi primesc apă cu program ● Cum își joacă România cărțile independenței de sursele rusești de energie ● Alte articole din presa de azi.

• Acuzaţii de agresiuni sexuale la Facultatea de Teatru din Cluj: experienţele şocante ale unor studente. Studenţi de la Facultatea de Jurnalism din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai (UBB) au reuşit să vorbească cu victimele unui episod petrecut în toamna lui 2021, când în urma mai multor acuzaţii, un profesor şi-a dat demisia din Facultatea de Teatru şi Film din Cluj-Napoca. Echipa formată din studenţii Georgiana Grigoraş, Katja Bauer, Delia Aga, Andrei Bonda şi Oana Bostan, coordonaţi de profesorul şi jurnalistul Vasile Hotea-Fernezan, a publicat zilele trecute ancheta video, potrivit Adevărul.

• Ce se întâmplă atunci când ceri ciorbă și bere în limba română în tabăra în care 25.000 de maghiari vin în fiecare an să asiste la „concertul” lui Viktor Orbán. Timp de patru zile, populația din Băile Tușnad crește de vreo 14 ori cu turiștii care se adună anual sub Vârful Comloș din Munții Harghitei, să asiste la conferințe susținute de elita politică, economică și culturală din Transilvania și Ungaria și la discursul premierului Orbán. Dar oamenii vin aici și pentru distracție: ateliere pentru copii, dansuri populare și concerte, scrie Libertatea.

• Ioana Timofte, director la stat, și-a luat penthouse. Are trei locuințe de 1 milion de euro. Directoarea de la CNCIR a menționat achiziția unui penthouse de 260 mp în luna mai 2022. În același bloc din Băneasa mai are două apartamente: de 178 mp respectiv 112 mp. Ieșeanca menționează în declarația de avere că a împrumutat 160.000 de euro de la Felix Braniște, tatăl copilului ei. Acesta, la rândul său, este un bugetar plimbat prin mai multe ministere, dar care nu poate justifica această sumă. Ioana Timofte a fost făcută celebră luna trecută, prin dezvăluirea veniturilor sale lunare ca director CNCIR: 11.000 de euro/lună la stat, potrivit ReporterIS.

• Judecătoarea Sorina Marinaș: „Acest CSM în fața cui răspunde?” Judecătoarea Sorina Marinaș, de la Curtea de Apel Craiova, se întreabă în fața cui răspunde actualul Consiliu Superior al Magistraturii (CSM), instituție care într-o hotărâre de respingere a unor contestații față de alegerile pentru noul Consiliu susține negru pe alb că asta a fost voința Plenului, ignorând orice argument juridic invocat de reclamanți, potrivit PressHub.

• Reciclarea bateriilor: marea provocare. Reciclarea bateriilor folosite pe mașinile electrice reprezintă una dintre provocările importante ale industriei. Proiecte majore deja există, planuri de business s-au făcut, soluții au fost identificate, însă mai există câteva probleme de rezolvat, scrie AutoCritica.

• De ce au fost construite cartierele dormitor ale Bucureștiului. Procesul urbanizării și al sistematizării urbane în România postbelică a urmărit inițial rezolvarea crizei de locuințe cauzată de industrializarea forțată. Acomodarea populației venite din satele din extravilanul Bucureștiului, drept forță de muncă pentru noile fabrici și uzine, a necesitat construirea unor ample cartiere muncitorești. Proiectarea lor a început în anul 1958 iar construcția propriu-zisă în anul 1961. Discursul oficial justifica centralizarea locuirii, omogenizarea condițiilor de locuit prin ridicarea nivelului de trai al tuturor locuitorilor și înlocuirea „periferiei nevoiașilor, a sărăcimii, cuibul de boli”. „Omul nou” nu putea trăi decât în „luminoase cartiere de locuințe”, împărțind spațiul cu alți membri ai „brigadei de producție”, scrie Turism Istoric.

• Sfaturi utile pentru șoferi pe timp de caniculă. Perioada aceasta, ANM a emis mai multe avertizări meteorologice de caniculă și disconfort termic accentuat. Temperaturile maxime se vor încadra între 35 și 40 de grade Celsius, iar în acest context, Centrul Infotrafic din Inspectoratul General al Poliţiei Române le recomandă șoferilor: să folosească sistemele de climatizare; să se asigure că presiunea din pneuri este cea recomandată pentru sezonul cald…Citiți continuarea pe B365.ro.

