Mitropolitul Clujului: Ar fi minunat dacă s-ar trece pe stil nou, să sărbătorim Paștele în comuniune cu țările din Vest

Mitropolitul Clujului, IPS Andrei Andreicuț, spune că Biserica Ortodoxă Română (BOR) ar trebui să sărbătorească Paștele în același timp cu țările din Vest, după calendarul gregorian, scrie Cluj24.

• IPS Teodosie, despre propunerea ca BOR să celebreze Paştele odată cu catolicii şi protestanţii: „Au catolicii Sfântă Lumină? N-au. Nu vreau să-i judec, doar îi compătimesc”

Întrebat, luni, de Cluj24, în cadrul mesajului și Pastoralei de Paște transmise de la reședința mitropolitană din Cluj-Napoca, despre demersul lui Adrian Papahagi de la UBB, care a anunțat că va pleda pe lângă Sfântul Sinod al BOR să calculeze și Paștele, nu doar Crăciunul, după calendarul gregorian, astfel încât Învierea să se celebreze împreună cu credincioșii din Vest, mitropolitul Clujului a răspuns că și-ar „dori din tot sufletul” să se poată „repara” calendarul.

• „Trebuie să ne aducem aminte că în 1922 Biserica Ortodoxă Română (BOR) a trecut pe calendarul gregorian și 4 ani s-au sărbătorit Paștile după Pascalia nouă.
• Constatând că mai toate țările ortodoxe au rămas cu Paștile pe calendarul vechi, pe calendarul iulian, pentru comuniunea cu ceilalți frați ortodocși, a revenit și BOR la calendarul vechi.
• Sigur că am dori din tot sufletul să se poată repara calendarul și apreciem demersul profesorului Papahagi. Necazul este că în 1922, demersul corect al Bisericii Ortodoxe a fost judecat așa cum nu trebuie și o minoritate, mai ales din Moldova, s-a despărțit de biserică și sunt acum așa numită Biserică Stilistă. Tare greu este să te lupți cu ignoranța.
• Ar fi minunat dacă s-ar reuși acest lucru și s-ar trece pe stil nou și cu sărbătorile pascale, pentru că celelalte sărbători cu dată fixă, cum este Crăciunul, le ținem pe stil nou, doar cele legate de Paști le ținem pe stil vechi.
• Dreapta credință e importantă. Patriarhia Ierusalimului este pe stil vechi, iar noi, ortodocșii, sărbătorim Paștile pe stil vechi, iar sfânta lumină la Ierusalim la aceste Paști pe stil vechi coboară.
• Eu cred că și dacă am sărbători pe stil nou și am fi în comuniune cu țările din Vest, eu cred că tot sfânta lumină ar coborî, datorită credinței noastre la Paști. Ne rugăm la Dumnezeu ca acest lucru să se repare”, a spus IPS Andrei, conform Cluj24.

Papahagi a anunțat „un amplu demers național”, cerând BOR să calculeze data Paștelui pe calendarul gregorian

Mitropolitul Clujului a făcut aceste declarații în contextul în care fostul ministru de Externe Teodor Baconschi și profesorul Adrian Papahagi de la UBB au cerut ca BOR să celebreze Paștele odată cu catolicii și protestanții.

• „Decalajul pascal dintre ortodocși și restul lumii creștine pare o relicvă a Războiului rece. Popoarele ortodoxe, eliberate de comunism, au tot cerut ierarhiilor sincronizarea calendarului, fără rezultat.
• Culmea e că BOR nu e pe stil vechi, deci ar putea celebra Paștele odată cu catolicii și protestanții (cum fac ortodocșii din Finlanda și Estonia).
• Cu toate astea, mergem cu rușii – și calendarul lor iulian, neîndreptat. Adică taman cu cei care au sabotat unitatea panortodoxă atât prin războiul inter-ortodox din Ucraina, cât și prin neparticiparea arogantă la Sinodul din Creta (2016)”, a scris Baconschi pe Facebook.

Tot duminică, Adrian Papahagi a anunțat că va iniția „un amplu demers național”, cerând BOR să calculeze data Paștelui pe calendarul gregorian:

• „După Paști, voi iniția un amplu demers național, solicitând Adunării Naționale Bisericești și Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române să calculeze data Paștilor pe calendarul gregorian (de care oricum ține seama Crăciunul) astfel încât să sărbătorim Învierea alături de toată creștinătatea apuseană (incluzându-i aici, de pildă, pe ortodocșii finlandezi), și alături de concetățenii noștri catolici sau protestanți, fie ei maghiari, sași, români sau orice.
• Acest decalaj de calendar e foarte supărător și pentru milioanele de români care locuiesc în Occident, dar nu pot beneficia de zilele libere acordate de statele de reședință, pentru a sărbători Paștele alături de rudele din țară, și trebuie să-și ia zile suplimentare de concediu.
• N-au decât să ne urmeze exemplul și grecii, bulgarii și ceilalți, dacă vor comuniune”.

