Ziua și ora la care au loc cele mai multe accidente grave în România

România se află în continuare pe primul loc la numărul de accidente rutiere din Europa raportat la un million de locuitor.

În anul 2021, pe drumurile publice din România s-au produs 26.806 accidente rutiere. Dintre acestea, 4.915 au fost accidente rutiere grave (18,3%), evenimente care au condus la decesul a 1.779 de persoane, rănirea gravă a 3.790 de persoane și rănirea ușoară a altor 2.235 de persoane. Totodată, cele 21.891 accidente uşoare înregistrate14 au avut printre consecinţe rănirea uşoară a 27.209 de persoane, potrivit unui raport al Poliției Române.

Luna cu cele mai multe accidente grave

În medie, pe drumurile publice din România, în fiecare lună a anului 2021, au avut loc 410 accidente rutiere grave, în care și-au pierdut viața 148 de persoane, iar 316 persoane au fost rănite grav.

Începând cu luna mai, odată cu încălzirea vremii, numărul accidentelor rutiere grave produse lunar înregistrează creșteri treptate (cu o medie zilnică de 13,1 accidente rutiere grave/zi), ajungând ca în lunile tradiționale de vacanță (iulie, august) să atingă valori maxime. În luna august, numărul accidentelor rutiere atinge vârful anual de 508 (media zilnică a lunii august fiind superioară celorlalte luni – 16,4 accidente/zi). Începând cu septembrie și până în noiembrie, suma lunară a evenimentelor rutiere începe să scadă, se arată în raportul Poliției Române.

Ziua în care au loc cele mai multe accidente grave

Săptămâna generică a anului 2021 se caracterizează printr-o creștere a frecvenței accidentelor rutiere grave către ziua de vineri, atingând atunci valoarea maximă înregistrată. În ziua de sâmbătă se remarcă o reducere a frecvenței de apariție a unor astfel de evenimente, iar în ziua de duminică se înregistrează din nou o creștere a numărului de accidente rutiere grave.

În restul zilelor săptămânii, tendința este descrescătoare.

Ora la care au loc cele mai multe accidente grave

Din analiza Poliției Române, evoluția numărului de accidente rutiere grave pe parcursul celor 24 de ore este influențată de ritmul activităților cotidiene, de orele în care oamenii se duc sau se întorc de la serviciu, de la școală etc. și în care traficul este cel mai aglomerat, acestea fiind orele în care se produc și cele mai multe accidente rutiere grave.

Astfel, între orele 5-6 dimineața, numărul accidentelor rutiere grave crește semnificativ, fiind înregistrată o valoare de aproximativ 2 ori mai mare comparativ cu o oră în urmă, în continuare un interval (06-10) în care numărul accidentelor se menține relativ constant pentru ca o nouă creștere semnificativă să aibă loc între orele 10-12, ajungând ca în intervalul orar 11-12 să se înregistreze o creștere de aproape 7 ori mai mare față de intervalul orar 4-5.

Valorile maxime ale zilei se înregistrează în intervalul 17-18, când au avut loc 387 de accidente rutiere grave.

• De ce se moare pe șoselele din România: Top 10 cauze și ce amenzi a dat Poliția în 2021
  
