Comisia Europeană: „Este momentul să-i spunem bun venit României în Schengen. Așteptarea a fost prea lungă”

Statele membre trebuie să ia „decizia istorică și în interesul tuturor” de a accepta România, Bulgaria și Croația în spațiul Schengen, a declarat miercuri comisarul european pentru afaceri interne Ylva Johansson. Hotărârea privind aderarea României la Schengen ar urma să fie luată în Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI) în 8 decembrie, iar Comisia Europeană cere Consiliului să ia „deciziile necesare, fără nicio întârziere”, pentru a permite aderarea deplină a celor trei state.

Ea a spus – la finalul Colegiului Comisarilor – că România, Bulgaria și Croația sunt pe deplin pregătite pentru a intra în spațiul Schengen, arătând că așteptarea a fost prea lungă.

• „Este momentul să mai intre încă 3 state, pentru un spațiu Schengen mai puternic cu România, Bulgaria și Croația. E momentul să le spunem bine ați venit (…)
• Mă aștept de la statele membre să ia această decizie importantă, istorică și în intersul nostru, al tuturor”, a afirmat comisarul european, subliniind că cele trei state au dat dovezi solide că au îndeplinit condițiile tehnice pentru aderarea la Schengen.

„Un spațiu Schengen lărgit, fără controale la frontierele interne, va face Europa mai sigură”

În documentul adoptat la finalul reuniunii de joi a Colegiului Comisarilor, Comisia Europeană solicită Consiliului „să ia fără întârziere deciziile necesare pentru a permite Bulgariei, României și Croației să participe pe deplin la spațiul Schengen”.

Comisia face un bilanț al „rezultatelor solide ale celor trei state membre în ceea ce privește aplicarea normelor Schengen”:

• „De ani de zile, aceste state membre au contribuit în mod semnificativ la buna funcționare a spațiului Schengen, inclusiv în timpul pandemiei și, mai recent, atunci când s-au confruntat cu consecințele fără precedent ale războiului din Ucraina. (…)
• A deveni parte integrală a spațiului Schengen este o cerință pentru aceste state membre și, prin urmare, ar trebui să li se permită să facă asta, având în vedere că îndeplinesc condițiile.
• Un spațiu Schengen lărgit, fără controale la frontierele interne, va face Europa mai sigură – printr-o protecție consolidată a frontierelor noastre externe comune și printr-o cooperare polițienească eficientă -, mai prosperă – prin eliminarea timpului pierdut la frontiere și facilitând contactele între oameni și afaceri – și mai atractivă – prin extinderea semnificativă a celei mai mari zone comune din lume fără controale la frontierele interne”.

În ceea ce privește România, Comisia Europeană arată că are un „management puternic” la frontiere, prin supraveghere și controale sistematice, precum și cooperarea polițienească internațională.

• „Lupta împotriva migraţiei ilegale şi a traficului de persoane sunt două priorităţi în care România este activă. Sistemul de informaţii Schengen este bine stabilit.
• În ceea ce priveşte respectarea drepturilor fundamentale, România are structuri eficiente pentru a garanta accesul la protecţie internaţională, cu respectarea principiului nereturnării”, se mai arată în documentul publicat miercuri de Comisia Europeană.

„Bulgaria și România au încheiat cu succes procesul de evaluare Schengen în 2011”

De asemenea, CE arată că „Bulgaria și România au încheiat cu succes procesul de evaluare Schengen în 2011”, iar cele două țări „s-au dovedit a avea rezultate exemplare în ceea ce privește punerea în aplicare a normelor Schengen”:

