Efectul negativ mai important decât cel financiar al neintrării României în Schengen. Metsola: Mă tem pentru acei oameni care vor să distrugă creșterea Europei
Roberta Metsola a vorbit, astăzi, în cadrul unei conferințe de presă la Strasbourg despre blocarea aderării României și Bulgariei la Schengen. Președinta Parlamentului European crede că cel mai rău lucru care se poate întâmpla este ca, în viitor, să vedem astfel de decizii luate în cazul unor țări care „luptă în războaie sau care așteaptă de ani de zile, doar ca să li se spună «nu»”.
Problema aderării României la Schengen nu este doar una financiară, a explicat Metsola, întrebată de costurile pe care trebuie să le suporte țara noastră din cauza neaderării la spațiul comun. Parlamentul European a luat în considerare costul timpului pierdut la granițe, însă la mijloc e mai mult de atât.
Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor a declarat ieri că România ar putea cere despăgubiri pentru neintrarea în Schengen, impactul financiar fiind de 2 % din PIB.
Refuzul cancelarului Karl Nehammer vine la pachet cu un sentiment anti european, spune Metsola.
- „Pentru o țară asupra căreia, acum 12 ani, Parlamentul și Comisia au căzut de acord că nu există niciun obstacol legal sau politic ca să adere la Uniune, este esențial ca ea să beneficieze de unul dintre cele mai bune lucruri pe care le oferă statutul de stat membru al UE: libertatea de mișcare.
- Mă tem pentru acei oameni care vor să distrugă creșterea Europei. Pentru că acei oameni care vor să facă asta, nu vor să construiască o majoritate. Construiești o majoritate cu un centru pro-european, la care trebuie să se lucreze din greu și care merită. Probabil greșeala care a fost făcută este că atunci când a apărut sentimentul de frustrare asupra acestor decizii, el a fost ignorat”, a mai explicat președinta Parlamentului European.
Declarația Robertei Metsola vine la nouă luni după ce Guvernul Austriei a votat împotriva aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen. Președinta PE a vorbit cu jurnaliștii în cadrul unui briefing de presă, la Strasbourg. Parlamentul European s-a reunit în sesiune plenară din 11 septembrie până pe 14 septembrie.
În luna iulie a acestui an, Parlamentul European a adoptat o rezoluție, prin care, indirect, face din Austria o problemă a Uniunii Europene, veto-ul său fiind considerat a lovi la temelia construcției comunitare.
Dincolo de faptul că cetățenii români și bulgari sunt discriminați și costurile economice, eurodeputații atrag atenția că „dreptul de veto asupra aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen poate duce la apariția unui sentiment antieuropean în aceste țări, conducând astfel la o scădere a încrederii în proiectul UE și în instituțiile sale”.
Eurodeputații au cerut Comisiei și Consiliului să facă posibilă aderarea la Schengen a României și Bulgariei până la finalul acestui an.
Mai sunt șanse ca România să intre în Schengen în acest an?
Următorul Consiliu Justiție și Afaceri Interne (JAI) are loc în 19-20 octombrie. Este puțin probabil ca Austria să se răzgândească până atunci. Viena joacă meciul pentru publicul intern, fiind an preelectoral, de aceea nici nu se întrevede, pentru moment, o schimbare de atitudine. Planurile se fac deja pentru momentul post-alegeri din Austria, de toamna viitoare.
Va cere România totuși un vot în Consiliu? Deocamdată, nu s-a luat o decizie în acest sens la București. Dacă se va face pasul sau nu se va decide în prezilele reuniunii, susțin oficiali români.
„Avem atuuri, trebuie jucate la momente potrivite, fără a anunța sau a face estimări hazardate sau care să mulțumească opinia publică. Prefer să fiu responsabil decât să fiu imprudent”, a spus Cătălin Predoiu, într-un interviu recent.
„Poziția Austriei e clară”
Deocamdată, este clar că Viena nu cedează și continuă să țină România la ușa Schengen. „Poziția Austriei e clară: întregul sistem Schengen nu funcționează, astfel că nu suntem deschiși pentru extinderea acestuia”, a declarat ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, la finalul discuțiilor avute în 23 august cu ministrul român de Interne Cătălin Predoiu, care a mers la Viena.
Mesajul oficialului austriac a fost „foarte clar”: Austria nu susține extinderea spațiului Schengen, susținând, în continuare, că „sistemul, ca întreg, nu funcționează”.
Întrebat dacă Austria își va schimba poziția până la alegerile parlamentare din toamnă, Gerhard Karner a susținut că veto-ul Vienei „nu are nicio legătură” cu alegerile: „Suntem răspunzători să garantăm siguranța populației și acest lucru nu ține de alegeri parlamentare”.
„Este important să ne continuăm munca și într-o zi vom ajunge și la un rezultat”, a susținut, la rândul său, ministrul român de Interne Cătălin Predoiu.
În 18 august, și cancelarul austriac Karl Nehammer a spus, într-o conferință de presă cu Olaf Scholz, că Viena rămâne hotărâtă să blocheze în continuare aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen, potrivit presei austriece.
Cancelarul austriac a afirmat că „acum, pentru prima dată, în interiorul Uniunii Europene au fost luate mai mult în considerare extraordinar de marile provocări ale Bulgariei în problema migrației, prin granița sa deosebit de lungă cu Turcia”. Karl Nehammer a spus însă că asta nu înseamnă însă că Austria își va schimba poziția privind blocarea României și Bulgariei în Schengen.
La rândul său, Olaf Scholz a reiterat poziția Germaniei de susținere a aderării României și Bulgariei la spațiul european de liberă circulație.
INTERVIURILE HotNews.ro