• Bestialul artist cu chitara de pe linia 41, un puști senzațional în autobuzul 168 și Luceafărul împiedicat, dar eficient în STB. Acordeoniștii au o fixație pentru ”Sous le ciel de Paris”, varianta fără vorbe. Favorita guriștilor întru măcelărire e, de departe, ”Rugă pentru părinți”. Sezonierii își încep, inevitabil, asaltul cu ”Și-am plecat la vânătoare…”. Toți sunt plictisiți, mecanici, dau rasol, pocesc cuvintele, falsează. Recunosc că nu le dau, niciodată, nimic, scrie B365.ro.

• Clasamentul complet al celor mai bune restaurante in 2022. Geranium, restaurantul condus de bucatarul-sef Rasmus Kofoed impreuna cu somelierul Søren Ledet, a fost nominalizat ca fiind cel mai bun restaurant din lume de catre prestigioasa institutie The World’s 50 Best Restaurant. Acestia au devenit in 2016 primul restaurant danez care a obtinut trei stele Michelin, iar anul trecut a fost pe locul 2 al acestei competitii, potrivit Urban.ro.

• Mircea Miclea: „Angajările ar trebui făcute de școală!” Profesorul Mircea Miclea, fost ministru al Educației și autor al Legii educației naționale nr. 1/2011, spune că rezultatele slabe din acest an arată că modul tradițional de a pregăti profesorii, acela prin departamentul de pregătire a personalului didactic pe parcursul școlarizării, nu este un mod eficient. Mircea Miclea insistă că pentru o bună pregătire a profesorilor soluția era masteratul didactic, prevăzut în legea din 2011, scrie Europa Liberă.

• Mica doză de cultură generală. Dacă tot ne-am apucat de-o treabă, respectiv să scoatem la aer episoade „indecente” din istoria unor popoare, ne-am propus să facem un popas și pe la ai noștri, că nu o fi foc. Și chiar dacă o fi, nu contează, că dăm cu apă și o rezolvăm. Prin urmare, vom vorbi azi despre o istoriuță mai puțin cunoscută din istoria valahilor. După cum bine știm toți, valahii (sau românii, dacă preferați) au fost și sunt un popor talentat, cu vocație, înzestrat cu multe daruri de către evoluție și Divinitate deopotrivă. Nu trebuie decât să arunci o privire prin filele de aur ale istoriei, și nu se poate să nu îți sară în ochi măcar talentul corupției, vocația trădării sau darul beției. Dar, pe astea le-au enumerat cronicarii deja, nu trebuie să le mai reluăm și noi. Mă rog, o vom face la un moment dat, dar nu acum, scrie Mica doză de cultură generală.

• Verificarea bagajelor salariaților: Chiar dacă au ca scop prevenirea furturilor, unele măsuri pot fi ilegale. Deși unui angajator nu se i interzice să-și protejeze unitatea și bunurile acesteia, asta nu înseamnă că poate impune orice regulă salariaților, chiar dacă este abuzivă. În forumul avocatnet.ro am întâlnit o situație semnalată de un cititor care reclama faptul că angajtorul le impune să se prezinte la locul de muncă cu genți transparente pentru a se vedea conținutul acestora, motivând ca este o măsură de prevenire a furturilor, și că cei care nu respectă regula vor fi trecuți că fiind absenți nemotivat de la locul de muncă, scrie Avocatnet.ro.

• Condamnări în dosarul șantajării Emiliei Șercan. Jurnalista face public mesajul de amenințare cu moartea. Adrian Iacob și Mihail Marcoci, fostul rector și fostul prorector la Academia de Poliție, au fost condamnați definitiv la trei ani de închisoare cu suspendare în dosarul șantajării jurnalistei Emilia Sercan. Cei doi au fost trimişi în judecată de procurorii DNA sub acuzația de instigare la șantaj, fiind acuzați că l-au încurajat pe un coleg să-i trimită mesaje de ameninţare jurnalistei Emilia Şercan, pentru a o determina să oprească investigaţiile referitoare la plagiatele din cadrul Academiei, scrie PressHub.