Adrian Papahagi a revenit, luni, cu explicații pe Facebook, după ce „unii au sărit în aer” pentru că a repus pe agendă acest subiect: o singură dată a Paștelui pentru întreaga creștinătate.

Explicațiile lui Papahagi:

• „Aceasta este rezoluția Sinodului de la Niceea din 325, principalmente pe baza computului alexandrin;
• Dionysius Exiguus, de loc din Dobrogea, ajunge la o formulă de calcul prin 525, care, de la Carol cel Mare până la Conciliul din Trento, încheiat în 1563, a permis întregii creștinătăți să sărbătorească Învierea în aceeași duminică;
• după adoptarea calendarului gregorian (amendare necesară a greșelilor celui iulian) în urma Conciliului din Trento, în Occidentul catolic și apoi cel protestant, cei care au continuat să urmeze calendarul iulian (greșit) au avut un decalaj;
• în urma adoptării unanime a reformei calendaristice gregoriene de către statele moderne (după el funcționează azi și România), s-a ajuns la o nouă nesincronizare chiar între ortodocși. Pe scurt: rușii, sârbii și Ierusalimul urmează integral calendarul iulian (neîndreptat, și pe care nici statul rus nu-l urmează), drept pentru care și Crăciunul este decalat față de noi; noi, Constantinopolul, grecii, bulgarii etc. urmăm calendarul gregorian pentru Crăciun (deci ca occidentalii) și cel iulian pentru Paști, profund incoerent; ortodocșii finlandezi urmează calendarul gregorian (aliniat deci celui civil și catolic) pe toată linia;
• au existat încercări de unificare a calendarelor în sec. XX, în special o conferință la Constantinopol în 1923, care a recomandat coerență și urmarea calendarului îndreptat (gregorian), iar BOR a și urmat pentru o scurtă vreme recomandarea, iar Paștele a fost sărbătorit la aceeși dată ca în Apus; o nouă conferință, ținută la Moscova pe vremea lui Stalin, în 1948, a realiniat toată ortodoxia pe calendarul iulian pentru data Paștilor, dar unii am păstrat (ca norocul, măcar) Crăciunul pe 25 decembrie, nu în ianuarie, ca rușii;
• sentimentul general în lumea ortodoxă mai aerisită la minte e că struțocămila iuliano-gregoriană trebuie abandonată, și urmată recomandarea de la Constantinopol, 1923; aceasta ar respecta și dezideratul Conciliului de la Niceea din 325, permițând, cum e și firesc, întregii creștinătăți, să sărbătorească în aceeași duminică Învierea”.

Paștele ortodox – Cât de mult poate să varieze data

Paștele este o sărbătoare cu dată variabilă, nu cu dată fixă, precum Crăciunul, iar de la an la an ziua în care cade variază în medie cu 14-15 zile. Paștele poate cădea cel mai repede pe 4 aprilie și cel mai târziu pe 8 mai. În ultimii 20 de ani, Paștele a picat de 16 ori în aprilie și de 4 ori în luna mai.

Dacă luăm datele „pascale” din ultimii 80 de ani, Paștele a picat cel mai repede în 2010, când Învierea a fost sărbătorită în noaptea de 3 spre 4 aprilie. La polul opus, Paștele a picat cel mai târziu în anul 1983: pe 8 mai, iar acest lucru se va repeta abia în 2078.

Dacă luăm perioada următorilor 20 de ani: 2023 – 2042, Paștele va cădea de numai patru ori în luna mai și de 16 ori în aprilie. Perioada de șapte ani dintre 2021 și 2027 este specială, fiindcă de trei ori pică Paștele în luna mai.

Paștele va fi în 2023 pe 16 aprilie, iar ultima dată când a picat pe această dată a fost în 2017. Tot pe 16 va fi și în 2028.

La anul, Paștele va cădea pe 5 mai, lucru care nu s-a mai întâmplat din 2013.

Paștele catolic și cel ortodox pică în aceeași zi o dată la 3-4 ani.

