FOTO/VIDEO 10 august. Patru ani de la mitingul diasporei reprimat violent de Jandarmerie. Un eșec major al justiției

10 august 2018: Aproximativ 100.000 de oameni s-au adunat în Piața Victoriei în încercarea de a opri asaltul PSD asupra justiției. O manifestație împotriva Guvernului Viorica Dăncilă, care s-a încheiat cu gaze lacrimogene și tunuri cu apă ale jandarmilor. Peste 700 de oameni au făcut plângeri penale după ce au fost loviți de jandarmi sau au inhalat gaze lacrimogene. Cine răspunde pentru acele violențe? Un răspuns așteptat patru ani, timp în care dosarul penal s-a plimbat între parchete și instanțe.

Deschis în 2018, clasat de DIICOT în 2020 și redeschis în primăvara acestui an, în urma contestației unui protestatar – acesta a fost, pe scurt, traseul dosarului 10 august, unul dintre marile eșecuri ale justiției din România.

Procurorul general Gabriela Scutea spunea, în urmă cu o săptămână, că nu poate avansa un termen de soluționare a acestui dosar, mai ales că este și vacanță judecătorească.

Cronologia dosarului 10 august – o anchetă omorâtă de DIICOT

Deschis în 11 august 2018 de Parchetul Tribunalului Militar București, în urma plângerilor depuse de sute de oameni care au avut de suferit după intervenția brutală a Jandarmeriei, dosarul 10 august s-a plimbat aproape patru ani între parchete și instanțe.

În 28 iunie 2019, Parchetul General a anunțat că procurorii Secției parchetelor militare au decis declinarea competenței de soluționare a dosarului 10 august către DIICOT, pentru continuarea cercetărilor cu privire la organizarea, conducerea și modul de intervenție a forțelor de ordine din cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române împotriva manifestanților, respectiv cu privire la „scopul faptelor unor grupuri de persoane care în ziua de 10 august 2018 au exercitat acțiuni de violență împotriva forțelor de ordine și măsura în care aceste acțiuni, prin amploarea și modul de desfășurare, au fost de natură să pună în pericol securitatea națională”.

La DIICOT, exista deja un dosar deschis ca urmare a unei sesizări depuse în septembrie 2018 de Jandarmerie, care a reclamat infracțiuni împotriva ordinii constituţionale, acuzând o presupusă lovitură de stat din partea manifestanților.

De asemenea, Secţia parchetelor militare a avut în lucru un dosar penal vizându-i pe şefii din Jandarmerie care au coordonat acţiunea jandarmilor. Este vorba despre colonelul Ionuţ Cătălin Sindile, şeful Jandarmeriei Române, colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, prim-adjunct al Jandarmeriei Române, maiorul Laurenţiu Cazan, director general al Direcţiei Generale de Jandarmi Bucureşti şi secretarul de stat Dan Chirică.

„Complicitatea morală a protestatarilor paşnici”

În 15 iulie 2020, procurorii DIICOT au clasat parțial dosarul 10 august.

Astfel, au scăpat de urmărirea penală colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, fost prim adjunct al Jandarmeriei Române, maiorul Laurenţiu Cazan, fost director general al Direcţiei Generale de Jandarmi Bucureşti, colonelul Cătălin Sindile, fost şef al Jandarmeriei Române și comisarul şef de poliţie Mihai Dan Chirică, fost secretar de stat în MAI pentru relaţia cu prefecţii.

DIICOT a susținut că nu ar fi fost pregătită din timp reprimarea protestului, așa cum au afirmat o parte dintre manifestanții care au făcut plângeri penale împotriva jandarmilor. Prin urmare, conducerea Jandarmeriei de la acea vreme a fost scoasă de sub urmărire penală.

Procurorul Doru Stoica a invocat în ordonanţa de clasare „credinţa sinceră” a autorităţilor în aplicarea legii şi o complicitate morală a protestatarilor paşnici din Piaţa Victoriei, care nu s-au delimitat de cei care au exercitat violenţe asupra forţelor de ordine, ci chiar s-au amuzat. Procurorul Doru Stoica a mai susținut în ordonanța de clasare că nu toate „victimele colaterale” ale violenţelor din Piaţa Victoriei au fost şi „victime inocente”.

