Dosarul Victor Ponta-Tony Blair, clasat de DNA după 6 ani / Reacția fostului premier

DNA a clasat, după șase ani, dosarul Ponta-Blair, în care au fost urmăriți penal Victor Ponta și Sebastian Ghiță. Fostul premier a fost acuzat de către procurori că l-ar fi pus pe Ghița pe listele de candidați la alegerile parlamentare, iar în schimb omul de afaceri ar fi plătit 220.000 de euro – printr-un interpus – pentru a-l aduce pe Tony Blair în România.

Surse judiciare au declarat pentru HotNews.ro că dosarul – instrumentat de fostul procuror de la DNA Ploiești Mircea Negulescu, poreclit „Portocală”, exclus din magistratură – a fost clasat pe motiv că unele fapte nu au putut fi dovedite, iar altele s-au prescris.

Fostul premier Victor Ponta a reacționat printr-un mesaj postat pe Facebook:

• „După 6 ani de umilințe și minciuni s-a închis și Dosarul “Ponta – Blair”. Mă bucur că în România, după atâția ani, se poate face totuși puțină dreptate.
• Sigur că Portocală și șefii care l-au pus sunt bine merci; sigur că nimeni nu îmi dă înapoi cei 6 ani ; nici nu își va cere scuze vreunul dintre cei care m-au înjurat pe această temă. Dar, ce nu te omoară te întărește!
• PS – pentru focile care încă mai caută ceva de înjurat , clasarea NU are nicio legătură cu prescripția; doar cu faptul că acuzațiile lui Portocală au fost pur și simplu aberante, un caz ”de școală” de dosar politic!”.

Acuzațiile pe care DNA Ploiești i le-a adus lui Victor Ponta

În septembrie 2016, DNA a anunțat că procurorii de la Serviciul teritorial Ploieşti au început urmărirea penală și i-au plasat sub control judiciar pentru 60 de zile pe Victor Ponta și pe Sebastian Ghiță.

Ponta a fost acuzat de folosire a influenţei ori autorităţii în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite și complicitate la infracţiunea de spălare de bani, iar Sebastian Ghiță, pentru spălare de bani.

Ce spuneau procurorii:

• „Pentru desemnarea drept candidat pe listele unui partid politic a lui Ghiţă Sebastian Aurelian, într-un colegiu electoral în care formaţiunea politică să aibă certitudinea că va obţine mandatul pentru care se candida, Ponta Victor Viorel, în calitatea sa de preşedinte al respectivului partid politic, şi-a folosit autoritatea pentru confirmarea propunerii acestuia pe lista de candidaţi. Confirmarea propunerii a fost făcută de Ponta Victor Viorel în scopul obţinerii de foloase ce nu i se cuveneau, constând în plata sumei de 220.000 euro, necesară organizării unei vizite în România a unei personalități politice străine. Se urmărea astfel ca, prin mediatizarea unor întâlniri alături de personalitatea care beneficia de notorietate internaţională, Ponta Victor Viorel să câştige capital electoral, în condiţiile în care, în cursul anului 2012, potrivit calendarului electoral, urmau să aibă loc alegeri locale şi parlamentare. Suma de 220.000 de euro a fost obţinută prin persoane interpuse, de la inculpatul Ghiţă Sebastian Aurelian.
• Pentru a crea aparenţa că vizita fostului lider străin în România nu are loc la iniţiativa partidului, s-a stabilit ca întreaga activitate să fie organizată prin intermediul unei organizaţii nonprofit şi apolitice, care să inducă ideea în rândul opiniei publice că întâlnirea persoanei publice străine cu Ponta Victor Viorel ar fi avut loc la iniţiativa celui dintâi. În acest scop, Ponta Victor împreună cu Ghiţă Sebastian i-au solicitat reprezentantului organizaţiei nonprofit să găsească o modalitate prin care politicianul străin să fie chemat în România fără să fie cunoscut faptul că aceasta avea loc la iniţiativa lui Ponta Victor Viorel, iar plata ocazionată de organizarea acestui eveniment să fie suportată de Ghiţă Sebastian Aurelian prin intermediul unei societăți comerciale controlate prin persoane interpuse.
• În acest sens, pentru a disimula originea ilicită a sumei de 220.000 de euro, inculpatul Ponta Victor Viorel a acceptat, în conivenţă cu inculpatul Ghiţă Sebastian Aurelian, încheierea succesivă a două contracte.
• Ca urmare a primirii foloaselor necuvenite constând în plata sumei de 220.000 euro necesară obţinerii de capital electoral pentru Ponta Victor Viorel şi pentru formaţiunea politică reprezentată de către acesta, conform înţelegerii avute, Ghiţă Sebastian Aurelian a fost confirmat, de către preşedintele partidului, Ponta Victor Viorel, drept candidat al partidului, în cadrul unui colegiu electoral din judeţul Prahova.
• Confirmarea listei cu propunerile cu candidaturile pentru ocuparea funcţiei de deputat sau senator, înaintate de organizaţiile judeţene sau de sector ale partidului, intra în atribuţiile lui Ponta Victor Viorel, în calitate de preşedinte, conform statutului formaţiunii politice.
• De altfel, în urma alegerilor, Ghiţă Sebastian Aurelian a dobândit calitatea de deputat în Parlamentul României.
• De altfel, în ultima perioadă, în politica românească a apărut o practică potrivit căreia oamenii potent financiar pot accede cu ușurință în funcții de demnitate publică alese, fiind promovaţi de conducerile partidelor politice cu scopul direct şi nemijlocit de a asigura finanțarea ilegală a partidelor în campaniile electorale.
• În acest context, în condițiile în care legea partidelor politice şi legile electorale care s-au succedat stabilesc in mod expres modul de finanţare a partidelor şi a campaniilor electorale, acest mecanism fraudulos este de natură a aduce grave prejudicii democrației care presupune ab initio ca persoanele care acced în funcţii de demnitate publică să fie alese de către popor potrivit principiului reprezentativității pe criterii de competenţă profesională si probitate.
• Practic, orice plată făcută în aceste condiţii constituie un folos necuvenit atâta timp cât accederea pe listele de candidaţi într-un colegiu care să asigure obţinerea mandatului este condiţionată de efectuarea acesteia”.

