VIDEO Va încerca Rusia să influențeze alegerile din România? Ambasadoarea SUA la București: Acest risc există. România va fi o țintă. INTERVIU

În super-anul electoral 2024, România va fi o țintă pentru Rusia, existând riscul ca Kremlinul să încerce să influențeze alegerile, susține ambasadoarea SUA la București, Kathleen Kavalec, într-un interviu pentru HotNews.ro. „Vedem cum Rusia folosește dezinformarea, influența malignă, tactici de intimidare în multe țări, inclusiv în țara mea, inclusiv în Statele Unite. Așa că da, cred că România, orice țară care trece prin alegeri în acest an este o țintă pentru ruși”, a declarat diplomatul american.

Kathleen Kavalec a explicat că, astăzi, prin intermediul rețelelor sociale „este foarte ușor să răspândești o minciună sau să răspândești o poveste care îi înfurie sau îi supără pe oameni, poate chiar îi determină să iasă în stradă și să protesteze”

„Și vedem că acest tip de dezinformare este folosit pentru a încerca să divizeze oamenii, pentru a crea provocări, pentru a răspândi informații care nu sunt absolut deloc adevărate, care îi supără pe oameni. Așa că, în mod cert, cred că România va fi o țintă. Țara noastră va fi o țintă. Alte țări vor fi o țintă pentru acest tip de dezinformare. Și cu toții trebuie să lucrăm împreună – cetățeni, guvernanți, jurnaliști – pentru a încerca să contracarăm acest tip de efort al Rusiei.”, a spus ambasadoarea SUA.

„Rusia a fost și continuă să fie o amenințare”

În contextul recentelor avertismente de la vârful SUA, NATO și UE privind pericolul rusesc în creștere, Kathleen Kavalec a declarat că „Rusia a fost și continuă să fie o amenințare”, iar „Ucraina trăiește această amenințare pe propria piele”.

„Documentele NATO au identificat întotdeauna Rusia ca fiind cea mai mare amenințare la adresa NATO. Dar ceea ce este important, cred eu, este să recunoaștem că NATO există pentru apărarea noastră și pentru descurajarea Rusiei. Așa că astăzi, mai mult ca oricând, unitatea NATO, faptul că NATO se dezvoltă, faptul că NATO investește mai mult în propria apărare și în descurajare este cel mai puternic zid împotriva unui război ca acesta care se extinde”, a spus ambasadoarea.

Interviul integral cu ambasadoarea SUA în România:

Contextul gepolitic în acest moment este unul foarte tensionat. Războiul din Ucraina pare departe de a se încheia curând, cum și-ar dori toată lumea. Mai mult, sunt voci din Statele Unite, de la vârful NATO sau de la vârful Uniunii Europene care vorbesc în ultima perioadă despre o amenințare mai mare decât oricând a Rusiei. Cât de mare este această amenințare, ne putem aștepta la extinderea conflictului sau la un atac la scară mare a Rusiei?

Este important de remarcat că Rusia a fost și continuă să fie o amenințare și, desigur, Ucraina a descoperit acest lucru pe propria piele. Documentele NATO au identificat întotdeauna Rusia ca fiind cea mai mare amenințare la adresa NATO. Dar ceea ce este important, cred eu, este să recunoaștem că NATO există pentru apărarea noastră și pentru descurajarea Rusiei. Așa că astăzi, mai mult ca oricând, unitatea NATO, faptul că NATO se dezvoltă, faptul că NATO investește mai mult în propria apărare și în descurajare este cel mai puternic zid împotriva unui război ca acesta care se extinde.

Cred că noi, în Occident, suntem norocoși să avem o alianță puternică și, pe lângă armatele pe care le avem, echipamentele de apărare pe care le avem, ceea ce ne face puternici este unitatea noastră, iar asta va servi drept cea mai puternică protecție împotriva răspândirii unui astfel de conflict. Dar da, Rusia este o amenințare, iar Ucraina trăiește această amenințare pe propria piele.

Vorbim odată de NATO care este o alianță, dar vorbim și de o relație bilaterală România – SUA. În acest context complicat, cu această amenințare foarte aproape de graniță, cât de importantă este România pentru Statele Unite?

După cum știți, suntem parteneri strategici din 1997. Așadar, se împlinesc 27 de ani de parteneriat strategic, care s-a bazat întotdeauna, în parte, pe apărare, pe prosperitate și cooperare economică, precum și pe legăturile noastre interumane.