„Încercarea jandarmilor de a-i extrage din mulţime pe cei violenţi a eșuat mai ales din cauza atitudinii protestatarilor asumaţi ca fiind paşnici”, a mai arătat procurorul care a clasat dosarul.

În 4 august 2020, fostul procuror-şef al DIICOT Giorgiana Hosu a infirmat parţial soluţia de clasare a dosarului 10 august şi a dispus redeschiderea urmăririi penale în cazul foştilor şefi ai Jandarmeriei: colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, maiorul Laurenţiu Cazan, colonelul Cătălin Sindile şi comisarul-şef de poliţie Mihai Dan Chirică.

Giorgiana Hosu argumenta că procurorul care a clasat acuzaţiile la adresa şefilor Jandarmeriei nu a readministrat probele strânse de Parchetul Militar şi nu a reaudiat suspecţii, victimele şi martorii. Ea mai spunea că şefii Jandarmeriei nu au vrut să dea declaraţii atunci când au fost chemaţi la Parchetul Militar și că ar fi trebuit citaţi și audiați la DIICOT, după preluarea dosarului de către această structură.

Giorgiana Hosu a fost numită la conducerea DIICOT în martie 2020, prin decret semnat de Klaus Iohannis, în pofida avizului negativ dat de Consiliul Superior al Magistraturii. Tot prin decret semnat de Iohannis a fost numită procuror general Gabriela Scutea, tot în pofida avizului negativ al CSM. Postul de la DIICOT rămăsese vacant în octombrie 2019, după ce Felix Bănilă a demisionat, la solicitarea lui Klaus Iohannis, în urma cazului Caracal. Giorgiana Hosu a demisionat de la șefia DIICOT în septembrie 2020, în contextul în care soțul acesteia, Dan Hosu, a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare într-un dosar de corupție.

Deciziile contradictorii ale instanțelor

Cererea DIICOT a fost trimisă la Curtea de Apel Bucureşti, iar de acolo a ajuns la Tribunalul București, care a amânat de mai multe ori pronunțarea unei decizii.

În 2 martie 2021, Tribunalul București a decis că dosarul privind intervenția în forță a Jandarmeriei la mitingul din 10 august 2018 rămâne clasat, astfel încât foştii şefi ai Jandarmeriei să nu fie urmăriţi penal pentru intervenţia împotriva manifestanţilor. Decizia a fost luată de judecătoarea Daria Miheț.

• DOCUMENT Motivarea deciziei de clasare a dosarului 10 august. Judecătoarea desființează toate argumentele fostei șefe a DIICOT privind redeschiderea anchetei vizându-i pe foștii șefi ai Jandarmeriei

În 16 aprilie 2021, Curtea de Apel București a decis definitiv redeschiderea dosarului „10 august” vizându-i pe șefii Jandarmeriei care au coordonat intervenția din Piața Victoriei. Decizia a fost dată în urma unei contestații depuse de Ioan Crăciuneanu, rănit în intervenția din 10 august 2018. Mai exact, plângerea fusese depusă de Ion Crăciunescu, unul dintre manifestanții răniți în urma intervenției Jandarmeriei. El a atacat decizia DIICOT de clasare a dosarului 10 august vizând conducerea Jandarmeriei.

În acest moment, dosarul se află la Secția Parchetelor Militare.

În luna aprilie a acestui an, procurorii militari au redeschis urmărirea penală pentru foștii șefi ai Jandarmeriei colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, fost prim-adjunct al Jandarmeriei Române, maiorul Laurenţiu Cazan, fost director general al Direcţiei Generale de Jandarmi Bucureşti, colonelul Cătălin Sindile, fost şef al Jandarmeriei Române, anunța comunitatea Declic. Ei sunt acuzați de abuz în serviciu, participaţie improprie la purtare abuzivă în formă continuată, participaţie improprie la fals şi la uz de fals.

Condamnări definitive pentru agresorii jandarmeriței

Dacă în dosarul privind responsabilii pentru reprimarea violentă a mitingului nu există nici acum niciun responsabil, în dosarul agresării femeii jandarm în februarie 2021 Curtea de Apel București a pronunțat condamnările definitive.

Doi dintre agresorii jandarmeriței au primit pedepse de închisoare cu executare, iar alți cinci au condamnări cu suspendare. În primă instanță, toți cei 7 bărbați acuzați că au lovit-o pe femeia jandarm fuseseră condamnați la închisoare cu suspendare, pedepsele dispuse de Judecătoria Sectorului 1 fiind între 1 an și 2 ani și 8 luni.