• Parcarea gratuită pe timpul nopții în Mamaia a picat la vot în Consiliul Local / Precizările primarului Chițac. Plata parcării în timpul nopţii în staţiunea Mamaia nu va fi suspendată, aşa cum anunţase primarul Constanţei, Vergil Chiţac, deoarece Consiliul Local nu a aprobat acest proiect de hotărâre. Şedinţa care a avut pe ordinea de zi doar acest punct a ţinut două ore. Primarul Vergil Chiţac, cel care anunţase la sfârşitul săptămânii trecute că parcarea nu va mai fi plătită în Mamaia între oprele 22.00 – 08.00, nu a fost prezent la şedinţă. Consiliul Local Municipal a fost convocat, joi, online, într-o şedinţă extraordinară, pe ordinea de zi aflându-se un singur proiect de hotărâre şi anume suspendarea unor prevederi din cuprinsul Regulamentului de organizare şi funcţionare a parcărilor publice din municipiul Constanţa. Iniţiatorul proiectului a fost primarul Vergil Chiţac, scrie mainnews.ro.

• Zece localităţi din județul Galaţi primesc apă cu program. Autoritățile fac apel la populație să nu facă risipă. Conform celei mai recente raportări făcute de operatorul de apă și canalizare, zece unități administrativ-teritoriale de pe raza județului nu au apă la robinete 24 din 24 de ore. Din cauza secetei, care a dus la scăderea debitului până la imposibilitatea reumplerii rapide a stațiilor de înmagazinare, dar și a irigatului excesiv, s-a ajuns în situația ca mii de abonați să primească apă cu program. Galațiul se află pe lista neagră a județelor unde seceta își face resimțit efectul, nu doar în culturile agricole, dar și în privința alimentării cu apă potabilă, scrie Viața Liberă.

• Facebook lansează Feeds, care va afișa postările în funcție cronologică inversă, în timp ce Home va „descoperi” conținutul popular. Facebook a anunţat joi o nouă funcţie, numită ”Feeds”, care le va permite utilizatorilor să vadă postările prietenilor, grupurilor şi paginilor urmărite în ordine cronologică inversă, în loc de ierarhia stabilită de algoritm. Funcţia principală Home va favoriza afişarea de conţinut popular al unor conturi care nu sunt urmărite de utilizatori, transmite CNBC, citat de SpotMedia.

• Doi ofițeri vizați într-o anchetă DNA au ajuns șefi la Serviciul Regim Permise de Conducere București. Doi ofițeri vizați într-un dosar al DNA au reușit să ocupe funcțiile de director și respectiv director adjunct al Serviciului Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor București. Cei doi fac obiectul unui denunț potrivit căruia ar fi obținut ilegal mai multe categorii de permis de conducere, scrie Gândul.

• Cum își joacă România cărțile independenței de sursele rusești de energie. Chiar dacă este mare producătoare de gaze naturale în UE, România este încă departe de a deveni repede independentă de sursele rusești de energie, mai ales după felul în care își folosește de ani de zile atu-urile. România a importat anul trecut peste 45% din resursele sale primare de energie, de peste 33,75 milioane tone de echivalent petrol (tep), potrivit Curs de Guvernare.
• Cine și cât „îngheață” în cazul în care Putin închide definitiv robinetul de gaz. Analiștii fac și desfac scenarii în ceea ce privește evoluția economiilor europene în cazul în care Rusia va închide definitiv robinetul de gaze. Unii își fac curaj și spun că, chiar și în eventualitatea unui astfel de gest, Putin nu va putea ține mult robinetul închis, pentru că nu există capacitate de înmagazinare iar oprirea unor capacități de producție e imposibil de luat în calcul. Alții se uită atent cum s-ar putea face decuplarea voluntară de gazul rusesc care vine pe conductele pline de sângele nevinovat al civililor ucraineni, scrie FinEco24News.
• Povestea uneia dintre cele mai vechi străzi din București – Strada Franceză. Strada Franceză se află chiar la intrarea în Centrul Istoric al Bucureștiului, în apropierea Curții Domnești, locul unde a fost stabilită cetatea de scaun în jurul secolului al XV-lea. Strada a fost deschisă cu ocazia mutării cetății de scaun aici de la Târgoviște. Strada Franceză de astăzi era denumită inițial „Ulița Domnească”. Totuși, la acea vreme strada Lipscani purta același nume, cele două străzi de azi fiind una și aceeași la acea vreme. Strada a cunoscut mai multe denumiri de-a lungul anilor, precum „Ulița care duce spre poarta de sus a Curții Domnești” sau „Ulița de la banul Văcărescu”, scrie B365.ro.