Am fost încântați să ajutăm România să adere la NATO în 2004 și la UE în 2007 și continuăm să sprijinim România în realizarea obiectivelor sale de aderare la OCDE, de exemplu, și de intrare în Schengen ca membri cu drepturi depline.

Cred că, pentru Statele Unite, România este un aliat cheie și, poate, un aliat model în flancul estic. Cooperăm foarte bine împreună. România găzduiește în prezent aproximativ 3.000 de soldați americani. Participăm împreună la exerciții NATO. Ne bazăm pe parteneriatul cu România în multe domenii pentru descurajare și apărare. Ajutăm România cu obiectivele sale de modernizare a apărării.

Așadar, cred că am găsit în România un aliat cheie și de încredere într-o poziție geostrategică foarte importantă în Europa, la Marea Neagră. Cred că parteneriatul nostru este foarte puternic și mă bucur să spun că devine din ce în ce mai puternic pe zi ce trece.

Cu toate acestea, cu toate asigurările venite din partea SUA sau ale NATO, sunt voci din România care susțin și insistă că românii sunt, de fapt, singuri în fața pericolului rusesc. Ar trebui românii să se teamă, să le fie frică?

Principalul lucru pe care românii ar trebui să îl știe este că Statele Unite sunt aici. Suntem umăr la umăr cu România, am spus deja că există 3.000 de soldați americani în țară, care fac exerciții împreună.

De fapt, chiar acum, NATO desfășoară unul dintre cele mai mari exerciții din multe decenii. Numele este Steadfast Defender, care implică prezența a 90.000 de militari care lucrează împreună în toată Europa și scopul acestui exercițiu este de a demonstra că trupele americane se pot deplasa rapid în Europa pentru a ajuta aliații. După cum a spus președintele Biden, vom apăra fiecare centimetru din Europa.

Cred că aceste exerciții oferă reasigurări popoarelor europene, inclusiv în România. Dar, poate chiar mai important, ele trimit un mesaj puternic Rusiei că suntem uniți, suntem capabili, vom lucra împreună, știm cum să lucrăm împreună. Deci cred că asta ar trebui să ofere o alianță bună, această reasigurare și acest sentiment de unitate, că suntem cu toții împreună.

Statele Unite sunt prezente în România, în mai multe locuri, în mai multe baze. Întrebarea este dacă vom vedea o creștere a prezenței militare americane în România, dacă vor exista noi unități, noi rotații ce n-au mai fost, elemente noi în această legătura bilaterală militară dintre Statele Unite și România?

Trupele care sunt aici, în România, fac parte din grupurile de luptă multinaționale ale NATO. Deci participă, sunt găzduite de forțele românești. Și avem rotații de trupe diferite la fiecare câteva luni, ceea ce este un instrument grozav pentru că oferă mai multe experiențe trupelor americane în România. Așa că vor fi mai multe rotații. Dar cred că numărul de trupe va fi probabil în jurul aceluiași număr, undeva în jur de 3.000. Acesta crește și scade puțin din când în când.

Revenind la perioada de dinaintea atacului îngrozitor al Rusiei asupra Ucrainei, aveam mai puțini militari, în jur de o mie. Dar, din cauza războiului, am ridicat acest număr la 3000. Așa că, pentru moment, cred că va fi cam la acest nivel. Și veți vedea, de asemenea, trupe care vin și pleacă, care participă la diferite exerciții care pot avea loc pe parcursul anului. Și, bineînțeles, vom avea diferite schimburi. Așadar, va exista probabil o prezență constantă, dar va implica diferite rotații ale trupelor care vor veni și vor pleca în momente diferite.

„Cred că România – orice țară care trece prin alegeri în acest an – este o țintă pentru ruși”

De la război, ne mutăm la politică. Anul 2024 este un an super-electoral. Vă întreb dacă dumneavoastră credeți că există un interes și un pericol ca Rusia să influențeze alegerile din România?

Cred că da. Acest risc există și nu doar în România. Vedem cum Rusia folosește dezinformarea, influența malignă, tactici de intimidare în multe țări, inclusiv în țara mea, în Statele Unite. Așa că da, cred că România – orice țară care trece prin alegeri în acest an – este o țintă pentru ruși.

Așa că este foarte important ca într-un an electoral să existe o bună educație a alegătorilor, ca mass-media pe care ne bazăm să împărtășească informații bune, să investigheze poveștile care se pot răspândi, să demonstreze dacă sunt adevărate sau nu. Și este important ca fiecare cetățean, ca fiecare alegător să se gândească în mod critic la informațiile pe care le aude.

