Sari direct la conținut

Ucraina a modificat legea pentru drepturile minorităților naționale care a înfuriat România, dar „mai trebuie câteva corecții” / „Cel mai important punct care încă nu s-a realizat”

HotNews.ro
Romani din Cernauti, Foto: AFP / AFP / Profimedia
Romani din Cernauti, Foto: AFP / AFP / Profimedia

Ucraina a făcut primii paşi importanţi în modificarea legislaţiei pentru minorităţi, inclusiv în învăţământ, astfel încât predarea în şcolile din comunităţile româneşti să poată fi continuată în limba română, cum a existat de sute de ani, dar mai sunt necesare „câteva corecții”, spune secretarul responsabil al Uniunii inter-regionale „Comunitatea românească din Ucraina”, Aurica Bojescu. În decembrie, Parlamentul ucrainean a aprobat trei proiecte de lege necesare pentru a începe negocierile de aderare la Uniunea Europeană, inclusiv unul referitor la drepturile minorităţilor naţionale, un demers aşteptat de România.

Secretarul responsabil al Uniunii inter-regionale „Comunitatea românească din Ucraina” a explicat pentru Agerpres că Parlamentul ucrainean a abrogat prevederile legislative care impuneau şcolilor cu predare în limba minorităţilor, inclusiv cele în limba română, să introducă progresiv predarea în limba ucraineană a disciplinelor de bază, de la 20% din totalul orelor de curs în clasa a V-a până la 60% în clasa a XI-a.

Aurica Bojescu arată că schimbările legislative s-au produs în special ca urmare a şedinţei comune dintre guvernele României şi Ucrainei, care a avut la Kiev în 18 octombrie 2023, dar şi sub presiunea Comisiei Europene, care negociază cu Ucraina aderarea la Uniunea Europeană, dar şi a Consiliului Europei.

„Noi încă ne punem întrebarea de ce în localităţile unde noi avem şcoli predarea să nu fie garantată în şcoală, ci doar în clase”

Cu toate acestea, secretarul responsabil al Uniunii inter-regionale „Comunitatea românească din Ucraina”, care a participat la discuţiile cu comisarul Uniunii Europene pentru Extindere, dar şi la negocierile cu Ministerul Învăţământului de la Kiev şi cu Serviciul de Stat pentru Etnopolitică şi Libertatea Conştiinţei din cadrul Guvernului de la Kiev, consideră că actul normativ de bază privind învăţământul mai necesită câteva corecţii, în interesul comunităţii româneşti din Ucraina, care îşi doreşte păstrarea învăţământului în limba română în şcoli.

Conform sursei citate, unul dintre articolele care trebuie revizuite este legat de predarea în limba minorităţilor la nivel de unităţi de învăţământ, nu numai la nivel de clasă, şi revenirea la statutul şcolilor cu predare în limba română, cum a fost până în 2017.

„Cel mai important punct care încă nu s-a realizat”

Cea de a doua modificare vizează Bacalaureatul în limbile minorităţilor, respectiv în limba română.

  • „Nu avem încă schimbări la articolul 7 din Legea învăţământului, aşa cum prevede Constituţia Ucrainei, unde este garantat procesul de învăţământ în limba maternă în şcoli.
  • Noi încă ne punem întrebarea de ce în satele noastre, în localităţile unde noi avem şcoli, predarea să nu fie garantată în şcoală, ci doar în clase. Continuăm să discutăm cu Ministerul Învăţământului, cu Departamentul pentru Etnopolitică al Guvernului concret pentru aceste schimbări. (…)
  • Cel mai important punct care încă nu s-a realizat este Bacalaureatul, care nu se permite în limba în care s-a învăţat, aşa cum este prevăzut în România. Nici Bacalaureat la limba maternă noi nu avem, ceea ce face ca motivaţia pentru a învăţa în limba maternă, în limba română, să lipsească. Dacă în toţi anii elevii învaţă în limba română, ei ar trebui să dea Bacalaureatul tot în limba română. Acum, Bacalaureatul în limba română este permis doar celor care au mers la şcoală până la 1 septembrie 2018”, a adăugat Aurica Bojescu.

Ea susţine că întreaga comunitate românească are revendicări „constructive”, care au la bază prevederile Constituţiei ucrainene, dar şi normele juridice internaţionale referitoare la minorităţi.

Cum a modificat Parlamentul ucrainean legea pentru drepturile minorităților naționale care a înfuriat România

În decembrie 2023, Parlamentul ucrainean a aprobat trei proiecte de lege necesare pentru a începe negocierile de aderare la Uniunea Europeană, inclusiv unul referitor la drepturile minorităţilor naţionale, o condiţie esenţială din partea Ungariei, care s-a opus candidaturii Ucrainei la UE, dar în acelaşi timp un demers aşteptat şi de România, care a criticat prima formă a legii.

Limbile minoritare se referă în principal la română și maghiară, vorbite în unele comunități din vestul Ucrainei.