Ultima dată când Paștele catolic și Paștele ortodox au picat în aceeași zi a fost în 2017. Alți ani în care s-a sărbători la comun au fost: 2001, 2004, 2007, 2010, 2011 și 2014.

Următoarea dată va fi în 2025.

Paștele catolic nu poate pica niciodată în luna mai

Cel mai repede poate pica pe 22 martie, iar cel mai târziu, pe 25 aprilie, fiindcă data Paștelui se calculează în funcție de echinocțiul de primăvară și de prima lună plină care vine după acesta.

Anul acesta a picat în 9 aprilie, iar ultima oară când s-a întâmplat asta a fost în 1950, dar se va repeta în 2034.

Există și statistici despre când a picat și va pica cel mai adesea Paștele catolic în 500 de ani (1600-2100. 4 aprilie, 15 aprilie și 20 aprilie sunt datele cel mai des întâlnite (de 20 de ori). La polul opus, Paștele a căzut de numai două ori pe 23 martie.

În 2038 Paștele catolic va fi pe 25 aprilie (cel mai târziu posibil).

Cum se calculează data Paștelui

Data Paștelui a dat naștere în vechime unor controverse și dezbinări în sânul Bisericii în primele secole de la începutul erei noastre. Pentru a se realiza o uniformizare a sărbătorii Paștelui, în cadrul primului sinod ecumenic de la Niceea, din anul 325, s-a stabilit că Paștele va fi serbat întotdeauna duminica.

Această duminică va fi imediat următoare lunii pline de după echinocțiul de primăvară. S-a mai stabilit și că atunci când data Paștelui iudaic cade duminică, Paștele creștin va fi serbat duminica următoare, pentru a nu fi serbat o dată cu cel iudaic, dar nici înaintea acestuia.

Calcularea datei la care creştinii sărbătoresc Paştele ţine de două fenomene naturale, unul cu dată fixă – echinocţiul de primăvară, iar celălalt cu data schimbătoare – luna plină. Aceasta din urmă face ca data Paştelui să varieze în fiecare an.

În plus, utilizarea a două calendare diferite explică decalajul acestei sărbători la catolici şi ortodocşi. Biserica Catolică se raportează la echinocţiul de primăvară după calendarul gregorian, în timp ce Biserica Ortodoxă calculează acelaşi eveniment astronomic după calendarul iulian (pe stil vechi).

Până la Marea Schismă, Biserica Răsăriteană şi cea Apuseană sărbătoreau Paştele la aceeaşi dată.

Marea schismă din 1054, în urma căreia Biserica Creştină de Apus s-a despărţit de Biserica Răsăriteană, a fost unul dintre cele mai importante evenimente istorice. Trebuie spus că relaţiile dintre Apusul şi Răsăritul Bisericii Creştine erau încordate şi complicate de multă vreme. Începând încă din secolul al IV-lea, între Răsăritul şi Apusul creştin se făcea simţită o tensiune ecleziologică ce privea statutul papei de la Roma în Biserică, adică pretenţia de jurisdicţie universală a papilor asupra întregii Biserici din Apus şi Răsărit.

Mai târziu, în 1582, Papa Grigore al XIII-lea a reformat calendarul iulian (pe stil vechi) din cauza erorilor acestuia faţă de calendarul astronomic (o rămânere în urmă), făcând trecerea la calendarul modern, ce-i poartă numele.

Din motive de ordin confesional, bisericile ortodoxe nu au acceptat reforma gregoriană, păstrând în continuare calendarul iulian. Cu timpul, diferenţa dintre cele două calendare, care la sfârşitul secolului al XVI-lea era de 10 zile, a continuat să crească, şi după 1900 ea a ajuns sa fie de 13 zile.

Astfel, nevoia de armonizare a calendarului în toate domeniile vieţii publice, a făcut ca şi bisericile ortodoxe sa reflecteze la trecerea la calendarul gregorian. Regatul României a adoptat reforma calendarului în anul 1919, când ziua de 1 aprilie pe stil vechi a devenit 14 aprilie pe stil nou.

Congresul interortodox desfăşurat la Istanbul (Constantinopol) în anul 1923 a hotărât adoptarea calendarului gregorian şi în bisericile ortodoxe, rămânând însă la latitudinea fiecărei biserici ortodoxe autocefale să aleagă momentul oportun pentru această trecere. Tot atunci s-a hotărât ca data Paştelui pentru ortodoxie să se calculeze în continuare după calendarul iulian, până când toate bisericile ortodoxe autocefale vor adopta calendarul gregorian, evitându-se astfel diferenţele liturgice din sânul Ortodoxiei.