Cu rețelele sociale pe care le avem în zilele noastre este foarte ușor să răspândești o minciună sau să răspândești o poveste care îi înfurie sau îi supără pe oameni, poate chiar îi determină să iasă în stradă și să protesteze. Și vedem că acest tip de dezinformare este folosit pentru a încerca să divizeze oamenii, pentru a crea provocări, pentru a răspândi informații care nu sunt absolut deloc adevărate, care îi supără pe oameni.

Așa că, în mod cert, cred că România va fi o țintă. Țara noastră va fi o țintă. Alte țări vor fi o țintă pentru acest tip de dezinformare. Cu toții trebuie să lucrăm împreună – cetățeni, guvernanți, jurnaliști – pentru a încerca să contracarăm acest tip de efort al Rusiei.

Ambasada SUA a avut în trecut un ton critic față de puterea de la București. Astăzi auzim mai puțin despre lupta anticorupție, vedem cum partidele de la putere redirecționează sume uriașe din bani publici pentru a cumpăra tăcerea media, pentru a cumpăra știri pozitive. Sunt acestea motive de ingrijorare?

Ei bine, unul dintre lucrurile pe care le avem și pe care le-am solicitat și eu în timpul petrecut aici a fost o mai mare transparență în ceea ce privește finanțarea mass-mediei exact din acest motiv.

Și acest lucru este, de asemenea, important pentru alegeri, deoarece este necesar să existe reguli care să impună ca orice tip de finanțare pentru mass-media să fie transparentă, astfel încât oamenii să înțeleagă ce s-ar putea afla în spatele diferitelor organizații media, dacă există acest tip de finanțare. În Statele Unite, bineînțeles, toți candidații noștri trebuie să indice, atunci când plătesc pentru publicitate, că este vorba de publicitate politică. Deci cred că este important să se întâmple acest lucru.

În ceea ce privește aspectele mai largi ale statului de drept, Ambasada SUA continuă să lucreze în multe dintre aceste domenii. Avem multe programe de sprijinire a unui sistem judiciar mai puternic pentru a încerca să îmbunătățim calitatea doarelor penale și a investigațiilor. Și sprijinim, de asemenea, jurnalismul de investigație, care este extrem de important pentru a scoate la lumină cazurile de corupție. Și vom continua să sprijinim acest tip de jurnalism. Este atât de important într-o democrație să avem această voce.

„Orice tip de extremism, de discurs al urii, orice tip de politică de dezbinare nu își are locul într-o democrație”

Dacă ne uităm la sondajele de opinie dinainte de alegeri, vedem cum un partid – AUR – un partid suveranist, catalogat și ca fiind extremist sau pro-rus, apare des ca al doilea în preferințele electoratului, iar liderul acestui partid apare în sondaje cu o șansă bună de a intra în turul al doilea al alegerilor prezidențiale. Cum vedeți această perspectivă, ca un partid suveranist sau extremist să ajungă atât de sus la putere în România?

Fără a nominaliza un partid anume, aș spune că noi credem că orice tip de extremism, de discurs al urii, orice tip de politică de dezbinare nu își are locul într-o democrație. Mai mult, apelurile la extinderea teritoriului sau la preluarea unor părți din alte țări sunt absolut inacceptabile.

Putem vedea cu toții ce s-a întâmplat alături, în Ucraina, când Rusia a invadat o altă țară suverană, i-a încălcat integritatea teritorială. Deci oricare dintre aceste tipuri de apeluri în contextul acestui război sunt absolut inacceptabile și nu își au locul în nicio democrație.

Așadar, sper, din nou, revenind la modul în care se desfășoară alegerile și la ca alegătorii să fie educați și să aibă la dispoziție toate informațiile, să fie dezvăluite dezinformările, să se condamne extremismul, să se împotrivească acestui tip de discurs, pentru că nu face decât să servească intereselor unor țări precum Rusia să creeze acest tip de divizare și conflict în cadrul unei societăți. Așadar cred că toți ar trebui să luptăm împotriva acestui tip de politică.

2025 e un termen realist pentru ridicarea vizelor? „Cred că este foarte posibil, dar nu vreau să garantez ceva”

Dincolo de aceste teme, românii mai sunt interesați de un lucru când vine vorba de relația cu Statele Unite: programul Visa Waiver. Prim-ministrul României a anunțat că s-ar putea ca din 2025 românii să nu mai aibă nevoie de vize pentru a intra în America. Dar acest lucru depinde de rata de refuz cât mai scăzută. Cum merge campania în acest sens?

În primul rând mă bucur că mi-ați pus această întrebare, pentru că avem nevoie de ajutorul românilor. Am dori să îi rugăm pe toți cei care au o viză acum să o reînnoiască, chiar dacă nu a expirat încă. Ne puteți ajuta în campania noastră de a încerca să aducem România în programul Visa Waiver prin faptul că vom primi mai multe cereri pe care le putem aproba. Iar asta va ajuta la scăderea ratei de refuz.

Posibilitatea există. Nimic nu este garantat, pentru că depinde, pe baza legislației noastre pe care Congresul a adoptat-o, să avem o rată de refuz mai mică. Tendințele sunt bune în acest an. Am văzut că în ultimii ani această rată a scăzut. De aceea, încurajăm mai multe reînnoiri de vize, cereri care vor contribui la creșterea numărului de aprobări.

Aș spune că este o perioadă excelentă pentru a călători în Statele Unite, dacă oamenii plănuiesc călătorii. Dacă solicitați reînnoirea vizei, nu trebuie să veniți personal. Se poate face online, fără a fi nevoie să vizitați ambasada. Este un lucru foarte simplu de făcut, iar informațiile se găsesc pe site-ul nostru. Așa că sper că oamenii care ne privesc vor profita de această oportunitate.

Dar, chiar dacă nu aveți deja o viză, aș încuraja oamenii să aplice. Și dacă vă gândiți să călătoriți în Statele Unite, noi eliberăm o mulțime de vize în fiecare zi. Și întotdeauna primim cu bucurie mai mulți vizitatori în Statele Unite.

În contextul acestei campanii pe care o derulați, în care chemați românii să-și reînnoiască vizele, tocmai pentru a duce acel prag de refuz mai jos, multă lume se întreabă din nou de ce pentru România a fost păstrat acest prag strict de 3%, în timp ce alte țări au intrat în programul Visa Waiver deși aveau o rată de refuz mult mai mare?

Da, este adevărat că, în urmă cu vreo 15 ani, a existat o scurtă perioadă în care rata de refuz a fost mai mare, când cerința era mai relaxată. Și câteva țări la acea vreme au intrat.

Dar de atunci ratele de refuz au fost la 3%. Și mai multe țări au intrat în program cu rate de refuz mai mici. De exemplu, Polonia a intrat în urmă cu câțiva ani, ajungând sub rata de refuz de 3%. Croația, Israelul tocmai au intrat în program.

În acest moment, în UE, există doar trei țări care nu au intrat în program. Și acestea sunt România, Bulgaria și Cipru. Așadar, majoritatea țărilor din Europa au intrat sub această cerință de 3%. Dar este adevărat, a existat o perioadă, dar a fost cu ceva timp în urmă, când acest lucru a fost posibil.

Le puteți da românilor o veste bună? Când vor putea intra primii români fără viză în Statele Unite și dacă este anul 2025 un termen realist?

Cred că este foarte posibil, dar nu vreau să garantez ceva. Nu pot prezice 100%, pentru că depinde de alți factori. Personal, dacă se poate întâmpla cât timp sunt aici ca ambasador, aș fi foarte bucuroasă. Așa că fac tot ce pot ca acest lucru să fie posibil. Dar nu poți prezice nimic sută la sută, nu se știe niciodată, dar pentru asta am vrea să lucrăm.

Pentru că discutăm despre români care să-și reînnoiască viza, care au trecut deja printr-un proces de aprobare, să vorbim totuși și despre românii care vor aplica pentru prima dată: care sunt principalele probleme sau motive pentru care aplicațiilor românilor de viză sunt respinse?

Cred că principalul lucru pe care trebuie să-l faci atunci când aplici este să fii sincer și să împărtășești informații despre intențiile tale și despre ceea ce vrei să faci. Evident, uneori oamenii aplică pentru o categorie greșită de viză. De exemplu, dacă vrei să mergi la muncă, trebuie să aplici pentru o viză de muncă, nu pentru o viză turistică. Deci acestea pot fi genul de probleme care apar.

Dar, în general, dacă oamenii sunt direcți și cinstiți, nu există nicio problemă. În acest moment, avem o mulțime de studenți care aplică pentru viza de călătorie pentru muncă de vară, care este un alt tip de viză. Și eliberăm o mulțime de astfel de vize în acest moment. Deci, avem diferite categorii. Rata de refuz ține de vizele din categoria turism.