• 
  

Dinamica accidentelor rutiere în anul 2021

• În anul 2021, pe drumurile publice din România s-au produs 4.915 accidente rutiere grave, evenimente rutiere care au cauzat decesul a 1.779 de persoane, rănirea gravă a 3.790 de persoane și rănirea ușoară a altor 2.235 de persoane.
• În medie, în fiecare zi a anului 2021 s-au produs 13 accidente rutiere grave în care și-au pierdut viața 5 persoane şi au fost rănite grav 10 persoane.
• În 2021, în România s-au produs 93 de decese/un milion de locuitori.
• Față de anul 2020, în anul 2021 s-au produs cu 1.356 mai puține accidente rutiere grave (-21,6%), în timp ce numărul celor decedați în astfel de evenimente este mai mare (+133, +8,1%), iar numărul persoanelor rănite grav se menține în trend descrescător, mai puțin cu 1.692 de cazuri (-30,9%).
• Indicele de mortalitate 1 a crescut de la 26,2% în 2020 la 36,2% în 2021.
• Raportat la mediul producerii lor, în anul 2021, cel mai mare număr de accidente rutiere grave a fost înregistrat în mediul rural, 1.915 evenimente, 39% din totalul anual.
• În mediul rural se înregistrează un indice de mortalitate de 37,2%, în timp ce în mediul urban indicele de mortalitate a fost de 22,3% în anul 2021. Totodată, deşi mai puţin numeroase, evenimentele rutiere grave produse pe drumurile din afara localităţilor înregistrează cel mai mare indice de mortalitate (54,7%).
• În afara localității, în anul 2021 au fost înregistrate cu 16,1% mai puţine evenimente rutiere grave comparativ cu anul precedent (cu 235 mai puține accidente rutiere grave), în schimb s-au înregistrat cu 99 mai multe decese și cu 378 mai puține persoane rănite grav în afara localității.
• Comparativ cu anii precedenți, distribuţia accidentelor rutiere grave în funcție de categoria de drum pe care s-au produs suferă o ușoară modificare în anul 2021. Astfel, drumurile naționale au reprezentat sectorul de drum pe care s-au produs cele mai multe accidente rutiere grave (35,7% din totalul accidentelor rutiere grave). Strada reprezintă a doua categorie în ceea ce priveşte numărul de accidente rutiere grave produse pe acest sector de drum (35,1%).
• Referitor la victime, pe drumurile naţionale, şi-au pierdut viaţa 49,3% din totalul persoanelor decedate în accidente rutiere în anul 2021, de peste 2 ori mai multe decât în evenimentele rutiere care s-au produs pe stradă, situaţie similară celei din anul anterior, drumul național constituind categoria de drum cu cel mai ridicat potenţial de victimizare. Deşi se regăsesc pe al doilea loc ca număr de 1 indicele de mortalitate =numărul persoanelor decedate raportat la numărul de accidente rutiere grave x 100 11 accidente rutiere grave, evenimentele petrecute pe stradă au cel mai scăzut indice de mortalitate.
• La fel ca în anii precedenți, intersecţia şi curba reprezintă elemente de infrastructură cu un potenţial mai ridicat de risc rutier. În accidentele produse în curbă în anul 2021 și-au pierdut viaţa 299 de persoane și au fost rănite grav 619 persoane, în timp ce în accidentele rutiere grave din intersecții au decedat 176 de persoane și au fost rănite grav 678. De asemenea, două treimi dintre accidentele rutiere grave s-au produs pe segmente de drum fără caracteristici deosebite.
• Se observă, în continuare, gravitatea accidentelor rutiere produse prin nerespectarea regulilor de trecere la calea ferată: în cele 18 evenimente de această natură şi-au pierdut viaţa 16 persoane, ridicând valoarea indicelui de mortalitate la 88,9%.
• 88,2% dintre evenimentele rutiere grave au avut loc în condiţii meteo normale. Evenimentele rutiere grave produse în condiţii meteo deosebite, deşi mai puţin numeroase, au un nivel mai ridicat de victimizare (persoane decedate şi rănite grav în accidente rutiere), evidenţiindu-se astfel, influenţa pe care factorii meteo o au asupra securității traficului rutier.
• În funcție de tipul impactului, aproximativ o treime (32,4%) dintre accidentele rutiere grave produse în anul 2021 reprezintă evenimente în care au fost accidentați grav pietoni (1.594 de accidente). Față de anul anterior, se remarcă o ușoară scădere, în 2021 producându-se cu 315 mai puţine astfel de evenimente (-16,5%).
• Coliziunea laterală reprezintă a doua categorie ca număr de evenimente (13,3% din totalul accidentelor rutiere grave, în scădere față de anul trecut cu 25,6%), urmată de coliziunea frontală (12,3% din totalul accidentelor rutiere grave, în scădere față de anul 2020 cu 7,9%) şi lovirea unui obstacol în afara carosabilului (9,8% din totalul accidentelor rutiere grave, în scădere cu 16,6% față de anul precedent).