• „Consiliul a recunoscut finalizarea procesului de evaluare în două concluzii separate ale Consiliului, însă de mai mult de 11 ani nu a fost luată nicio decizie a Consiliului privind eliminarea frontierelor interne.
• Având în vedere timpul scurs din 2011, în vederea consolidării încrederii reciproce și recunoscând dezvoltarea normelor Schengen începând din 2011, în luna martie 2022, Bulgaria și România au emis o declarație comună în cadrul Consiliului. Bulgaria și România au invitat o echipă de experți pe bază voluntară, sub coordonarea Comisiei, să analizeze aplicarea celor mai recente evoluții ale normelor Schengen.
• Misiunea voluntară de informare, care a avut loc în octombrie 2022, a confirmat că Bulgaria și România nu numai că au continuat să pună în aplicare noile norme și instrumente, ci au și consolidat în mod substanțial aplicarea generală a arhitecturii Schengen în toate dimensiunile sale. În plus, aceste două țări s-au dovedit a avea rezultate exemplare în ceea ce privește punerea în aplicare a normelor Schengen.
• În decembrie 2021, Consiliul a confirmat îndeplinirea de către Croația a condițiilor necesare pentru a adera la spațiul Schengen fără controale la frontierele interne. Procesul de evaluare a avut loc în perioada 2016-2020. Acesta a inclus o vizită țintită desfășurată cu succes în 2020 pentru a verifica punerea în aplicare a acțiunilor în domeniul gestionării frontierelor externe.
• Croația a depus eforturi considerabile pentru a se asigura că în cadrul controalelor la frontierele externe sunt respectate obligațiile în materie de drepturi fundamentale.
• În special, în iunie 2021, Croația a instituit un mecanism independent de monitorizare care asigură monitorizarea independentă a drepturilor omului în cadrul operațiunilor legate de frontiere în care sunt implicați migranți și solicitanți de azil. Mecanismul implică în mod direct părțile interesate croate și este ghidat de un consiliu consultativ independent. Croația a fost primul stat membru care a instituit un astfel de mecanism. La 4 noiembrie 2022 a fost semnat un nou acord care prelungește și consolidează mecanismul independent de monitorizare. Acest nou acord reflectă pe deplin toate recomandările emise de consiliul consultativ la 27 octombrie 2022″.

Adina Vălean: „E greu de previzionat ce se va întâmpla pentru că e pur şi simplu un joc politic

Comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean, spune că raportul CE este „extrem de pozitiv şi vorbeşte în termeni foarte elogioşi despre nivelul de pregătire şi contribuţia pe care România, dar şi celelalte două state, Bulgaria şi Croaţia, o pot aduce Spaţiului Schengen”: „Este poate cel mai bun limbaj pe care l-am văzut vreodată”.

Ea a spus, însă, că „este greu de previzionat ce se va întâmpla în cadrul Consiliului , pentru că e pur şi simplu un joc politic”.

• „Eu am observat că există argumente pur şi simplu obiective. Vorbim de bani pentru economia europeană. Foarte mulţi care sunt pierduţi, nu numai de ţările acestea, ci de tot spaţiul economic european.
• Atunci, nu e numai interesul nostru (al României – n.r.), e interesul tuturor – şi al pieţei comune, şi al arhitecturii de securitate – să intrăm. Cel puţin acesta este mesajul pe care îl aud permanent la Bruxelles. Depăşeşte interesul şi pledge-ul nostru. Deja pare a fi un lucru de interes comun pentru spaţiul european.
• Să sperăm să această formă de presiune a argumentelor va fi de data asta câştigătoare şi va depăşi reticenţa (Olandei – n.r.)”, a mai spus Vălean într-o întâlnire cu jurnalişti români la Bruxelles, conform Agerpres.

Ciucă: Comisia Europeană a reconfirmat astăzi că România este pregătită şi ar trebui să adere la Schengen

Premierul Nicolae Ciucă a afirmat că, miercuri, Comisia Europeană, prin solicitarea făcută Consiliului de a lua deciziile necesare pentru a primi România, Bulgaria şi Croaţia în Schengen, reconfirmă faptul că ţara noastra este pregătită şi ar trebui să adere la spaţiul Schengen.

• „Comisia Europeană a reconfirmat astăzi că România este pregătită şi ar trebui să adere la Schengen.
• Am îndeplinit criteriile din 2011.
• Suntem pregătiţi să ne îndeplinim responsabilităţile şi să facem parte din Schengen, ca simbol al unei integrări europene aprofundate”, a scris Ciucă pe Twitter.

În 10 noiembrie, Parlamentul European a emis un aviz favorabil cu privire la Proiectul de decizie a Consiliului privind aplicarea integrală a acquis-ului Schengen în Croația. La 18 octombrie 2022, Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care a invitat Consiliul să permită aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen.

Reamintim că România se confruntă cu opoziția Olandei și, mai nou, și cu cea a Suediei, al cărei Parlament a dat un vot negativ primirii țării noastre în spațiul Schengen.