Legea familiei, trecută de guvern la prioritățile din 2024, pentru „recunoașterea diversității formelor de familie – familia tradițională, familia monoparentală, familii adoptive, etc”
O lege privind familia în România – care să definească conceptul de familie, să recunoască „diversitatea formelor de familie” și să stabilească drepturile și responsabilitățile părinților – este în pregătire la Ministerul Familiei, având ca termen de prezentare în guvern iunie 2024. În argumentarea proiectului nu este detaliat însă ce înseamnă „diversitatea formelor de familie”, fiind date ca exemplu „familia tradițională, familia monoparentală, familii adoptive, etc.”. În noiembrie, premierul Marcel Ciolacu susținea că „societatea românească nu este pregătită” pentru decizia CEDO cu privire la statutul juridic al cuplurilor formate din persoane de acelaşi sex și că o astfel de reglementare nu se află printre prioritățile sale.
Guvernul a adoptat, joi, un memorandum de aprobare a programului legislativ al Executivului pentru 2024.
În programul legislativ figurează și un proiect de lege privind familia, cu termen de prezentare în guvern iunie 2024.
„Scopul Legii privind familia din România este să ofere un cadru legal cuprinzător și echitabil pentru reglementarea relațiilor familiale și protejarea drepturilor și intereselor membrilor unei familii”, argumentează inițiatorul – Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, condus de Natalia Intotero.
Conform documentului, printre principalele reglementări ale acestei legi sunt următoarele, „fără a se limita la acestea”:
- „1. Definirea familiei: Precizarea conceptului de familie, recunoașterea diversității formelor de familie (familia tradițională, familia monoparentală, familii adoptive, etc.);
- 2. Drepturile și responsabilitățile părinților: Stabilirea drepturilor și obligațiilor părinților față de copii, inclusive dreptul la custodie, vizitare, susținere financiară și responsabilitatea pentru educația și bunăstarea copiilor;
- 3. Protecția copiilor: Asigurarea unui cadru legal pentru protejarea copiilor împotriva neglijenței, abuzului și exploatării, inclusive măsuri de intervenție în situații de abuz sau neglijare;
- 4. Reglementarea căsătoriei și a divorțului: Stabilirea condițiilor și procedurilor pentru încheierea căsătoriei, precum și regulile și procedurile pentru divorț, custodie și împărțirea bunurilor;
- 5. Adopția și protecția persoanelor vulnerabile: Precizarea legislației în vigoare pentru procesul de adopție, asigurarea protecției și sprijinului pentru copiii fără părinți sau pentru persoanele vulnerabile, cum ar fi vârstnicii;
- 6. Protecția victimelor violenței domestic: Stabilirea măsurilor și resurselor/instituțiilor responsabile pentru prevenirea și protejarea victimelor violenței domestice, inclusive ordine de protecție și acces la servicii de consiliere și sprijin”.
România, obligată de CEDO să recunoască cuplurile de același sex
În septembrie 2023, Colegiul de judecători al Marii Camere a CEDO a respins contestația făcută de Guvernul de la București asupra deciziei istorice pronunțate în luna mai de Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin care statul român e obligat să adopte o legislație pentru recunoașterea cuplurilor formate din persoane de acelaşi sex.
În luna august, statul român a atacat la Camera Superioară decizia CEDO din 23 mai care obligă România să recunoască prin lege și să protejeze drepturile cuplurilor formate din persoane de același sex care vor să devină oficial o familie. Ministerul Afacerilor Externe este instituţia care exercită, în numele Guvernului, prerogativele de agent guvernamental în faţa CEDO.
Marea Cameră a CEDO a respins însă solicitarea României de rejudecare a cauzei, conform site-ului CEDO.
„Practic, hotărârea este acum definitivă și executabilă. Autoritățile trebuie să ofere o formă de protecție juridică cuplurilor homosexuale, conform standardelor CEDO. Aceste standarde nu te obligă să recunoști o căsătorie între aceste cupluri, ci măcar un parteneriat civil. Acesta este minimum”, a explicat un expert pentru HotNews.ro.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a admis în 23 mai 2023 plângerea formulată de Asociația ACCEPT și de mai multe persoane împotriva statului român prin care s-a sesizat încălcarea Articolului 8 din Convenția Curții care prevede „dreptul la respectarea vieţii private şi de familie”.
Decizia a fost pronunțată de CEDO în cazul Buhuceanu și Ciobotaru și al altor 20 de familii formate din persoane de același sex. În decizia sa, CEDO a constatat că România a încălcat articolul 8 din Convenție în privința „vieții private”, cât și al „vieții de familie”.
Ce prevede articolul 8 – Dreptul la respectarea vieţii private şi de familie:
Marcel Ciolacu: „Nu e pregătită societatea românească pentru o decizie în acest moment” / „Nu e printre prioritățile mele”
În luna noiembrie, premierul Marcel Ciolacu a declarat că România nu este pregătită pentru decizia CEDO cu privire la statutul juridic al cuplurilor formate din persoane de acelaşi sex.
Şeful Executivului a fost întrebat, într-o emisiune la Europa FM, ce răspuns va da ţara noastră, până în 25 martie 2024, propunerilor fixate în decizia CEDO referitoare la cuplurile formate din persoane de acelaşi sex.
- „Nu e pregătită societatea românească pentru o decizie în acest moment. Nu este nici prima (decizie CEDO – n.r.), nici ultima care condamnă.
- România a fost condamnată şi pentru tratamentul din închisori. Nu este una dintre priorităţile mele şi, repet, nu cred că România este pregătită în acest moment.
- Nu sunt un om obtuz, face parte din lume, nu am nicio reţinere, am prieteni care au relaţii cu un alt bărbat, nu am nicio problemă, eu vorbesc acum din punctul de vedere de prim-ministru”, a răspuns Marcel Ciolacu, potrivit Agerpres.
Întrebat, în acest context, dacă România „va încălca această hotărâre a CEDO”, premierul a răspuns: „Nu este nici prima, nici ultima, dar eu consider că societatea românească încă nu este pregătită pentru acest lucru”.
Ministrul de externe Luminiţa Odobescu a cerut Guvernului să transmită un punct de vedere al Executivului până pe 28 noiembrie, pentru că, până pe 25 martie, România trebuie să prezinte Comitetului miniştrilor măsurile adoptate sau propunerile avute în vedere, după decizia CEDO care cere un statut juridic pentru cuplurile formate din persoane de acelaşi sex.
INTERVIURILE HotNews.ro