Budapesta a intrat în conflict cu Kievul din cauza a ceea ce consideră a fi limitări ale drepturilor etnicilor maghiari din vestul Ucrainei, în special în ceea ce priveşte educaţia.

Modificările sunt următoarele:

  • instituţiile private de învăţământ superior au dreptul de a alege în mod liber limba de predare care este o limbă oficială a Uniunii Europene, asigurându-se în acelaşi timp că persoanele care studiază în astfel de instituţii studiază limba de stat ca disciplină academică separată;
  • în clasele (grupele) cu predare în limbile minorităţilor (comunităţilor) naţionale care sunt limbi oficiale ale Uniunii Europene este garantat dreptul de a utiliza limba minorităţii naţionale respective în procesul educaţional, împreună cu limba de stat;
  • persoanele care aparţin minorităţilor (comunităţilor) naţionale din Ucraina ale căror limbi sunt limbi oficiale ale Uniunii Europene şi care au început învăţământul secundar general înainte de data de 1 septembrie 2018 în limba minorităţii (comunităţii) naţionale respective au dreptul de a continua în această limbă până la finalizarea învăţământului secundar general complet, în conformitate cu normele care erau în vigoare înainte de intrarea în vigoare a Legii Ucrainei „cu privire la asigurarea limbii ucrainene ca limbă de stat”.

România, nemulțumită de prima variantă a legii

Legea inițială, adoptată în decembrie 2022, a fost criticată dur de către Ministerul român al Afacerilor Externe.

Într-un comunicat remis presei pe 22 decembrie 2022, Ministerul Afacerilor Externe de la București a anunțat că Bogdan Aurescu i-a transmis omologului său ucrainean, Dmitro Kuleba, o analiză extrem de critică după adoptarea acestei legi, considerând „regretabil” că actul normativ a fost adoptat fără consultarea Comisiei de la Veneția și a comunității românești din Ucraina.

MAE nota la momentul respectiv că noua lege reprezintă o variantă îmbunătățită în raport cu proiectele anterioare analizate la nivelul legislativului ucrainean, dar că „persistă prevederi care pot avea un impact negativ, prin raportare la standardele europene”.

Acestea ar fi:

  • în timp ce Opinia Comisiei de la Veneția nr. 960/2019 formulată asupra Legii ucrainene privind funcționarea limbii de stat este critică sub aspectul reglementărilor privind folosirea limbii oficiale în educație, Comisia de la Veneția raportându-se la criticile formulate anterior în contextul evaluării art. 7 din Legea educației, articolul din legea minorităților naționale dedicat educației face trimitere la dispozițiile Legii educației, deci preocupările părții române din perspectiva dreptului la educație nu sunt satisfăcute;
  • subzistă limbajul neclar cu privire la atribuţiile de monitorizare ale autorităţii centrale însărcinate cu implementarea politicii de stat în domeniul minorităţilor naţionale în legătură cu activităţile asociaţiilor civice ale minorităţilor naţionale;
  • nu există nicio prevedere privind utilizarea limbii materne în relația cu autoritatea judecătorească;
  • persistă neclarități privind aplicarea concretă a prevederilor privind utilizarea limbilor minoritare în administrație, în zonele locuite în mod tradițional de persoane aparținând minorităților naționale și la cererea acestora, precum și a celor care reglementează că informațiile de interes general (anunțuri, care, printre altele, conțin o ofertă publică de încheiere a unui contract, plăcuțe informative, indicatoare, panouri, mesaje, inscripții și alte informații textuale, vizuale și audio amplasate public care sunt utilizate sau pot fi utilizate pentru a informa un număr nelimitat de persoane despre bunuri, lucrări, servicii, anumite entități comerciale, funcționari, angajați ai întreprinderilor sau autorităților de stat, organismelor locale de autoguvernare) sunt dublate în limba minorității naționale (comunității) printr-o hotărâre a consiliilor sătești, comunale, orășenești;
  • dreptul de a-și manifesta religia sau credința nu beneficiază, în continuare, de o prevedere distinctă, fiind inclus doar în articolul referitor la dreptul la libertatea de exprimare;
  • în timp ce constituirea unui organ consultativ în cadrul organului executiv central menit să asigure formarea și implementarea politicii de stat în domeniul protecției drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale apare ca o măsură pozitivă, subzistă lipsa clarității asupra modului de a decide care organizație este reprezentativă pentru o minoritate atunci când, de exemplu, există mai multe asociații constituite în cadrul aceleiași minorități naționale;
  • nu este clarificată problema asigurării resurselor financiare pentru traducerea informațiilor referitoare la evenimentele artistice și culturale, atunci când este necesară asigurarea traducerii în limba de stat;
  • subzistă chestiunea lipsei de finanțare pentru asociațiile reprezentative ale minorităților naționale, fiind prevăzută doar posibilitatea finanțării punctuale pe bază de proiecte și pe bază competitivă, în limitele bugetului alocat anual în acest scop.
ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro