Implicarea lui Victor Piţurcă în afacerea cu măşti de protecţie. Detalii din ancheta DNA
Fostul antrenor al naționalei de fotbal Victor Piţurcă, reţinut de DNA şi pus în libertate marți, în dosarul achiziţiilor de măşti neconforme în pandemia de COVID-19, ar fi fost persoana care ar fi finanţat iniţial operaţiunea în urma căreia Ministerul Apărării Naţionale a fost păgubit. Piţurcă neagă orice implicare, spunând că nu are „nicio treabă cu această afacere”.
În ordonanţa de reţinere emisă marţi după-amiază de DNA pe numele lui Alexandru Pițurcă, procurorii descriu care a fost aportul fiecăruia dintre suspecţi la afacerea prin care autorităţile române au fost păgubite, scrie News.ro.
Astfel, inițial, antrenorul Victor Piţurcă ar fi finanțat operaţiunea – achitarea furnizorilor, transportului mărfurilor, consiliere juridică şi alte servicii aferente introducerii în România a mărfurilor, se arată în documentele DNA.
Fiul fostului fotbalist, Alexandru Victor Piţurcă, ar fi avut rol de intermediar, mediind legătura între finanţatorul real, tatăl său, interpunând S.C. PAV GREEN ENERGY S.R.L, al cărei unic asociat era.
În dosar apar şi alte persoane, care s-au ocupat de logistică, relaţia cu furnizorul şi care l-ar fi ajutat pe şeful Romarm să primească mita.
Procurorii afirmă că şeful Romarm, Gabriel Ţuţu, a organizat întreaga operaţiune comercială, fiind cel care a identificat clientul – Ministerul Apărării, a asigurat transportul aerian şi canalul de comunicare între client – furnizor – finanţator, precum şi importul bunurilor din China prin S.C. INTERARMS IMPEX S.R.L, mai scrie News.ro.
Dosarul inițial, înregistrat încă din 2020
Dosarul măştilor neconforme în care sunt cercetaţi selecţionerul Victor Piţurcă, fiul acestuia, Alexandru Victorio, dar şi directorul general al Romarm, Gabriel Ţuţu, a pornit încă din vara anului 2020, fiind înregistrat iniţial la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Bucureşti. Pe măsură ce ancheta a avansat, din ea au fost disjunse şi alte dosare, se arată în documentele procurorilor DNA.
- „Cauza iniţială a fost înregistrată la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti sub nr. …/P/2020, care prin ordonanţa cu acelaşi număr din data de 05 .06.2020 şi-a declinat competenţa în favoarea D.N.A. – Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracţiunile de corupţie săvârşite de militari, având în vedere calitatea de ofiţer activ în cadrul M.Ap.N. deţinută de colonel C. C. P., farmacist in cadrul UM 0… Bucureşti, dosarul fiind înregistrat sub nr. …/P/2020. Prin ordonanţa nr. …/P/2020 din 19.06.2020 a D.N.A. – Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracţiunile de corupţie săvârşite de militari s-a dispus începerea urmăririi penale ,,in rem” cu privire la infracţiunea de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, prev. de art. 297, alin. I C.p. rap. la art. 13 din Legea nr. 78/2000, în forma autoratului şi complicităţii”, se arată în documentele DNA, citate de News.ro.
În 29 octombrie 2020, urmărirea penală a fost extinsă şi pentru infracţiunea de evaziune fiscală. În 10 februarie 2021, urmărirea penală a fost extinsă vizând infracţiuni de folosire în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii, favorizarea făptuitorului şi accesul ilegal la un sistem informatic.
În aceeaşi lună, februarie 2021, urmărirea penală a fost extinsă pentru infracţiuni de trafic de influenţă, cumpărare de influenţă, dare şi luare de mită, procurorii autosesizându-se cu privire la aceste fapte.
În data de 13 aprilie 2022 s-a dispus disjungerea cauzei şi formarea unui nou dosar la Serviciul pentru efectuarea urmăririi penale în cauze privind infracţiunile de coruptie săvârşite de militari din cadrul DNA cu privire la infracţiuni de trafic de influenţă, cumpărare de influenţă, luare de mită , dare de mită.
Pe de altă parte, în 9 iulie 2020 a fost înregistrat la DNA – Secţia de combatere a corupţiei, sub un denunţ formulat de o persoană cu identitate protejată, cu privire la faptul că directorul general al CN Romarm SA ar fi primit foloase necuvenite în scopul achiziţionării, în condiţii păguboase pentru statul român, a unor utilaje / linii de producţie de măşti de protecţie. În aceeaşi lună a fost dispusă urmărirea penală in rem în dosar.
În august 2022, din dosarul de abuz în servicu în care era cercetat Ţuţu s-a dispus disjungerea cauzei cu privire la faptele vizând achiziţia unui lot de măşti de protecţie produse în Vietnam.
Ulterior, au fost reunite două dosare, ajungându-se la cel în care au fost reținuți directorul Romarm şi fiul lui Piţurcă.
DNA a anunțat oficial marți că Alexandru Pițurcă, fiul lui Victor Pițurcă, a fost reținut în dosarul privind achiziţia de utilaje şi măşti de protecţie în perioada pandemiei de COVID-19. Procurorii propun arestarea preventivă a lui Alexandru Pițurcă, dar și a șefului Romarm, Gabriel Țuțu, pus în libertate între timp, fără nicio restricție.
Dosarul cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile va fi trimis marți Tribunalului București. Și în cazul șefului Romarm procurorii au propus arestarea preventivă, dosarul urmând să fie trimis Tribunalului tot marți, conform unor surse judiciare.
Conform DNA, Țuțu i-ar fi promis lui Alexandru Pițurcă recepția și plata echipamentelor, deși știa că acestea sunt neconforme.
Acuzațiile DNA în cazul lui Alexandru Pițurcă:
- „Pe fondul pandemiei generate de virusul COVID – 19, în perioada 19.03.2020 – 10.04.2020, omul de afaceri ar fi acceptat, în mod direct, condițiile impuse de inculpatul Țuțu Gabriel (descrise în comunicatul anterior) în schimbul cărora acesta din urmă ar fi lăsat să se creadă că are influență asupra unor funcționari din cadrul M.Ap.N. și că îi va determina pe aceștia să încredințeze direct și fără proceduri publice contracte de furnizare produse de protecție împotriva coronavirusului asocierii din care făcea parte și societatea administrată de inculpat.
- De asemenea, inculpatul Țuțu Gabriel ar mai fi promis că îi va determina pe aceiași funcționari să efectueze recepția produselor respective, chiar dacă acestea erau neconforme și să achite la timp facturile emise în acest sens.
- Așa cum am precizat și anterior, în contextul menționat mai sus, inculpatul Țuțu Gabriel ar fi primit printr-un intermediar, suma de 50.000 lei, reprezentând prețul traficului de influență”.
Marți, Victor Pițurcă a fost audiat de două ori la DNA, alături de fiul său. La expirarea ordonanței de reținere, DNA a decis ca Victor Pițurcă să fie plasat sub control judiciar. „Nu am nicio treabă cu această afacere”, a declarat Victor Pițurcă la ieșirea din arest.
Acuzațiile DNA în cazul lui Victor Pițurcă și al șefului Romarm
Reamintim că Victor Pițurcă a fost reținut luni de DNA pentru cumpărare de influență, în timp ce directorul Romarm, Gabriel Țuțu, a fost reținut pentru abuz în serviciu, trafic de influență și fals intelectual.
- „1. Pe fondul pandemiei generate de COVID – 19, în perioada 19 martie 2020 – 16 septembrie 2021, Gabriel Țuțu, în calitatea menționată mai sus, cu încălcarea dispozițiilor legale, ar fi încheiat cu o asociere de firme din care făcea parte și o societate controlată de cealaltă persoană cercetată în prezenta cauză (Victor Pițurcă – n.r.), în condiții dezavantajoase pentru compania pe care o conducea, două contracte de achiziție publică (ce vizau cumpărarea a șapte utilaje neconforme de producere a măștilor de protecție).
- Prin demersurile menționate mai sus, CN Romarm SA a fost prejudiciată cu suma de 8.647.584 lei, reprezentând contravaloarea utilajelor menționate mai sus, valoarea materiei prime și ulterior contravaloarea unor piese și servicii conexe (în afara contractului).
- 2. Într-un context asemănător, în perioada 19.03.2020 – 10.04.2020, Gabriel Țuțu ar fi pretins, printre altele, de la reprezentanții societăților implicate în achizițiile de mai sus introducerea într-un circuit comercial de livrare măști de protecție neconforme către Ministerul Apărării Naționale (MApN) a unui prieten de-al său, fără ca acesta să desfășoare activități comerciale reale auxiliare contractului de livrare produse de protecție și efectuarea unor plăți către acesta, (40% din cota de profit rezultată) sub aparența unui contract de consultanță.
- În schimbul acestor „servicii” Țuțu ar fi lăsat să se creadă că are influență asupra funcționarilor din cadrul M.Ap.N. și că îi va determina pe aceștia să încredințeze direct și fără proceduri publice contractele de furnizare dar și să efectueze recepția fără problemă a produselor respective și să achite la timp facturile emise în acest sens.
- În contextul menționat mai sus, Gabriel Țuțu ar fi primit printr-un intermediar suma de 50.000 lei”.
Libertatea a scris în februarie 2022 că PAV Green Energy, firma lui Alexandru Pițurcă, fiul fostului selecționer al Naționalei, ar fi fost implicată într-o afacere cu măști neconforme.
Ministerul Apărării ar fi încheiat contractul cu Helios Dentserv, dar 98% din bani ar fi mers către PAV Green Energy, firma lui Piţurcă jr. Astfel, 100.000 de măşti FFP3 din acest contract ar fi fost distribuite în unităţile sanitare ale MApN, iar după patru luni s-a descoperit că ele erau neconforme. MApN a dat în judecată Helios Dentserv, cerându-şi banii înapoi, dar ulterior părţile s-au împăcat, a mai scris Libertatea. O singură mască costase 28,69 de lei. Dublu față de prețul obținut de Primăria Oradea, la aceeași dată, potrivit HotNews.ro.
Romarm este o companie a statului din industria de apărare. HotNews.ro a scris în mai 2020 cum Guvernul de atunci, condus de Ludovic Orban, s-a gândit că ar fi bine să își extindă obiectul de activitate prin producerea de măști de protecție, pentru a nu mai depinde de importurile din China.
În aprilie 2020, Guvernul anunța că Romarm a început producția de măști. Dar totul a durat foarte puțin, deoarece utilajul de producere s-a stricat încă din primele zile. Culmea este că acel utilaj în valoare de 1 milion de dolari a fost importat din China.
La sfârșitul lunii aprilie, ministrul economiei Virgil Popescu anunța că Romarm a început producția, motiv pentru care pe 29 aprilie, premierul Ludovic Orban s-a dus în vizită la fabrică. Aceea a fost și ziua în care linia de producție a funcționat. Imediat după vizită s-a stricat.
- Afacere păguboasă pentru stat: Peste 90 de milioane de măști din Vietnam zac într-un antrepozit vamal, fără prea mari șanse de a mai fi folosite
Cine este Victor Pițurcă
Născut pe 8 mai 1956, Victor Pițurcă (66 de ani) este câștigător al Cupei Campionilor Europeni alături de Steaua în 1986. De-a lungul carierei de fotbalist, el a jucat la Dinamo Slatina, Universitatea Craiova, Pandurii Târgu-Jiu, Drobeta Turnu-Severin, Olt Scornicești, Steaua București și Lens (a fost jucător activ în perioada 1974 – 1990).
Ca antrenor, Pițurcă a pregătit echipele Steaua București, FC U Craiova, Romania Under 21, FCSB, naționala României (în trei mandate: 1998-1999, 2004-2009, 2011-2014), Al-Ittihad și Universitatea Craiova.
A cucerit în calitate de jucător de cinci ori titlul în Divizia A (cum se numea prima ligă de fotbal a României), de patru ori Cupa României, Cupa Campionilor Europeni (1986) și Supercupa Europei (1986).
A fost cel mai bun marcator în campionatul intern în ediția 1987-1988 (cu 34 de goluri) și a fost tot în același sezon al treilea în competiția „Gheata de Aur”.
În calitate de antrenor a cucerit un titlu național în ediția 2000-2001, o Cupă a României (1992) și o Supercupă a României (2001), toate alături de Steaua București.
Cine este Gabriel Țuțu, șeful Romarm
Gabriel Țuțu, reținut de DNA alături de fostul selecționer al Naționalei de fotbal Victor Pițurcă, se află la conducerea companiei de stat Romarm de la sfârșitul lui 2019. Și-a început cariera la Poliția Galați, apoi s-a ocupat de paza combinatului siderurgic, pentru ca din 2003 să lucreze, timp de opt ani, la Serviciul Român de Informații.
Gabriel Țuțu conduce din decembrie 2019 compania națională Romarm, principalul furnizor de tehnică de apărare din România.
Conform CV-ului său, Țuțu a fost șef al pazei la combinatul siderurgic Arcelor Mittal Steel Galați, dar și ofițer în SRI, în perioada 2003 – 2011, conducând Departamentul de combatere a amenințărilor cibernetice la adresa securității naționale. De asemenea, el a lucrat și în ministerele Comunicațiilor și Turismului, dar și la Loteria Română.
Țuțu a absolvit Școala de Agenți de Poliție „Vasile Lascăr“ din Câmpina, apoi Facultatea de Drept de la Universitatea „Danubius” din Galați. De asemenea, are un masterat la Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul”.
El și-a început cariera la Inspectoratul de Poliție Galați.
Potrivit ultimei declarații de avere din iunie 2022, pentru anul fiscal anterior, Gabriel Țuțu a încasat de la Compania Națională Romarm suma de 194.448 de lei pe an. De asemenea, el a primit 94.763 de lei din dividende de la Infoprimus Research.
În declarația de interese, el menționează calitatea de acționar la Infoprimus Global Security SRL și Infoprimus Research SRL București și pe cea de asociat la Al Fayoum Business SRL și la Infoprimus Global Security LTD.
Pe site-ul Romarm, Gabriel Țuțu este descris astfel:
- „Un manager extrem de motivat și proactiv, cu o experiență solidă în domeniul sistemelor de securitate și siguranță a informației.
- Nivelul ridicat de integritate și sprijinul oferit echipei definesc un comportament de leader cu rezultate dovedite în poziția de manager.
- 10 ani de experiență în Serviciul Român de Informații și 5 ani de securitate comercială, timp în care au fost menținute colaborări prolifice cu mai multe agenții guvernamentale, diplomatice și de informații.
- Abilități excelente de management și leadership, cu o experiență dovedită în securitatea și gestionarea riscurilor în medii dificile și cu risc ridicat.
- Experiență în managementul companiilor de stat și a instituțiilor guvernamentale”.