• Asemănător anului 2020, dinamica lunară a accidentelor rutiere grave produse în anul 2021 pune în evidenţă scăderea numărului acestora în prima parte a anului. Începând cu luna mai, se constată o creștere a numărului de accidente rutiere grave până în luna august 2021, situație întâlnită în urma încălzirii vremii, urmată de o scădere până în luna noiembrie.
• Săptămâna generică a anului 2021 se caracterizează printr-o creștere a frecvenței accidentelor rutiere grave către ziua de vineri, atingând atunci valoarea maximă înregistrată, urmând ca în ziua de sâmbătă să se manifeste o 12 reducere a frecvenței de apariție a unor astfel de evenimente, iar în ziua de duminică să se înregistreze din nou o creștere a numărului de accidente rutiere grave. În restul zilelor săptămânii, tendința este descrescătoare.
• Dacă urmărim numărul persoanelor decedate raportat la numărul accidentelor rutiere grave, concluzionăm că anul 2021 a fost caracterizat de un indice de mortalitate ridicat în toate zilele săptămânii, aspect regăsit și în anul 2020.
• Analizând dinamica orară a accidentelor rutiere grave, observăm că între orele 5- 6 dimineața, numărul accidentelor rutiere grave crește semnificativ, fiind înregistrată o valoare de aproximativ 2 ori mai mare comparativ cu o oră în urmă, în continuare un interval (06-10) în care numărul accidentelor se menține relativ constant pentru ca o nouă creștere semnificativă să aibă loc între orele 10-12, ajungând ca în intervalul orar 11-12 să se înregistreze o creștere de aproape 7 ori mai mare față de intervalul orar 4-5.
• Accidentele rutiere produse în intervalul 04-05 sunt caracterizate de o mortalitate mai ridicată, ceea ce sugerează faptul că, în condiţii de trafic mai puţin intens, comportamentele rutiere pot deveni mai imprudente, implicând riscuri de victimizare mai mari.
• Neadaptarea vitezei la condiţiile de drum şi traversarea neregulamentară de către pietoni rămân și în anul 2021, cele mai frecvente două cauze generatoare de accidente rutiere grave. Următoarele cauze în ordinea frecvenței lor de manifestare sunt: neacordarea de prioritate pietonilor, abaterile bicicliștilor și neacordarea de prioritate vehiculelor.
• Comparativ cu anul 2020, cauza „neacordare de prioritate pietonilor” se remarcă pe locul trei în clasamentul principalelor cauze generatoare de accidente rutiere grave în locul cauzei „abaterile bicicliștilor”, cu 137 de evenimente rutiere grave mai puțin în anul 2021 (-22,6%). Abaterile bicicliștilor au produs cu 304 mai puține accidente în acest an (-41%), în timp ce neacordarea de prioritate vehiculelor a produs cu 108 mai puține accidente rutiere grave decât în anul 2020 (-20,9%).
• În 61,2% dintre accidentele grave produse în anul 2021, vinovăţia, integral sau în parte, aparţine unui conducător de autoturism. Implicarea conducătorilor de vehicule femei în accidentele rutiere grave a fost de 6,6 ori mai mică decât cea a bărbaţilor. De asemenea, de 6,7 ori mai puţine femei au fost implicate cu vinovăție în evenimente rutiere grave.
• La fel ca în anul 2020, în 2021, pietonii au reprezentat cele mai numeroase victime. Astfel, pietonii reprezintă 32,8% din totalul celor decedaţi în urma accidentelor rutiere grave produse în anul 2021. Aceste cifre confirmă gradul 13 ridicat de vulnerabilitate al pietonilor, dar şi nivelul de indisciplină rutieră pe care îl manifestă. Cele mai multe victime, în rândul persoanelor decedate, se înregistrează la nivelul categoriei de vârstă de peste 72 de ani, aproape de două ori mai multe victime decât cea de-a doua cea mai reprezentată categorie de vârstă (61-66 ani). Pietonii reprezintă 51,3% dintre persoanele decedate în accidentele produse pe stradă, 28,6% în cele care au avut loc pe DN şi 30% în evenimentele de pe DJ.
• Distribuția pe intervale de vârstă a bicicliștilor, victime ale accidentelor rutiere grave în anul 2021, asemănător anului 2020, arată faptul că cele mai multe victime în rândul bicicliștilor sunt persoanele cu vârsta cuprinsă între 61 și 66 de ani.
• În ceea ce privește numărul de accidente rutiere grave produse de abaterile bicicliștilor, se confirmă un grad de conformism mai mare la normele rutiere, al celor din mediul urban: 157 de accidente rutiere grave au fost cauzate de abaterile bicicliștilor în mediul urban, față de 233 în mediul rural.
• Cele mai multe persoane care au condus vehicule motorizate, cu două roți, și care au decedat în accidente rutiere grave în anul 2021, au fost conducătorii cu vârsta cuprinsă între 31 și 36 de ani