Cei doi bărbați – Ionuț Liviu Cojoacă și Daniel Dumitru – au primit pedepse de 2 ani și 8 luni, respectiv 2 ani și 9 luni de închisoare cu executare. În prima instanță, ei primiseră aceste pedespse cu suspendare. Curtea de Apel București a menținut restul pedepselor pronunțate de Judecătoria Sectorului 1.

În iulie 2020, 11 bărbaţi au fost condamnaţi de Judecătoria Sector 1 la pedepse de închisoare cu suspendare pentru huliganism la protestul din 10 august 2018. Un alt bărbat, care avea antecedente, a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu executare.

Cronologia protestului reprimat brutal de jandarmi

Dimineața zilei de 10 august 2018 – primii protestatari au ajuns în Piața Victoriei la „mitingul diasporei”. La ora 11.00, români din Italia, Spania, Germania, SUA, dar și din provincie strigau împotriva Guvernului PSD. Primele incidente au apărut în jurul orei 16.00, când un grup mare de protestatari a forțat cordonul de jandarmi din fața Palatului Victoria. Din acel moment, jandarmii au început să pulverizeze masiv cu gaze lacrimogene.

„Situația este tensionată. (…) Nu ne dorim niciun fel de incidente, de confruntări”, declara purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei București, Georgian Enache. Însă tensiunea a crescut. Jandarmii au făcut în continuare uz de gaze lacrimogene chiar împotriva protestatarilor pașnici, între care erau numeroase femei cu copii. Până la ora 18.00, aproape 40 de persoane avuseseră nevoie de îngrijiri medicale. În jurul orei 19.00, când în Piața Victoriei erau aproape 50.000 de oameni, a fost adusă și o mașină cu tun de apă. Jandarmii au continuat să dea cu gaze lacrimogene, iar la ora 20.00 peste 100 de persoane avuseseseră nevoie de îngrijiri medicale.

În pofida tensiunilor, oamenii nu au plecat, în jurul orei 21.00 numărul manifestanților fiind estimat la aproape 100.000. Protestatarii se dispersau în momentul în care se pulveriza gaz lacrimogen, iar apoi reveneau în Piață. Purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei, Georgian Enache, anunța într-o intervenție la Digi 24 că, dacă lururile degenerează, se va interveni în forță. Până la ora 22.00, peste 200 de persoane avuseseră nevoie de îngrijiri medicale.

Momentul care a declanșat intervenția brutală a fost în jurul orei 23.00, când doi jandarmi, o femeie și un bărbat, au fost prinsi de câțiva ultrași care au început sa-i lovească. Câțiva manifestanți au încercat sa-i protejeze, acoperindu-i cu trupurile lor.

La ora 23:10, Jandarmeria intervine în forță pentru evacuarea pieței. Se folosesc grenade lacrimogene și tunurile cu apă. Oamenii fug pe bulevardele adiacente, unde sunt urmăriți de jandarmi și loviți. Toată acțiunea este coordonată de șeful Brigăzii speciale de intervenție a Jandarmeriei, Cătălin Paraschiv – „bărbatul în alb”.

La ora 23.30, președintele Klaus Iohannis condamnă intervenția brutală a Jandarmilor, pe care o consideră disproporționată. „Într-o democrație autentică este dreptul fiecărui om să protesteze, dar violența nu este acceptabilă, indiferent de opțiunile politice. Condamn ferm intervenția brutală a Jandarmeriei, puternic disproporționată în raport cu manifestările majorității oamenilor din Piața Victoriei”, a scris Iohannis pe Facebook.

Ciocnirile cu jandarmii au continuat pe strazile adiacente Pieței Victoriei. În total, peste 400 de persoane au avut nevoie de asistență medicală, iar pe rețelele de socializare au apărut numeroase înregistrări video ale unor momente în care jandarmii lovesc cu brutalitate protestatari care sunt cu mâinile ridicate și nu au manifestări violente.

În jurul orei 00:40, Jandarmeria a anunțat că femeia-jandarm lovită de huligani este suspectată de fractură de coloană cervicală, informație care s-a dovedit ulterior falsă.