Dosarul „Ponta-Blair” a fost instrumentat de către fostul procuror Mircea Negulescu. În decembrie 2020, Negulescu a fost trimis în judecată de Secţia specială pentru cercetare abuzivă, represiune nedreaptă, instigare la represiune nedreaptă, influenţarea declaraţiilor, inducerea în eroare a organelor judiciare, fals intelectual şi abuz în serviciu.

El a fost acuzat că a „fabricat” probe şi a obligat mai multe persoane să facă denunţuri şi declaraţii mincinoase în două cauze instrumentate pe vremea când era procuror la DNA Ploieşti, printre care şi dosarul „Ponta-Blair”.

De ce a fost clasat dosarul Victor Ponta-Tony Blair

În ordonanța de clasare a dosarului, semnată de către procurorul Gheorge-Emil Moța, argumentele pentru închiderea dosarului sunt:

• „În speță, nici actul de inculpare, nici probatoriul nu relevă elemente faptice care să susțină varianta folosirii influenței dată de funcția deținută de inculpatul Ponta Victor Viorel.
• Astfel, atât Sebastian Ghiță Aurelian, cât și Victor Viorel Ponta au candidat în anul 2012 pentru ocuparea unui loc de deputat în Parlamentul României, neexistând date din care să rezulte că, calitatea de președinte al PSD dobândită în anul 2010, negenerând un raport de inegalitate din punct de vedere al potențialului de influențare între inculpat și persoana asupra căreia se exercită influența.
• Inculpatul Sebastian Aurelian Ghiță deținea grupul de firme Asesoft, începând cu data de 23.10.2011 deținea postul de televiziune România TV și avea o avere estimată la 90 – 100 milioane de euro, neexistând probe că între acesta și inculpatul Ponta Victor Viorel există vreun raport de inegalitate sau subordonare.
• De asemenea, nu se poate reține obținerea unui folos necuvenit de inculpatul Ponta Victor Viorel constând în „câștigarea de capital electoral prin aducerea în România a fostului premier britanic Tony Blair” sau „sporirea capitalului electoral al PSD”.
• Capitalul electoral presupus realizat prin meditaizarea unor întâlniri între Ponta Victor Viorel și Tony Blair nu poate fi cuantificat și nu poate fi considerat un folos nepatrimonial necuvenit.
• De asemenea, finanțarea sau sponsorizarea unor evenimente cu impact mediatic de candidații la funcții elective în statul român nu a fost și nu este incriminată, atâta timp cât se realizează cu respectarea dispozițiilor legale și în condiții ce asigură transparența.
• În ceea ce privește actele materiale pentru care prin ordonanța din data de 09.09.2020 s-a dispus extinderea obiectului de folosire a influenței sau autorității de către o persoană care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat sau în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite (…) acțiunea penală nu poate fi pusă în mișcare deoarece la data extinderii urmăririi penale, prin ordonanța din 09.09.2020, se împlinise termenul de prescripție a răspunderii penale,întrucât subzistă cazul de împiedicare a punerii în mișcare și exercitare a acțiunii penale (…)”.